291 matches
-
însuși nu e străin. Și el e un plastograf, care-și îmbunătățește originea pentru un scop rizibil, mai ales față de minuția cu care e plănuit: să-și dea copiii la școala de cadeți de la Petersburg, ambiție pentru care închipuie un izvod, al lui Clănău, păcălește cîțiva oameni de bună credință sau, hélas!, bun cumpărați, și-l citează, culmea falsului, în Arhondologie. Dar, printr-o neglijentă nepotrivire de ani, care-i sare în ochi lui Ghibănescu, și prin imaginația care împinge cinurile
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
rădicați de domnul M. Sturza din proști, neguțitori birnici a țării, Bulgari." O superioritate, romantică, a neamului pămîntean, cît ar fi el de slăbit, se simte printre rînduri. În povestea lui Boldur adie unda unui interes (el a tipărit pomenitul izvod), cu risipă de onoruri, cuvenite și altora ce sînt "moldovani drepți", din ce în ce mai sufocați de vinitură. Iată și fraza care l-a supărat pe Iorga, pînă la a refuza să-i scrie lui Șeicaru prefața la antologia pamfletului românesc, dacă-l
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
bărbat/ căci harul lui abia atunci scânteie/ când de-un surâs se lasă fecundat./ Abia atunci gândirea sa adâncă/ Rămâne grea, și plină e de rod/ Când mintea i se sparge ca de-o stâncă/ În țăndări, de al rochiei izvod./ Artistul e-a domniței lui mireasă/ Și-n grele chinuri naște mintea sa;/ Deși din carnea lui a fost să iasă,/ Poemul e asemeni și cu ea./ Pătrunde, deci, din nou în al meu gând/ Să-ți nasc copii, ce
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
lui cele mai cunoscute, Decebal către popor. Originalul e de prin 1893 și publicat în 1896, parodia, Pierirea dacilor, tot de pe-atunci, și publicată în Universul Literar zece ani mai târziu, în 1903. Nu în luptă dreaptă, cum scrie izvodul oficial, au murit strămoșii, ci de sete de vin: „Deci luați învățătură,/ Regilor, în viitor:/ Dac-aveau ce soarbe dacii,/ Poate și-azi trăiau săracii.” Neculce, nici el foarte cucernic, e răstălmăcit în Cetatea Neamțului. Timpul, spațiul și legenda se
Modernitatea lui Coșbuc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4860_a_6185]
-
acestei teme: Muzeul Național al Țăranului Român, Complexul Național Muzeal "Astra", Muzeul Național al Agriculturii. De asemenea, copiii, precum și cei care vor să cunoască atelierul nevăzut al icoanelor și al crucilor de mână, sunt invitați să descopere cum se desenează izvoadele și se zugrăvesc sfinții, cum se însemnează și se incrustează pristolnicele și icoanele de vatra, la Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri. Cinefilii sunt așteptați la o retrospectivă Mircea Daneliuc, care va avea loc la Studioul Horia Bernea. Regizorul, scenaristul
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
zăpezi de in îi iese cu plinul plin Maica Domnului Emin surâsul luceafărind mângâie cu miere vin mâni mioape lemurin împământenit colind brăduță cum ai cusut ii cu nori înrâurați îngerilor inspirați le vei coase zbor căzut Ochiul Mare la izvod vatră-nscrie prin ochean într-un spațiu dochiean rază centru și prohod născătoare lăcrimări cercul astrului blajin îl închid și ninge spini Maica florilor de măr strâng troiene în cununi cât în urma ei rămân cu o vamă mai bătrân zăbava să
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
mai mare în spațiul românesc, cuprind manuscrise și cărți, multe păstrate până astăzi. Fonduri bogate s-au constituit la Mănăstirea Neamț, la Putna, la Dragomirna. „Neprețuite și rare odoare” adăpostește biblioteca Bisericii „Sfântul Nicolae” din Brașov. Cel mai vechi catalog („izvod”) al acesteia datează din 1750. El consemnează cărți și manuscrise provenind dintr-un larg spațiu al ortodoxiei, satisfăcând trebuințele „oamenilor iubitori de cetanie” de aici. Biblioteca Mănăstirii Galata din Iași consemnează, în 1727, un fond de cărți grecești și latinești
