2,787 matches
-
vreme, te întorci în țărișoara ta ca Cezar la Roma. Învingătorul care aduce în țară bogățiile cucerite. Urale și surle... Poporul la picioarele tale. Din lichea ordinară te-ai trezit, după o mică vacanță, mântuitorul celor pe care i-ai jefuit, și uite așa constați cu uluire cât de mică este distanța dintre hazna și biserică. Totul e să ai un stomac bun, în stare să digere orice, și să nu faci greșeala fundamentală să crezi în ceva. Dacă respecți cele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu un fel de umor, atunci măcar să fiu un haiduc pe cinste". Să pornim de la metale prețioase. Să furăm aur. Asta e treaba țiganilor, au tehnică și tradiție, nu e bine să te bagi pe un lucru bine făcut. Să jefuiești o bancă. Dar în țărișoara noastră oropsită fluieră vântul prin visterii, te trezești că ai furat documente bancare de care nu te poți folosi nici să aprinzi focul. Bijuterii. Regimul comunist a topit toate bijuteriile și le-a transformat în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Și-a poleit viața, cum făceau străbunii ei, pentru a nu ajunge să-și pună ștreangul de gât. Strânși în jurul căruțelor, pribegeau triști și flămânzi până nu mai puteau răbda, și atunci scoteau cuțitele, încălecau pe cai și începeau să jefuiască tot ce le ieșea în cale. În acest dezmăț era multă disperare, dar țiganul ajuns în această clipă nu mai putea da înapoi, în urma lui se căsca o prăpastie. În acele momente de furie și disperare, spuneau legendele lor, se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
putere, bani, prestigiu, dar și sclavi? Uitase că umblă după un hotel. Se plimba pe străzi fără să vadă oamenii, fără să audă ce se întâmplă în jurul ei, în astfel de momente o putea călca o mașină, putea s-o jefuiască oricine. A ajuns într-un turn, privește în jos la puzderia de oameni, îi vine să-și dea drumul de aici. Viața este un mare rahat... Și totuși dragostea înseamnă apropierea treptată de celălalt, cu grija de a nu stârni
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Naționale închinate regelui Carol al II-lea, făcând parte din suita acestuia, fiind suferind de inimă și-a dat creștinescul suflet în data de 4 iulie la Cernăuți. Întrucât mormântul său de la Catedrala Mitropolitană din Cernăuți a fost profanat și jefuit de naționaliștii ucraineni după 1990, iar osemintele aruncate în cele patru zări, eu, în calitate de nepot de la vărul său drept Constantin Cotlarciuc, am comandat și amplasat un bust al Mitropolitului Nectarie în curtea Bisericii Sfânta Maria din Stulpicani, unde este înmormântat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
tot așa, fațada casei lui celei mari căpăta o înfățișare cu totul nouă. Fără contribuția altcuiva, ci, numai și numai, cu eforturi și forțe proprii. Prin comuna sa natală, Pomârla, și prin satele din împrejurimi, apăruseră numeroși draci, care-i jefuiau, și mai și băgau frica-n oameni. Sătenii se trezeau, în plină noapte, cu dracii prin case, draci, care, după ce luau cam tot ce puteau lua cu ei, dispăreau, lăsând în urmă frică, jale și sărăcie. Furau tot ce se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Actele o dovedeau. Pe 29 august, dimineața, Strosscan a ieșit, după trei luni de iad, în care justițiile a numeroase state au fost într-o surdă contrazicere. A ieșit bucuros, zâmbind, întâmpinat și de amici și de inamici; a ieșit jefuit de funcție și de prestigiu, declarând, opiniei publice internaționale: a fost o luptă inegală. Am pierdut două coroane: a funcției și a prestigiului. Am câștigat, în schimb, una, cu mult superioară celor două pierdute: coroana de soție, a fostei cameriste
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
încasarea banilor, și, la revedere! În dimineața următore, mare zarvă! Pe Dunăre, ceva mai sus ori ceva mai jos de Galați, au apărut pirați. Ce ziceți că au apărut? Pirați! Fugi de-aici; dacă-ți spun?! Pirați autentici, care au jefuit , aproape sub ochii lumii, depozitele de cereale. și ce au luat de acolo? Orz, ce să ia? Orz, domnilor, orz. și nu i-au depistat, nu i-au prins? Nu, încă, da’i caută. Îi caută îndrăcit. și nu se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Când eram culcat în patul meu jilav, toate chestiunile astea își pierdeau importanța. Nu mai țineam să știu dacă Dumnezeu există cu adevărat sau dacă e creația propriei imagini a stăpânilor pământului, neliniștiți să-și confirme prerogativele sacre, ca să-și jefuiască mai ușor supușii - proiecție în ceruri a unei stări de lucruri terestre. Simțeam atunci ce lucruri fragile și puerile sunt, în fața morții, religia, credința, convingerile; atâtea nimicuri la discreția celor fericiți și sănătoși. Față de teribila realitate a morții și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mai blonduț, așa...", încercă o explicație Anton. "Mai blonduț, ai? Nu era tot blonduț, bre, cân', tot dintr-o confuzie, mai avea un pic și-l spânzura mafioții la Napoli, că zicea că-i un țigan din ăia dă nu știu ce jefuise dă la niște bătrâni? Mă, al dracului, pă noi, pă români, toată lumea ne confundă și ne luăm omor pă unde ne prinde, da' cân' vine străinezii p-acia, chit că umblă-n târlici și e rupți în cur, toți îi ia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Da’ ce mai răscolim lucrurile după ce s-o întâmplat ce s-o întâmplat? Ia-o dămol, băiete! Mai bine gândește-te de unde îi iei pe lotri. Și dacă dai peste ei, cum îi faci să