1,022 matches
-
-l în priză, extrăgându-l din acel confort intellectuel în care s-a instalat prematur. O serie de sintagme în limbajul de lemn al unei anumite epoci deranjează - aceasta, însă, până la momentul în care realizăm că autorul utilizează codul și jargonul marxist pentru a-i bascula pe cenzori și activiști pe propriul lor teren. Printr-o frază "pe linie", se introduc, cu o naivitate bine jucată, autori "reacționari" și teme interzise în obsedantul deceniu. Eseistica de maturitate a lui Alexandru Paleologu
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
mare lucru, chiar citind de două ori aceeai pagină. Capitolul cel mai obscur e al cincilea - "Ortologie și ortogeneză substanțialistă" -, lectorul capotînd deseori în încercarea de a intui ceva din ceea ce se întîmplă în paginile acelea: e întîmpinat de un jargon abstract și solid precum cremenea, în corpul căruia tentativa de a despica mici felii de înțelegere omenească e sortită eșecului. În toate aceste pagini, principala vină o are stilul comentatorului, prea fidel textului analizat pentru a putea, luînd o minimă
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
trecut. Împrumutul de profesii și de termeni care le denumesc cunoaște, oricum, un avînt vizibil mai mult în anunțurile publicitare decît în nomenclatorul oficial. Unele dintre denumirile care tind să se răspîndească foarte mult sînt în mod evident familiare, aparținînd jargonului meseriei. Un exemplu tipic este termenul piarist, format din inițialele PR (public relations), pronunțate în manieră engleză și cărora li se adaugă sufixul de agent -ist. Termenul creează o omonimie cu mai vechiul piarist - adjectiv și substantiv care desemnează un
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
ți se cere să-ți prezinți intenția auctorială. Ținînd seama de cîtă magmă sufletească există în acest om, scrierea tezei de doctorat trebuie să fi însemnat o experiență neplăcută, precum îmbrăcarea unei haine prea strîmte pentru el. Căci nu acesta - jargonul filozofic - e elementul în care Vianu Mureșan poate excela. Există filozofi a căror lipsă de fler literar îi silește, din instinct de conservare, să treacă în tabăra săpătorilor de tranșee terminologice. Pentru ei, terminologia ține loc de expresivitate. Din păcate
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
gîndul la ceea ce ar fi putut să facă, cu mult mai puțin efort, dacă s-ar fi aflat în elementul lui de predilecție: limba română. Heterologie. Introducere în etica lui Lévinas nu e scrisă în limba română, ci într-un jargon în care, deși fiecare cuvînt e românesc, întregul la care se ajunge e ceva cu neputință de diagnosticat. Citez la întîmplare: "Se manifestă, de-a lungul tangențelor cu exterioritatea, o anume procesie în sensul unei saturări noumenale, al dobîndirii unui
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
genul de frază care, făcîndu-și knock-out cititorul, îi dă convingerea că acesta e sunetul firesc al filozofiei și că, în consecință, filozofia e bună de pus la naftalină. Dar Vianu Mureșan știe foarte bine că nu așa stau lucrurile. Măcinarea jargonului e doar un ritual care exercită o vrajă asupra minții noastre numai în perioada adolescenței naive, adică în acel răstimp cînd credem că a fi obscur e totuna cu a fi profund. Dar apoi ne trezim, scuturîndu-ne de minciuna plăcută
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
răstimp cînd credem că a fi obscur e totuna cu a fi profund. Dar apoi ne trezim, scuturîndu-ne de minciuna plăcută a muzicii conceptuale. De acum încolo, avem de ales: ori depunem armele și ne înveșmîntăm în mantia impersonală a jargonului de specialitate, ori ne revoltăm și îmbrăcăm toga scrisului personal. Vianu Mureșan are toate resursele pentru a alege, în locul mantiei, toga eseistică. Întorcîndu-mă la Lévinas, mă întreb dacă filozoful francez poate fi comentat fără să trebuiască să-i împrumuți automat
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
Mureșan are toate resursele pentru a alege, în locul mantiei, toga eseistică. Întorcîndu-mă la Lévinas, mă întreb dacă filozoful francez poate fi comentat fără să trebuiască să-i împrumuți automat stilul. Se poate oare scrie despre un autor într-un alt jargon decît cel în care și-a înfățișat el gîndirea? Că Lévinas se numără printre cei gînditori care au împins perversitatea jargonului pînă la pragul insuportabil al unui dialect ininteligibil e un lucru știut, dar acesta nu-i un motiv ca
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