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
fără nici o muncă musculară sau intelectuală, din sudoarea poporului de jos, am înțelege de ce azi există o cestiune socială și de ce înainte nu putea să existe. În adevăr de la 1270 și până în zilele de acum ale roșiilor nu întîlnim în izvoadele țării nici umbră de cestiune agrară ori socială. Ce cestiune agrară putea exista în adevăr când clase dominante foarte puțin numeroase se întemeiau pe baza largă a unui numeros popor? Piramida avea temeliile largi și vârful ascuțit, mulți dedesubt, puțini
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a sinilor căzuți, cu areole cât jumătate din boturile lor moi, o ființă de o frumusețe totală și dezarmantă. Ne jucam toată ziua în dormitorul îngust, ne împleteam unul cu altul în o sută de feluri, formam împreună, și noi, izvoade complicate în covorul mecanic al orelor și-al zilelor. Mama împăturea o bandă de hârtie și decupa un omuleț cu foarfecă, apoi desfășura hârtia și deodată din unul se făceau doi, ținîndu-se de mână, apoi trei, apoi patru, până când femeia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
privirea spre Theodosie, trase aer în piept și continuă. „Și având măria sa Șerban Vodă și pe duhovnicia mea mânie și rea pizmă, căci m-am aflat martor la amândouă diatele, lăudându-se că dacă nu-i voi face scrisoarea după izvodul ce-mi va trimite, ca să fie acele diate întru nimic, nu va căuta că i-am fost duhovnic și măriei sale, ci tocmai cu ocna mă va pedepsi. Deci, temându-mă de urgie și de ură năprasnică, i-am făcut scrisoarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i-am arătat planurile... Și s-a uitat vodă la început cu ochi strein pe hârtia ce i-am pus-o în față, apoi în ochii lui căprui s-a aprins o scânteioară și a început să cerceteze de aproape izvodul și au prins a-i râde buzele: „Cu mâinile sfinției tale cioplești toată înălțimea catapetesmei?” Noi i-am răspuns doar dând din cap, că mi se pusese un nod în gât de bucurie. Atunci, râzând, s-a dus la o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe care nu le pot uita în veci! Era pe vremea când mânăstirea Hurezi sta crudă și nezugrăvită și vodă, cu doamna și cu vlădica Theodosie, umblau pe la mânăstirile oltenești ca să arate meșterilor ce anume vor să fie folosit ca izvod. Erai și domnia ta, neică Mihai. Copii eram doar cinci, că Stanca era la casa ei, Maria doamnă în Moldova și Ilinca își pregătea zestrea la Târgoviște. Așadar noi, Constantin, Radu și cu mine și Safta și Ancuța, abia, abia ridicată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi, a căror soartă nu s-a schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în sus până la drumul mare al Scânteii în dreptul pârâului Galata și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar în pădure până la Cetățuie și pe unde curg apele către mănăstire”. Caut mai departe. La data de 20 februarie 1730 (7238) găsesc un izvod în care sunt înscrise patruzeci și cinci de obiecte: veșminte, odoare și cărți bisericești dăruite de un anonim. Printre ele se aflau: „patru candele mari de argintu, o căndeluță tij de argintu, un potiriu de argintu, un discos de argintu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făceau icoane la fel de frumoase. Am filmat atunci modul cum o ghidă de la agenția cu care am făcut noi deplasarea, a prezentat modul cum se face o icoană pe lemn la acel atelier, plecând de la prelucrarea lemnului de chiparos, continuând cu izvodul care se face, aplicarea foiței de aur și a culorii de tempera sau acrilic. Totul a fost foarte interesant pentru mine, deși știam o parte din aceste lucruri, totuși am putut afla o serie de lucruri noi, care le bănuiam
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
