KorAP: Find »[drukola/base=izraelită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...12 >

286 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

bine! Însă până aci! Și numai de faptele d-lor nu putea să fie responsabil partidul conservator de care se lepădau. Deunăzi, mai singur dintre conservatori, d. Carp, din motive credem foarte onorabile, luă o atitudine favorabilă guvernului în cestiunea izraelită. Citiți "Romînul" de atunci. După această foaie d. Carp era singurul reprezentant autorizat al conservatorilor; ceilalți nu meritau nici să fie menționați. Mai alaltăieri prințul Grigorie Sturza inaugurează un partid nou și o politică exterioară specială. Deși cu cavalerismu-i conoscut

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Brătianu declara în Senat că răscumpărarea era impusă de din afară, tot astfel precum Strousberg fusese odinioară impus de la Berlin și Viena. Ce patriotism și ce înțelepciune, ce sacrificiu a fost la mijloc? Ați știut că, dacă veți rezolva cestiunea izraelită în modul cel mai favorabil cu putință pentru străinătate, veți rămânea la putere și veți avea foloasele răscumpărării. Așa s-a și întîmplat. Ați stors de la țară cât ați putut stoarce pentru evrei și ați deschis apoi triumfători era răscumpărării

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
stoarce pentru evrei și ați deschis apoi triumfători era răscumpărării, încurcată până azi. Pe de o parte deci ați fost siliți a nu da decât minimul posibil pentru a nu fi trimiși acasă pentru incapacitate constituțională de a rezolva cestiunea izraelită; pe de alta, odată rezolvată, v-ați cumpărat rămânerea la putere pentru câțiva ani prin cestiunea căilor ferate! De ce vă zicem oare noii fanarioți? Pentru că cumpărați puterea prin tribut mascat, plătit când uneia când alteia dintre puterile străine. [23 aprilie

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
procese balamucului nu avem nici gust, nici vreme. "Liberalul" reîmprospătează calomnia. Nu putem spune altceva decât că "Liberalul" minte pur și simplu. Nicicând redacția ziarului noastru n-au autorizat pe cineva de-a promite în numele ei vreo concesie în cestiunea izraelită și nici izraeliții înșiși n-au crezut vreodată că, din parte-ne, ar fi cu putință, o asemenea atitudine. Se susține, lucru pe care nici [î]l știm, nici avem a ținea seamă de el, că acum patru cinci ani

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
izraeliții înșiși n-au crezut vreodată că, din parte-ne, ar fi cu putință, o asemenea atitudine. Se susține, lucru pe care nici [î]l știm, nici avem a ținea seamă de el, că acum patru cinci ani, când cestiunea izraelită nici nu era la ordinea zilei, se aflau, alături cu membrii partidului conservator din Iași, ce se cotizau pentru susținerea "Timpului", și vro două - trei nume de bancheri, subscrise nu din considerații politice, ci din cauza legămintelor personale ori de afaceri

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ce se cotizau pentru susținerea "Timpului", și vro două - trei nume de bancheri, subscrise nu din considerații politice, ci din cauza legămintelor personale ori de afaceri cu unii proprietari mari din Moldova. Dar chiar această împrejurare, necunoscută nouă și anterioară cestiunii izraelite, nu ni s-au impus nicicând și din nici o parte ca o împrejurare de care am avea a ținea seamă în atitudinea politică a foii noastre în genere sau în deosebi în cea observată față cu modificarea art. 7. Niciunul

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
României la Roma, i-a intrat de-atunci gărgăunii mărimii și a repedei îmbogățiri în cap și a devenit direct ciracul lui Herșcu Goldner și apărător privilegiat al izraeliților, iar indirect cirac al d-lui C. A. Rosetti, afiliatul Alianței izraelite și al tuturor Internaționalelor din lume. D. Guță Panu are în trecutul său lucruri și mai caracteristice. A primit, sub ministrul Maiorescu, un stipendiu de stat pentru a se ocupa în străinătate cu studii istorice și filologice, D-sa însă

