685 matches
-
Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu saltele de paie, o perină și o cloșcă cu pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și cămeși și ce s-a mai putut lua de îmbăcăminte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dar a fost încălcat cu de la sine putere de către călugării de la Frumoasa. Aceștia aveau în apropiere două mori și s-au apucat să mai facă încă una, fără știrea gălătenilor, care „...în zilele domniei mele, au venit de au făcut jalbă...pre călugării de la Balica...” - cum spune Antonie Ruset vodă. „Și am dat rămas pre călugării de la Balica ca să nu mai hie ei volnici a mai face a treilea roată fără cele două roate ce sânt de vac făcute.” „Uite cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum stau lucrurile și vrând să se îmbunătățească învățământul, vodă a cerut ca preoții să plătească un galben pe an în loc de patru, cum plăteau înainte. Acest galben însă era dat în mâna mitropolitului, pentru a avea grijă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș fi așteptat, dar la o jalbă din partea țiganilor robi parcă nu. Ia să vedem noi ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș fi așteptat, dar la o jalbă din partea țiganilor robi parcă nu. Ia să vedem noi ce au putut să spună în jalba lor către vodă. „Milostive doamne, Jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țiganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș fi așteptat, dar la o jalbă din partea țiganilor robi parcă nu. Ia să vedem noi ce au putut să spună în jalba lor către vodă. „Milostive doamne, Jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țiganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali, datu-ne-i vlădicăi, că ne trage părintele mitropolitul? Și noi ne știm că sântem gospod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și dincolo de frontierele versatile ale cartierului se lățea și se îngroșa zi de zi, ceas de ceas, și-n proporție înmărmuritoare de masă. Oameni de toată mâna, ce înainte poate l-ar fi scuipat cu plăcere, acum își lepădau jalbele, la capătul unor pelerinaje de zeci de kilometri, în dreptul patului său, simțindu-se fericiți să-și știe slovele în coastele unui băiat croit, după toate semnele, să devină ceva însemnat, dacă nu chiar un sfânt. Dacă aceasta, plus îndatorirea de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea revin ca un laitmotiv și în jalbele adresate instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei părți, când celeilalte, în anul 1816, domnitorul Scarlat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea revin ca un laitmotiv și în jalbele adresate instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei părți, când celeilalte, în anul 1816, domnitorul Scarlat Alexandru Calimah emite carte domnească prin care împuternicește pe banul la acea vreme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său urmaș al hânsarului Mihail Mânză din Umbrărești, el pretinde dreptul de a stăpâni un bătrân, pe care, cu prilejul împărțirii din 1817, „în neființa dovezilor noastre - se justifică răzeșii în numeroasele lor jalbe - l-au și tras în a sa stăpânire”. Dar, după ce răzeșii, prin hotărâre judecătorească, „l-au dat rămas” și iau moșia întreagă în stăpânirea lor, „a cărei moșie venitul vânzându-l cu anul, dumisali paharnic iar s-au fost acolisit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei ținutului Tecuci, una este formulată în termenii următori: „cei mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau seama de situația disperată în care se găsesc. Și, întocmind imediat jalbă, se plâng și denunță contractul ilegal prin care - scriu ei - „cătră posăsorul său ne-au dat în dijmă și din care cauză mare groază ne-au cuprins pentru că prin ale sale păreri (intenții n. n.) vrea a ne răpi pământu și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-le, considerăm că „mănăstirea la gura Bîrlăjiței, unde este Agapie” poate fi localizat pe actualul teritoriu al comunei noastre. Iată mențiunile documentare semnificative: a - Scrisoare de la Vasile Lupu, din anul 1635, prin care poruncește „lui Crîstian vătah” să cerceteze o jalbă a satului Torcești, nepoți lui Bilăiu, pentru „ocină și moșie din Brălădiț (Bîrlovița, I. S.) păr în apa Bîrladului, prin poenile Agapiei [...] pănă în hotarul Umbrăreștilor”; b - Mărturia hotarnică din anul 1777 pentru moșiile Torceștii și Țigăneii, dă lungul acesteia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Neculce - „mergea încet și făcea oturace (popasuri) câte 5-6 zile și mai mult la un loc”. Considerăm că un asemenea popas a făcut și la Umbrărești, cu care ocazie emite cartea din 5 mai, prin ea dând curs unei jalbe ce-i fusese adresată fie anterior, fie pe drum ori chiar în timpul popasului, pricina fiind încredințată spre rezolvare unui dregător, ceașnicul Ștefan. Pentru problema ce ne interesează acum, trebuie înțeles că oprirea domnitorului la Umbrărești nu a fost determinată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere autorităților centrale măsuri drastice de reprimare împotriva locuitorilor care „nu se supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Dar nu ar fi drept dacă nu am recunoaște și anumite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Încă înainte de domnia lui Dimitrie Cantemir, acest Ivan, căpitan de margine, se așezase cu locuința în satul Piscu fără învoirea egumenului și a soborului de la mănăstirea Neamț, stăpâna satului și a moșiei. Egumenul, pe data de 23 decembrie 1710, înmânează jalbă către domnul Dimitrie Cantemir și se plânge de abuz din partea dregătorului. Chemat și cercetat, Ivan căpitanul recunoaște prin înscrisul ce-l dă „la mâna părinților de la mănăstirea Neamțului [...] că eu le strâcu moșia Piscului și mi-am făcut casă cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase zile de boieresc pe an, iar orândarul ne pretinde opt zile cu mâinile și două cu carul cu boi”. Din exemplele de mai sus putem desprinde diversitatea de împrejurări și de situații în care erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
A fost cazul lui Ioan Buruiană din Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi în loc de 4, toți de pe moșia Elencăi Manu. Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și Consiliului de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci împilarea și marea povară de care doreau țăranii să scape ne convingem și din pasajul jalbei țăranilor prezentată în Adunarea ad-hoc din Moldova care urmează: „suspinul, - durerea noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de moșii. Vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem”. Aceasta era chintesența jalbei lor ce-și va găsi rezolvarea abia în 1864. Am insistat asupra problemei privind desființarea clăcii, a dijmei și a celorlalte numeroase obligații, precum și asupra mobilului răscumpărării lor prin sumele stabilite prin lege, din dorința noastră de a putea constata
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele cu stăpânire răzeșească din această perioadă. Iar procesele acestea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu s-au înpărtășit bărbatului meu din vânzările lor cu nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion și Ignat, veri bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să fie „înfățoșată să mi se hotărască
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]