comentat fără să trebuiască să-i împrumuți automat stilul. Se poate oare scrie despre un autor într-un alt jargon decît cel în care și-a înfățișat el gîndirea? Că Lévinas se numără printre cei gînditori care au împins perversitatea jargonului pînă la pragul insuportabil al unui dialect ininteligibil e un lucru știut, dar acesta nu-i un motiv ca, scriind despre opera lui, să trebuiască să te exprimi tot atît de ilizibil ca el. A fi obscur și a scrie
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
atunci o poți extrage din limbajul inițial pentru a o înfățișa din nou, într-un cu totul alt limbaj. Ceea ce trece dintr-un limbaj în altul este chiar ideea, adică o entitate nelingvistică ce nu poate fi redusă la litera jargonului: e spiritul pe care îl poți desprinde de literă. De pildă, cînd povestesc un filozof cu cuvintele mele, eu îi prezint ideea, în nici nu caz litera vorbelor sale. Cînd însă nu pot să-l povestesc decît repetîndu-i expresiile, atunci
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
admite că există intelectuali cărora repulsia față de filozofie le-a intrat în sînge, atunci primul dintre ei pe care îl putem așeza în această categorie este chiar fizicianul nostru. Feynman are oroare de generalizări făcute în aer și de folosirea jargonului drept panaceu pentru orice problemă ce nu și-a găsit încă rezolvarea. Și pe cît de mult se ferește să nu cadă în patima speculațiilor gratuite, pe atît impresia pe care o lasă e cea a unui gînditor care face
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
Sorin Lavric De fiecare dată cînd țin în mînă o carte despre Heidegger îmi amintesc cum Noica, învederînd neputința exegeților de a comenta inteligibil filozofia neamțului, afirma că acesta nu poate fi povestit. Cu alte cuvinte, jargonul lui Heidegger este atît de concentrat în asonanțele și aliterațiile familiilor de cuvinte pe care le folosește încît singura cale de a-l explica este să-i repeți întocmai expresiile. Nu-l analizezi, ci îl îngîni. Nu-l comentezi făcînd
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
confirmarea. Răspunsul este simplu: acolo unde există o idee pe care exegetul o poate separa de calambururile lui Heidegger, acolo Biemel îl poate povesti pe Heidegger. Așadar, monografia lui Biemel nu este o exegeză în care ritualul repetiției mimetice a jargonului heideggerian ar ține loc de o analiză propriu-zisă. Să dau cîteva exemple de terminologie heideggeriană al căror conținut poate fi povestit la propriu, fără nici un subterfugiu prin care un exeget, sub cuvînt că-l comentează pe Heidegger, nu face decît
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
sprijinindu-se pe o semnificație inițială a particulelor folosite. În germană și da-ul și sein-ul din cuvîntul Dasein au sens de sine stătător, iar modul în care Heidegger definește Dasein-ul e perfect plauzibil. O altă distincție fundamentală în jargonul heideggerian e cea dintre "deschidere" și "descoperire". La Heidegger, deschiderea corespunde obligatoriu ființei, iar descoperirea se cuvine neapărat ființării. Ființa se deschide în vreme ce ființarea se descoperă. Dar prin asta nu am spus deocamdată nimic. Să ne închipuim acum că omul
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
ni se pare, căci pe prima pa-gină ne întîmpină cu litere de-o șchioapă un titlu emblematic pentru conținutul agramat al revistei - Publicitarii viitorului -, apoi am căscat ochii mari de uimire neștiind cum să numim limba pe care o citeam - jargon de nișă, snobism lingvistic, dialect dîmbovițean? - și în fine ni s-a aplecat de tot înghițind, gălușcă după gălușcă și nod după nod, o limbă atît de stîlcită încît am trăit cu senzația că, deși revista a fost publicată în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
mă ia la vale cu el... Am mai spus cu alt prilej, ce pățesc eu în piața Amzei, când intru în vorbă cu vânzătorii de legume și fructe... Nu mai repet celebra mea rostire, când, vrând a mă da pe lângă jargonul pieții... cum dai nucșoarele astea, bade?... - în altă zi, repetând întrebarea, cel ce vindea nucile, s-a uitat lung la mine și m-a întrebat de unde sunt și unde am învățat eu românește, și că dacă n-oi fi basarabean
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
disponibilitatea elevului de a-l lectura. Limbajul folosit în descrierea rezultatelor trebuie să fie adecvat nivelului de înțelegere a elevilor, accesibil din punct de vedere al vocabularului și al frazării. În formularea concluziilor și a recomandărilor, trebuie evitate afirmațiile tehnice, jargonul psihologic, sentințele, discriminarea sau aluziile/sugestiile legate de apartenența la o anumită categorie de vârstă, gen, religie, statut socio-economic. În dialogul față în față cu elevul trebuie asigurată și respectată libertatea de a decide cu privire la propria carieră, orientarea centrându-se
