KorAP: Find »[drukola/base=izraelit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...13 >

323 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

aplică aceste teorii și să nu dăruim numele de om și de cetățean unor ființe fără principie, fără naționalitate și - aș putea zice - fără religiune. De mult timp cei cari cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite: 1. Izraeliții (Israelites), cari sânt oameni inteligenți, instruiți cari se așază într-o țară, se instalează acolo, întemeiază o casă de comerț ori se ocupă de profesiuni liberale și devin cetățeni ai țării în care locuiesc, patrioți cu același titlu ca și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
populației rurale de cătră evrei și în privința teoriilor umanitare, ținem a afirma aci chiar că deosebirea ce o face între israeliți și jidanii propriu-ziși esistă oarecum și la noi și o recunoaștem. însă nu trebuie să se uite un lucru. Izraeliții - cum zice ziarul francez - inteligenți, instruiți, cari să se fi așezat în țara noastră de mult ocupîndu-se statornic și onest de o meserie oarecare, sânt la noi puțini, iar despre patriotism, în interesul chiar al celor ce s-ar bucura

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
interesul chiar al celor ce s-ar bucura de calitățile arătate mai sus, nici să nu se mai pomenească, afară numai dacă a aștepta cineva ocrotire de la străini în contra propriei sale țări, precum îi văzurăm făcând acum în urmă pe izraeliți fără nici o excepție, se poate numi patriotism, iar nu cu totul altceva. Acelora ce se bucură de calitățile de cari nu se bucură jidanii propriu-ziși, cum îi numește "Le Soleil", națiunea română, fără să le mai ceară testimonie de patriotism

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
marafet al Alianței izraelite și al acelora ce sânt slugile acestei Alianțe și stăpânii României. [22 septembrie 1879] ["DUPĂ CUM SE POATE PREVEDEA... După cum se poate prevedea din discuțiunile ce urmează în Cameră, proiectul de soluțiune al guvernului privitor la pozițiunea izraeliților nu va fi în stare de a întruni cele două treimi necesare și va cădea. Mulți oratori sânt încă înscriși, multe discursuri fericite prin concepție și formă vom mai auzi, și se va face în cestiune aceasta măcar acea lumină

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să fie începutul unei reforme serioase a legiuirilor noastre organice. A apăra munca noastră națională în contra exploatării uzurare de tot soiul trebuie să fie ținta de căpetenie a măsurilor de luat. Ținem a reaminti deci că năvălirea elementului speculator al izraeliților în țările noastre e mai mult simptomul unor rele existente în chiar mijlocul nostru, un simptom dureros într-adevăr, dar remediile în contra lui sânt departe de a înlătura boala organică de care suferim. La noi liberalismul pretextat al naturelor catilinare

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
delegațiune de 9 membri, cari vor avea a trata în cestiune sau mai bine a da proiectului o redacțiune care să fie pe deplin conformă cu vederile opoziției. Pe de altă parte auzim și comunicăm sub rezervă că și din partea izraeliților avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
opoziției. Pe de altă parte auzim și comunicăm sub rezervă că și din partea izraeliților avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu o mai mare înlesnire să introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d. Lupu Zarafu, carele s-a și reîntors și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu o mai mare înlesnire să introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d. Lupu Zarafu, carele s-a și reîntors și îndată au făcut o adunare de toți izraeliții de protecțiune străină, ținîndu-le acest limbaj: " S-a regulat în București cu oamenii de la putere că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
înlesnire să introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d. Lupu Zarafu, carele s-a și reîntors și îndată au făcut o adunare de toți izraeliții de protecțiune străină, ținîndu-le acest limbaj: " S-a regulat în București cu oamenii de la putere că toți aceia cari vor da 150 de franci fără ca să întîrzie vor fi acuma emancipați, acuma când se vor primi și listele nominale". Noi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să înșele pe români. Îngădui-va țara aceasta? Trece-se-va cu vederea de către aceia în mâna cărora se află soarta Romîniei? Lăsa-se va nepedepsit un asemenea abuz? Oricât informațiunile petiționarilor ar fi supuse erorii, aflăm totuși că adunarea izraeliților despre care suplica vorbește a avut loc într-o casă alături cu hala vechiturilor. În acea adunare, compusă și din delegați izraeliți de prin districte, s-ar fi hotărât de-a se adresa o petițiune Adunărilor legiuitoare prin care să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Lăsa-se va nepedepsit un asemenea abuz? Oricât informațiunile petiționarilor ar fi supuse erorii, aflăm totuși că adunarea izraeliților despre care suplica vorbește a avut loc într-o casă alături cu hala vechiturilor. În acea adunare, compusă și din delegați izraeliți de prin districte, s-ar fi hotărât de-a se adresa o petițiune Adunărilor legiuitoare prin care să se declare că izraeliții voiesc sau tot sau nimic. Acesta este punctul de vedere apărat de "Fraternitatea", asupra căruia noi ne-am

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
vorbește a avut loc într-o casă alături cu hala vechiturilor. În acea adunare, compusă și din delegați izraeliți de prin districte, s-ar fi hotărât de-a se adresa o petițiune Adunărilor legiuitoare prin care să se declare că izraeliții voiesc sau tot sau nimic. Acesta este punctul de vedere apărat de "Fraternitatea", asupra căruia noi ne-am esprimat opinia, încît nu mai avem nevoie a reveni. [4 octombrie 1879] ["NUMĂRUL DE AZI ȘI CEL DE IERI AL "ROMÎNULUI"... "] Numărul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Dumnezeu: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă țara! Dar n-avem numai bucuria de a vedea schimbată opinia Europei, de a vedea liniștindu-se țara din îngrijirea ei, o și mai mare satisfacțiune ne este păstrată. Izraeliții înșii, recunoscând că nu cu Alianța, ci cu noi împreună or să trăiască, nu cer nimic alta decât ceea ce țara poate da. Oameni însemnați și de talent părăsesc punctul de vedere al interpretării largi a art. 44 și vor cere