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
îndoială cuvintelor noastre, de vreme ce el știe după numele proprii citate cu cine are a face. [14 august 1881] ["TEORIA NOASTRĂ... "] Teoria noastră despre antagonismul de rase din România află multe întîmpinări, însă, ciudat lucru, nu din partea ziarelor românești. Gazete germane, izraelite, "Independance roumaine", care cel pu? in e scrisă pentru străini, c-un cuvânt cine se simte cu {EminescuOpXII 294} musca pe căciulă răspunde. Dintre organele străine scrise în limba română ne răspunde mai cu seamă acela al noilor fanarioți care

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un interes pentru cestiunea pură, în sine, pentru cea etnologică. Organele izraelite ne răspund prin analogii istorice. Ne răspund cu normanii cari au cucerit Anglia. În adevăr, romanii au cucerit Galia, pe urmă au cucerit-o rase germanice, tot astfel normanii au cucerit Anglia. În genere lupta fericită de rasă, lupta binecuvântată

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de nevolnici intelectuali și fizici. Partidul roșu cu organizația lui stricată, cu ascultarea absolută ce dă unui fanariot bătrân, nu e un partid politic, ci o societate secretă, dușmană statului, analogă cu Maffia și Camorra, semănând mult cu ramificațiunile Alianței izraelite. Alianța izraelită luptă pretutindenea pentru a ridica pe evrei, nimicind chiar pe conlocuitorii lor creștini; partidul roșu lucrează pentru a nimici orice e român, pentru a substitui pretutindenea românului pe fanariot sau cel puțin oameni tot așa de corupți ca

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
intelectuali și fizici. Partidul roșu cu organizația lui stricată, cu ascultarea absolută ce dă unui fanariot bătrân, nu e un partid politic, ci o societate secretă, dușmană statului, analogă cu Maffia și Camorra, semănând mult cu ramificațiunile Alianței izraelite. Alianța izraelită luptă pretutindenea pentru a ridica pe evrei, nimicind chiar pe conlocuitorii lor creștini; partidul roșu lucrează pentru a nimici orice e român, pentru a substitui pretutindenea românului pe fanariot sau cel puțin oameni tot așa de corupți ca fanarioții, spre

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
o opinie exagerată despre importanța acestor congrese internaționale, dar în orice caz s-ar fi ales în România toată un om mai vrednic de a o reprezenta ca literat decât un băiețoi care-a scris franțuzește o broșurică despre Chestia izraelită, lipsită de orice originalitate, și care apoi s-a furișat pe lângă o legațiune română sub un titlu extraordinar și supernumerar oarecare, până 'i va suna ora sfântului buget. Odinioară cancelariile țărilor noastre erau pline de băieți primiți pe procopseală, cari

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
iscălite de C. A. Rose... nthal. Dar acest diletantism nu se mărginește a fi pur literar, ci e totodată, din nefericire, politic. Ministrul nostru de interne n-are nici o idee clară despre ceea ce trebuie a se face în privirea cestiunii izraelite, ba nici poate avea o idee. Cosmopolit precum este și adept al teoriei "om și om", necunoscător istoriei noastre naționale și legislațiunilor altor țări pe cât privesc această materie, d. C. A. Rosetti crede a putea înlătura cestiunea izraelită printr-o

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
privirea cestiunii izraelite, ba nici poate avea o idee. Cosmopolit precum este și adept al teoriei "om și om", necunoscător istoriei noastre naționale și legislațiunilor altor țări pe cât privesc această materie, d. C. A. Rosetti crede a putea înlătura cestiunea izraelită printr-o circulara concepută de ilustrul Guță, prin care se încredințează că legea poliției rurale are să facă minunea de-a scăpa țara de boala socială. În același timp în care această circulară se publică, pe sub mână d. C. A. Rosetti

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
se lase despoiat, să se simtă străin în țara lui proprie, să moară? Libertatea de-a muri e desigur aceea pe cari i-o [con]cedeți mai lesne, după cum ne 'nvață datele statistice. Existat-au și în alte țări cestiune izraelită, ba există încă. Dar a intervenit regele, statul, pentru a o regula, pentru a da o scurgere elementelor parazite. Iată de ex. câteva paragrafe din edictul lui Frideric Vilhelm III privitor la poziția evreilor în Prusia. 1. Evreii cu privilegii

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de albine; țara d-lui Rosetti este o ecrescență parazită pe trupul adevăratei țări, parazit care-i consumă puterile, [î]i împiedică și-i nimicește funcțiunile vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum "Fraternitatea" și altele, nu mai îndrăznesc a vorbi de persecuțiuni religioase. Religia izraelită e atât de indiferentă, atât de puțin esențială pentru popoarele înlăuntrul cărora evreii trăiesc încît răspândirea zgomotului despre