al paisprezecelea, începu prințul, a fost starețul unei sihăstrii de pe Volga, din actuala gubernie Kostroma. Era cunoscut prin viața lui de sfânt, a mers la Hoardă 15, a ajutat la rânduirea treburilor de atunci și s-a semnat pe un izvod, iar eu am văzut copia acestei semnături. Mi-a plăcut scrisul și l-am deprins. Adineaori, când generalul a vrut să vadă cum scriu, ca să-mi găsească o slujbă, i-am compus câteva fraze cu litere diferite și, printre acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sănătate, mă închin dumitale și rogu pe Dumnezeu milostivul ca să dăruiască dumitale toate cele de fericire după pofta inimii”... Citesc și în sufletul meu simt cum se cuibăresc vorbele care poartă pe lângă mesajul de suflet al bătrânului și fiorul vechilor izvoade cuprinse în minunata operă a domnului profesor universitar doctor Ioan Caproșu: “Documente privitoare la istoria orașului Iași” de la 1408 la 1800... “Multă înțelepciune și bunătate sălășluiesc în cuprinzătorul tău suflet, sfințite părinte” - îmi răsar în minte gânduri de recunoșrtință și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iei în deșert numele Domnului, pentru faptul că în septembrie 1783 Alexandru Costandin Mavrocordat voievod întărește stăpânirea mitropolitului asupra bunurilor cumpărate, printre care și o “crăciumă”, cum spune vodă. --Să lăsăm acest amănunt, sfințite, și să luăm seama la un “Izvod de dughenile Sfântului Nicolai dinnăutru i dinnafară care în jos anume arată”. Din cele scrise de grămătici, rezultă că după 15 iulie 1792 mănăstirea avea 34 de dugheni și alte 34 de “odăi” date cu chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un “Izvod de dughenile Sfântului Nicolai dinnăutru i dinnafară care în jos anume arată”. Din cele scrise de grămătici, rezultă că după 15 iulie 1792 mănăstirea avea 34 de dugheni și alte 34 de “odăi” date cu chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie că: “4 odăi... toate aceste sânt școli”. Acest lucru mi se pare cu totul deosebit. --Dacă tot am pornit să aflăm ce s-a mai întâmplat pe lângă mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc, să vedem ce spune “Sama de veniturile Sfântului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
septembrie 1712 (7221), face o danie cu “un loc de casă... a sfintei Mitropolii... ce iaste... pre Ulița Feredeilor,... alăturea cu gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l râpa și nefăcându nici un folos sfintei Mitropolii”... că... dacă aducea foloase Mitropoliei sfinția sa nu făcea dania nici cum! Iaca și un feredeuș (băieș n.n), Zamfir, care la 18 nov. 1786 vinde o casă “giupânului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
urcă sângele la cap”, cum se spune. Și am citit multe asemenea fapte. Nu mai departe intervenția la 9 decembrie 1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum se spune. Și am citit multe asemenea fapte. Nu mai departe intervenția la 9 decembrie 1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
circulat în Țările Române încă din secolul al XVI-lea, dar traducerea lor în românește și intensa lor răspândire s-au produs începând din secolul al XVII-lea. Cea mai veche traducere și prelucrare (după diferite „cărți slavonești” și „alte izvoade”) este aceea a călugărului oltean Mihail Moxa, din anul 1620. Acest „prim” cronograf însă nu prezintă un interes deosebit în cadrul discuției noastre, și aceasta din două motive. În primul rând, pentru că a avut, se pare, o răspândire redusă, necunoscându-se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dulci din răsărit, / iar gândul harnic mi l-ai pus / la Dumnezeu și la Iisus”; „Oraș sărac, cu voevozi, / cu profesori și cu aprozi, / cu frunți trudite de poeți / și urme negre de săgeți, / mi-ai pus în cale nou izvod: / durerea-ntregului norod, / iar vieții ani vreo douăzeci / să-i port pe străzi și pe poteci”; „Țară bună m-ai crescut / să-ți urmez cărările, /să te port cu spor pe scut / peste toate zările. / Fii orar inimii mele / țară
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]