KorAP: Find »[drukola/base=izraelit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...13 >

325 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

Trebuie oare mănținută, din contra, dispoziția decretului de la 24 octomvrie, în virtutea căreia statul real și statul personal al izraeliților indigeni sânt regulate. după legea franceză? Noi credem că decretul delegațiunii din Tours trebuie abrogat în întregimea lui. Statul civil al izraeliților decurge din același izvor ca și statul lor religios și li se impune lor cu o autoritate aproape egală. Urmează de aci că a le lua acest stat prin o măsură generală însemnează a atenta până la un punct oarecare la

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
le lua acest stat prin o măsură generală însemnează a atenta până la un punct oarecare la libertatea conștiinței. Se-nțelege că nu poate intra în mintea nimărui de-a prefera, sub raportul dreptului civil, legea rabinică legei franceze; însă, refuzând izraeliților dreptul de cetățeni, e just de-a le lăsa desigur ceea ce le place lor mai mult în condiția actuală, și anume dreptul de-a-și regula după tradiții tot ce se referă la căsătorie, despărțenie și moștenire. Îndealtmintrelea putem spune înc-o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
3 ani în colonie e în drept de-a obține, fără dificultăți și cheltuieli, naturalizați unea, cu singura condiție de a-și justifica moralitatea. Aplicarea continuă și rațională a acestei legislațiuni liberale este acea care trebuie să discompuie rînduri-rînduri clasa izraeliților indigeni și să confunde elementele ei în marea unitate franceză, pe când naturalizația în masă nu țintește la alta decât de-a perpetua distincțiunile de origine și pare a nu fi avut alt scop actual decât de-a crea un instrument

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
oricine vede, fotografia evreului nostru, care e întocmai cel algerian. Proiectul de lege care o însoțea e scurt și coprinzător: Articol unic. Se abrogă decretul dat la 24 octombrie 1870 de către delegațiunea din Tours, care declara de cetățeni franceji pe izraeliții indigeni din Algeria. Se vede dar că puterile judecă foarte drept când e vorba de evreii lor și că numai noi sîntem chemați a fi jertfa unei mistificațiuni. [7 iulie 1879 ] {EminescuOpX 294} [""FREMDENBLATT", ZIAR OFICIOS... "] "Fremdenblatt", ziar oficios din

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în împotrivirea ei contra sfaturilor guvernului, e în acord cu părerile ce le are majoritatea populațiunii românești. Antagonism național și interese materiale își dau mâna pentru a întări pe români în rezistența lor contra egalei îndreptățiri politice și sociale a izraeliților. Se știe că intoleranța religioasă nu joacă nici un rol în aceasta sau cel puțin un rol foarte subordinat; dar emanciparea izraeliților e pentru Principatele dunărene o cestiune socială de cea mai mare gravitate practică. Majoritatea Camerelor române se zbate pentru

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
materiale își dau mâna pentru a întări pe români în rezistența lor contra egalei îndreptățiri politice și sociale a izraeliților. Se știe că intoleranța religioasă nu joacă nici un rol în aceasta sau cel puțin un rol foarte subordinat; dar emanciparea izraeliților e pentru Principatele dunărene o cestiune socială de cea mai mare gravitate practică. Majoritatea Camerelor române se zbate pentru a nu îndeplini art. 44 al Tratatului de la Berlin, de la care atârnă independența României, însă nu din considerațiuni confesionale: ceea ce-i

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
se zbate pentru a nu îndeplini art. 44 al Tratatului de la Berlin, de la care atârnă independența României, însă nu din considerațiuni confesionale: ceea ce-i împinge pe deputații români, și înainte de toate pe boieri, de a îngreuia cât se poate naționalizarea izraeliților în România nu e nimic alt decât grija de a nu cădea în deplină atârnare financiară de evrei. "De aceea oare ne-am espus tuturor pericolelor și vicisitudinelor războiului, de aceea ne-am vărsat sângele la Plevna, pentru a da

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pe atunci cunoscute, trecând prin Africa și Europa. Dar acest popor rămase unul, împreunînd pe toți membrii săi prin legături indisolubile, și în dezvoltarea vieții lor morale și intelectuale se îndreptă totdauna către un centru comun unde se întîlneau toți izraeliții. Orunde venea evreul găsea frați ce împărtășea credința și sentimentele sale; era sigur că va fi primit și ajutat cu simpatie. Tocmai aceasta am susținut și noi pururea. Evreii au rămas un popor deosebit de toate popoarele, deci ei nu pot

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
esclusiv izraelite lupta de idei devine legală, pe când pîn-acuma ea se mărginea din partea adversarilor la denunțări oculte prin ziare străine, la reclamațiuni oculte către consuli, adecă la acte cari prin minciună și calomnie căutau a face rău țării în care izraeliții trăiesc. Deși presa la noi e absolut liberă, deși se pot debita în ea cele mai mari neadevăruri, totuși chiar o presă curat izraelită n-ar putea avea curajul de-a repeta în coloanele sale acele comune calomnii, acele povești

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
când fracționst, și n-a aruncat masca decât în timpul alegerilor. Abia atunci s-a văzut că e curat evreiesc. Noi nu vom discuta cu acest ziar din simpla cauză că n-avem a face cu un reprezentant sincer al ideilor izraeliților, precum e "Fraternitatea" bunăoară. Oricât de clar am dovedi că nu există români de rit mozaic, că o deosebire trebuie mănținută între străini asimilabili și cei neasimilabili, oricât de limpede am arăta că teoria "om și om" nu e admisă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
mai bine prin pasajul în care se zice că prefecții români ar fi primit ordine ca la aplicarea legii de vagabondaj să uzeze de cea mai mare cruțare. De ce soi e acea cruțare se poate vedea din fotografiile pe care izraeliții, pretinși fără pasport și mijloace de subsistență, încunjurați de pază militară, au cu toate astea o arătare atât de respectabilă încît mai nu ne putem închipui cum trebuie să fi arătând în România burgejii respectabili sau boierii chiar. Toți indivizii