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ecrescență parazită pe trupul adevăratei țări, parazit care-i consumă puterile, [î]i împiedică și-i nimicește funcțiunile vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum "Fraternitatea" și altele, nu mai îndrăznesc a vorbi de persecuțiuni religioase. Religia izraelită e atât de indiferentă, atât de puțin esențială pentru popoarele înlăuntrul cărora evreii trăiesc încît răspândirea zgomotului despre persecuțiuni religioase se datorește pur și simplu spiritului

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și-i nimicește funcțiunile vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum "Fraternitatea" și altele, nu mai îndrăznesc a vorbi de persecuțiuni religioase. Religia izraelită e atât de indiferentă, atât de puțin esențială pentru popoarele înlăuntrul cărora evreii trăiesc încît răspândirea zgomotului despre persecuțiuni religioase se datorește pur și simplu spiritului de neadevăr al presei redijate de evrei. Ne vine a crede că, chiar în

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
că, chiar în evul mediu, exceptând Spania poate, cestiunea religioasă era numai pretextul plauzibil al situației evreilor; că adevăratele cauze ale urei cu care erau întîmpinați erau, ca și azi, sociale și economice. Privită din punt de vedere mecanic, cestiunea izraelită ni se prezintă ca o calamitate elementară, căreia trebuie să i se opuie toate piedicile pentru a nu face stricăciuni, în {EminescuOpXII 367} lupta de conservare și de existență la care are drept orice popor, deci și cel românesc, vederile

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
reformă economică și socială va respecta averea datorită muncii reale sau capitalizate, dar va trebui să combată mijloacele de a face avere fără muncă, fără producțiune, numai prin speculă și prin amăgire. Față cu aceste rele evidente și generale foile izraelite ne vin cu protestațiuni de umanitate și civilizațiune. Asemenea protestațiuni sunt poate la locul lor înaintea unor cititori inculți, cari se simt măguliți când li se spune că sunt civilizați. Civilizația proprie consistă în suma de adevăruri înțelese și practicate

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și de întărirea caracterului ei și a felului ei de-a fi, nici o armă nu este rea întrebuințată la timpul cuvenit. [20 octombrie 1881] ["AFLĂM ÎN "ROMÎNUL" DE AZI... "] Aflăm în "Romînul" de azi un lung articol privitor la cestiunea izraelită. Îl reproducem ca probă de completa lipsă de idei în privirea măsurilor ce cată a se lua în contra invaziei. Foaia guvernamentală constată invazia, arată relele ei, se plânge de ea și totuși nicăiri nu indică un singur mijloc pentru a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români. Deci orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii de dezvoltare. [25 octombrie 1881] {EminescuOpXII 380} ["CU PRIVIRE LA CESTIUNEA... "] Cu privire la cestiunea izraelită, reîmprospătată în timpul din urmă prin imigrațiunea din Rusia, pricinuită de măsurile guvernului și de răscoalele populare de acolo, " Fraternitatea" scrie cu cunoștință de cauză următoarele: Era un timp pe când România a fost Eldorado al tuturor refugiaților și asupriților din toată lumea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
corentei? Noi credem că, guvernul - presupunem că, ceea ce cere " Romînul" e și dorința guvernului - nu va ajunge la acest scop și nu poate conta pe toți izraeliții - și toți trebuie să conlucreze ca să se atingă această țintă - fără reorganizarea congregațiunilor izraelite, după cum sunt organizați armenii și toate afacerile lor religioase, sub un control sever și conștiincios din partea primăriilor locale. Astăzi guvernul n-are la cine să se adreseze vrând să execute o măsură relativ la evrei, n-are pe cine să facă

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
consumatori. Cine au scumpit traiul în Romînia? Neapărat înmulțirea consumatorilor impreductivi, reprezentată mai cu seamă prin elementul izraelit. Tocmai înainte de 1848 - nu în urma lui - deci pe vremea boierilor, starea izraeliților era egală cu a celorlalți cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară din Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu tocmai bătrâni țin bine minte ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară din Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu tocmai bătrâni țin bine minte ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]