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
rămîne fidelă mai curînd "obiectivului" americanist al temei, insistînd pe relațiile canonului cu identitatea (multiculturalitate, multirasialitate, gen etc.) în civilizația Statelor Unite după 1945. În concluzie, Cosana Nicolae a elaborat un studiu foarte documentat, scris atractiv, cu o uimitoare distanță față de jargonul critic (aproape inevitabil) în care se pierd, de obicei, exegezele cu componentă ideologică. Canon, canonic reprezintă, după mine, o lectură critică obligatorie pentru toți cei interesați de mecanismele frecvent obscure ale istoriei literare. Mai mult, reprezintă, o spun deschis, o
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
dragostei lui Martin și a Hannei. Primul lucru care te izbește în aceste epistole este fibra neașteptat de omenească a lui Heidegger. Sunt pagini în cuprinsul cărora vezi în sfîrșit cum acest urzitor de concepte abstracte se leapădă de masca jargonului pentru a începe să scrie de-a dreptul, omenește, ca un îndrăgostit topindu-se de dorul iubitei. Este o încîntare să vezi cum un om care își făcuse din limbaj o profesiune de credință renunță la el de îndată ce viața îi
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
Mariana Neț pornește de la fapte mărunte din viața de toate zilele, uneori ciudate, suprarealiste, construind micronarațiuni aproape întotdeauna reușite, ce descriu ritualurile și rutina cotidianului, dar și aberațiile, patologia, mizeriile acestuia, în România și aiurea. Fiind vizat un public larg, jargonul de specialitate este evitat, iar Julia Kristeva și Roland Barthes nu sînt pomeniți defel. Destule pagini ce spun lucrurilor pe nume, demontînd cu calm prejudecăți și clișee adînc înrădăcinate, vor prezenta interes și peste douăzeci sau cincizeci de ani, indiferent
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
vorbelor." Crescendo-ul împunsăturilor mimează tiradele vorbitorului, iar trecerea de la om la operă dă lovitura de grație: "multe idei cunoscute de aiurea, aproape locuri comune ale cugetării contemporane, însă învălmășite, ca în urma unei catastrofe logice și îmbrăcate în haina unui jargon stilistic de o regretabilă originalitate." Execuții din vremurile cele vechi, cum nu se mai găsesc azi... De cu totul alt tratament are parte Blaga, al cărui teatru, deși nu atît de sus-pus pe cît îl vede Pompiliu Constantinescu, adună risipă
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
carte, ci și emoțiile autorului - bucuriile și dificultățile creației" (p. 96). Chiar și aceste convocări forțate ale unor scriitori și critici de calibru își pierd mult din efect din cauza insistenței autoarei în a-i face mai simpatici, cool, marfă, în jargonul snobilor dâmbovițeni sau al "băieților de cartier". Breton le știe, le cam vedea, Artaud o zicea mai mișto, gagiul Pindar "își punea problema artei sale" ("Ce? Nu-i mișto?"), Byron, la fel, e un gagiu ce s-a distrat pe
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
căreia în mod normal îți vine să urli o regăsim din plin la Heidegger. În fond, în secolul XX, dacă moartea a devenit vedeta teoretică a discursului filozofic este fiindcă profesorul din Freiburg i-a ridicat un edificiu conceptual. Tot jargonul creat de Heidegger în jurul lui Sein zum Tode (ființă întru moarte) a avut efectul unei lansări culturale. Iar europenii au început să vorbească mai mult sau mai puțin diletant despre moarte tocmai în prelungirea expresiilor fenomenologului neamț. Tot ce a
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
pe abac. Se obține astfel un dicteu papagalicesc, săvîrșit de un pilot automat care este suficient de deștept ca să poată folosi expresiile lui Heidegger, dar și suficient de mărginit ca să nu le poată adînci cu propria minte. Un astfel de jargon, însușit pe dinafară și etalat ca o haină de gală, poate fi manevrat după plac și după voință, ca orice limbaj de specialitate. Pe dinăuntru însă, exegetul simte foarte bine că haina îl strînge: nu a înțeles ce Dumnezeu vrea să
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
alcătuiesc marea groapă comună a rebuturilor livrești. Cartea lui Cristian Ciocan nu intră în această categorie. Ea este o mostră de competență analitică ce trece dincolo de crusta lexicală a cuvintelor neamțului. Iar dacă acum ocolim sintagmele pietroase și neprimitoare ale jargonului lui Heidegger și încercăm să-i înfățișăm ideile în cuvinte simple, atunci putem detecta două idei surprinzătoare pe care fenomenologul le formulează în privința morții. Prima idee este că fenomenul acesta atît de macabru e intransmisibil. La oricîte decese am asista
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]