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ceea ce țara poate da. Oameni însemnați și de talent părăsesc punctul de vedere al interpretării largi a art. 44 și vor cere împămîntenirea individuală. În această oră de apropiere generală, când România dă într-adevăr din toată inima posibilitatea ca izraeliții să devină cetățeni ai ei, ne simțim datori a vorbi în spiritul păcii și a reaminti că nu ura contra rasei izraelite, nu patima, nu prevențiuni religioase ne-au silit a menține un atât de strict punct de vedere, ci

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să fie pus afară de orice îndoială. Dar a fi esclus atunci când te simți omogen cu poporul și când bucuros îndeplinești orice condiții ce ți s-ar cere pentru a dovedi asimilarea este umilitor. Deci trebuia dată posibilitatea ca aceia dintre izraeliți cari vor să fie cetățeni români să și poată deveni ceea ce vor și această posibilitate este, mulțumită Cerului, dată cu de prisos. În Senat proiectul votat de Adunare nu va întîmpina multă opoziție. E drept că însuși marele Alecsandri a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
arielor din Briganzii lui Offenbach, biuroul de împămîntenire ar fi devenit o ramură de industrie naționale-liberale cu perspectiva celui mai frumos viitor pe înfloritele maluri ale Dunării. Un preludiu al acestei maniere de a vedea era lista de 888 de izraeliți, despre cari se pretindea din partea eroului nocturn de la 11 fevruarie că toți luaseră parte la războiul în contra turcilor, și pe cuvintele eroului nocturn se poate întemeia orice suflet național-liberal, căci e tot atât de solid ca și jurământul prestat lui Vodă Cuza

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
războiului pentru independință sub drapel, acela nu poate fi cetățean în puterea listei votate, pentru că votul ar fi în privința lui neconstituțional. Art. 7 din Constituțiune nu permite Camerei legiuitoare de a naturaliza colectiv prin o lege decât numai pe acei izraeliți cari au servit sub drapel în timpul războiului pentru independență. Prin urmare, naturalizarea dată prin această listă nu poate privi decât pe acei cari au servit sub drapel, iar nu și pe acei cari din eroare sau prin fraudă sânt trecuți

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
fiecare poetastru evreu primește peșin, fără dobândă de întîrziere, acea glorie de o zi pe care o dau gazetele. Mai periculoasă decât oriunde e însă precumpănirea evreilor în presă - o fatală urmare a strâmtelor noastre legiuiri vechi cari opreau pe izraeliți de la intrarea în cele mai multe cariere învățate. Zece ani de-a rândul opinia publică din cele mai multe orașe germane se făcea prin pene evreiești; a fost o nenorocire pentru partidul liberal că tocmai presa lui a dat prea mult teren jidovimei. Reacția

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
prin care evreii germani se deosebesc de consingenii lor din Anglia și Franța. Suscepiibilitatea aceasta e atât de bolnăvicioasă încît nu mai știi la urma urmelor ce nume să alegi cu caresă-ți fie permis de a numi pe concetățenii noștri izraeliți. De zici semit ți se răspunde că e o grozavă insultă; de zici izraelit o foaie din Bresslau mă mustră pentru această îngîmfată frază cavalerească; un coleg evreu de la o universitate mică, un om binevoitor care cugetă ca și Bresslau

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
aceasta e atât de bolnăvicioasă încît nu mai știi la urma urmelor ce nume să alegi cu caresă-ți fie permis de a numi pe concetățenii noștri izraeliți. De zici semit ți se răspunde că e o grozavă insultă; de zici izraelit o foaie din Bresslau mă mustră pentru această îngîmfată frază cavalerească; un coleg evreu de la o universitate mică, un om binevoitor care cugetă ca și Bresslau, îmi esprimă speranța că numele injurios de evreu va dispărea cu totul și nu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pentru această îngîmfată frază cavalerească; un coleg evreu de la o universitate mică, un om binevoitor care cugetă ca și Bresslau, îmi esprimă speranța că numele injurios de evreu va dispărea cu totul și nu va mai fi vorba decât despre izraeliți. Față cu această iritabilitate nu ne rămâne decât vechea mîngîiere: de nu-i una, e alta. Deși-mi concede unele, Bresslau ajunge totuși la concluzia că, preocupat de-o inesplicabilă idee fixă, aserțiunile mele sunt din vânt. Să sicem că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
la oarecare vază alături cu mândria culturii. La urma urmelor orice cestiune socială grea readuce pe observatorul serios la religie. Cestiunea izraelită din Germania nu se va liniști, raportul între creștini și evrei nu va redeveni pacinic până ce concetățenii noștri izraeliți nu vor ajunge la convingerea că suntem și voim să rămânem un popor creștin. [26, 29 ianuarie, 1 februarie 1880] {EminescuOpX 407} DIN TRANSILVANIA Foaia "Telegraful romîn" publică următorul articol inspirat de indignare și de pericolul iminent. Articolul e aspru

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cu alegătorii din Moldova. Nu dau crezământ la ceea ce am auzit -o că trimiterea tuturor somităților partidului conservator se datorește pactului ocult între ei și alegători. E din dezmințirea adusă corpului electoral din Moldova că nu voiește a da nimic izraeliților. Nu este abis intre inteligența de acolo și evrei. Sub ocrotirea intereselor marilor proprietari s-a făcut invaziunea Moldovei de către evrei. 1866 in Constituție, un principiu care să aducă omagiu marilor principii etc. Să ne epargneze umiliațiunea. A lăsat cuvânt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]