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de pază militară, au cu toate astea o arătare atât de respectabilă încît mai nu ne putem închipui cum trebuie să fi arătând în România burgejii respectabili sau boierii chiar. Toți indivizii sânt îmbrăcați {EminescuOpX 309} foarte cuviincios. Sânt de izraeliți, prinși în Focșani, cărora nu li s-a putut face nici o altă imputare decât că în momentul apărerii lor înaintea organelor autorității n-au fost în poziție de a se justifica asupra protecției de care se bucură și asupra plății

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
contra evreilor din țară și mai cu deosebire împotriva atitudinei pasive a celor din capitală, fiindcă sânt așa de nepăsători și nu se scoală toți ca un singur om să dezmință într-un mod formal infamiile răspândite de corespondenții ziarului "Izraelitul", din Maiența, că mai mulți evrei care-și câștigă hrana lor într-un mod onorabil sânt transportați peste hotare sub pretest că sânt vagabonzi. "Războiu" se înșeală amar când susține cu atâta cutezanță că însuși evreii cari locuiesc în țară

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Buzău, Giurgiu, Rîmnicul-Sărat și chiar din capitală cari se plâng de monstruoasa nedreptate ce au întîmpinat mulți din coreligionarii noștri sub pretext că sânt vagabonzi. Ni s-a trimis chiar o poză din Adjud care reprezintă pe vreo treizeci de izraeliți escortați ce au trecut prin acel oraș pentru a fi transportați peste graniță. Noi nu ne împotrivim măsurilor d-a trimite pe vagabonzi peste hotare. Când sânt aplicate numai conform legilor țărei, fiindcă în adevăr această clasă de oameni sânt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
aplică aceste teorii și să nu dăruim numele de om și de cetățean unor ființe fără principie, fără naționalitate și - aș putea zice - fără religiune. De mult timp cei cari cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite: 1. Izraeliții (Israelites), cari sânt oameni inteligenți, instruiți cari se așază într-o țară, se instalează acolo, întemeiază o casă de comerț ori se ocupă de profesiuni liberale și devin cetățeni ai țării în care locuiesc, patrioți cu același titlu ca și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
populației rurale de cătră evrei și în privința teoriilor umanitare, ținem a afirma aci chiar că deosebirea ce o face între israeliți și jidanii propriu-ziși esistă oarecum și la noi și o recunoaștem. însă nu trebuie să se uite un lucru. Izraeliții - cum zice ziarul francez - inteligenți, instruiți, cari să se fi așezat în țara noastră de mult ocupîndu-se statornic și onest de o meserie oarecare, sânt la noi puțini, iar despre patriotism, în interesul chiar al celor ce s-ar bucura

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
interesul chiar al celor ce s-ar bucura de calitățile arătate mai sus, nici să nu se mai pomenească, afară numai dacă a aștepta cineva ocrotire de la străini în contra propriei sale țări, precum îi văzurăm făcând acum în urmă pe izraeliți fără nici o excepție, se poate numi patriotism, iar nu cu totul altceva. Acelora ce se bucură de calitățile de cari nu se bucură jidanii propriu-ziși, cum îi numește "Le Soleil", națiunea română, fără să le mai ceară testimonie de patriotism

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
marafet al Alianței izraelite și al acelora ce sânt slugile acestei Alianțe și stăpânii României. [22 septembrie 1879] ["DUPĂ CUM SE POATE PREVEDEA... După cum se poate prevedea din discuțiunile ce urmează în Cameră, proiectul de soluțiune al guvernului privitor la pozițiunea izraeliților nu va fi în stare de a întruni cele două treimi necesare și va cădea. Mulți oratori sânt încă înscriși, multe discursuri fericite prin concepție și formă vom mai auzi, și se va face în cestiune aceasta măcar acea lumină

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să fie începutul unei reforme serioase a legiuirilor noastre organice. A apăra munca noastră națională în contra exploatării uzurare de tot soiul trebuie să fie ținta de căpetenie a măsurilor de luat. Ținem a reaminti deci că năvălirea elementului speculator al izraeliților în țările noastre e mai mult simptomul unor rele existente în chiar mijlocul nostru, un simptom dureros într-adevăr, dar remediile în contra lui sânt departe de a înlătura boala organică de care suferim. La noi liberalismul pretextat al naturelor catilinare

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
delegațiune de 9 membri, cari vor avea a trata în cestiune sau mai bine a da proiectului o redacțiune care să fie pe deplin conformă cu vederile opoziției. Pe de altă parte auzim și comunicăm sub rezervă că și din partea izraeliților avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
opoziției. Pe de altă parte auzim și comunicăm sub rezervă că și din partea izraeliților avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu o mai mare înlesnire să introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d. Lupu Zarafu, carele s-a și reîntors și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu o mai mare înlesnire să introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d. Lupu Zarafu, carele s-a și reîntors și îndată au făcut o adunare de toți izraeliții de protecțiune străină, ținîndu-le acest limbaj: " S-a regulat în București cu oamenii de la putere că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
înlesnire să introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d. Lupu Zarafu, carele s-a și reîntors și îndată au făcut o adunare de toți izraeliții de protecțiune străină, ținîndu-le acest limbaj: " S-a regulat în București cu oamenii de la putere că toți aceia cari vor da 150 de franci fără ca să întîrzie vor fi acuma emancipați, acuma când se vor primi și listele nominale". Noi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]