recunoască că ei te-au jefuit?... Costache tebuie să știe mai multe despre ei”. Cu acest gând înfipt în minte, s-a ridicat din pat și, clătinându-se ca unul care a întrecut măsura paharului, s-a dus la ușă. A deschis-o și a strigat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prinși mai ușor de poliție. Apoi așa din joacă. Cică vrea să vadă când mai ajunge înapoi un ban plecat din mâna lui. Iaca că așa o joacă ți-o prins bine. Ai aflat cine sunt cei care te-au jefuit. Acum, dacă stăm și ne gândim, jaful nu-i nimica pe lângă cumpăna prin care ai trecut... Poate a da Dumnezeu și ne or cădea în mână și or plăti pentru toate - a încheiat vorba Hliboceanu, rămânând pe gânduri... O bătaie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cel pe care îl strunea Puicuță și care se părea a fi șeful. În acel moment - ca un făcut - s-a auzit nechezat de cal. Așa, fraților! Avem și caaai! Păi cum să umble ei fuguța după ce ne-ar fi jefuit, dacă nu călare? - a intervenit din nou Cotman. Puicuță s-a repezit pe dată în direcția din care a venit nechezatul... În scurtă vreme, s-a întors cu doi cai voinici și frumoși, cu șeile pe ei. Ia uitați-vă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
repezit pe dată în direcția din care a venit nechezatul... În scurtă vreme, s-a întors cu doi cai voinici și frumoși, cu șeile pe ei. Ia uitați-vă, fraților, ce armăsari călăresc dumnealor! Cred și eu că le convine. Jefuiesc la drumul mare și au cu ce cumpăra cai de soi. S-au poate și aceștia-s tot de furat... Nici n-a terminat ce avea de spus că Amnar s-a și săltat în șaua unuia dintre armăsari. Mamăăă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
luând fâșicul de parale întinse de Cotman. Le-a cercetat cu mare băgare de seamă și apoi a vorbit: Cele mai multe din hârtii au acel a mic făcut cu creionul de Aizic... Altele nu au. Asta înseamnă că ei au mai jefuit și pe alții... Ce și-au zis dumnealor când te-au lovit cu baltagul? Gata! Pe aista l-am lăsat mort! De acum înainte știm cine urmează și acela va avea același sfârșit - a grăit Mitruță, cumpănind durda în mână
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
urma acelui "hybris enorm", care este conceptul poeziei ca tentativă de metacunoaștere: "Păcatul meu adevărat/ e mult mai greu și neiertat./ Cercasem eu, cu arcul meu,/ Să te răstorn pe tine, Dumnezeu!/ Tîlhar de ceruri, îmi făcui solia/ Să-ți jefuiesc cu vulturii Tăria,/ Dar eu, rîvnind în taină la bunurile toate,/ }i-am auzit cuvîntul zicînd că nu se poate". Avem a face așadar cu latura negativă a simbolisticii dublului, sacrificiale și blasfematoare, de sorginte romantică. Pe cînd tradiția creștină
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
recunoaște. La cîteva minute după ce erouașul nostru s-a reîntors în mulțime, Securitatea a deschis focul, așa scrie aici, Poștașule. Cad brusc cîteva sute de civili, e treaba ta dacă vrei s-o iei de bună, cadavrele sînt imediat despuiate, jefuite de bani, țigări și acte de identitate, apoi sînt încărcate în camioane. Și în tot acest timp, își închipuie Poștașul, doctorii și asistentele de la Colțea n-au altceva mai bun de făcut decît să urmărească de la ferestre situația din stradă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ne vîndă Bulgarul, zice Tîrnăcop, dînd la iveală dintr-un sac ponosit de cînepă două tablouri colorate. Ciuliți-vă bine urechile, începe să strige Gulie în direcția celorlalți, cică s-a spart deja Vila din Băneasa, și Piticul a fost jefuit de operele de artă de prin casă. Să mori de rîs nu alta de atîtea baliverne, dom’ Șef, se uită Tîrnăcop îngrijorat în ochii lui Roja, pot să i le sparg în cap pe amîndouă? îi cere din priviri permisiunea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
peștii. Nu fusese oare întreaga cîrmuire a Geniului o dictatură personală care nu avusese nimic cu socialismul și comunismul? După revoluție la putere nu se instalase oare un partid care-și spunea de salvare națională și democrat, însă în realitate jefuia și acum țara și era condus de un bolșevic pînă în măduva oaselor în persoana domnului Președinte? în condițiile astea Milițică s-a descurcat cel mai bine, și-a pus pe picioare o afacere de mai mare dragul, și-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
indescifrabil și Încadrată de o ramă art-deco. Ca s-o vândă, a făcut un drum chinuitor, a schimbat trei trenuri și a petrecut o noapte Într-o sală de așteptare sordidă, pândit de niște țigani care vroiau probabil să-l jefuiască.. Norocul lui a fost că nu a putut nici măcar să ațipească. Când a ajuns Însfârșit, pe maidanul transformat sub cerul liber În anticariat, era de-acum sleit oboseală, și dornic să Încheie tranzacția cât mai repede. Ca și În gara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Era fie un hoț, fie un inocent. Dar cum lucrul este Închis, nu avem decât să ne bucurăm În liniște de frumusețea tulburătoare a picturii. În târgul ăla infect, plin de gură-cască și de borfași, e greu să nu fii jefuit și, rareori poți da cu adevărat o,, lovitură,,,. Țiganii mișună ca gândacii negri de bucătărie, buzunăresc și Înjură, scuipă și spurcă... Dar am avut noroc. M-au ajutat Însă, recunosc, sutele de albume de pictură pe care le-am studiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dădea sentimentul că Alexander îmi pângărise tot trecutul, toți anii care se întindeau în urmă, dincolo de căsătoria mea, de vârsta copilăriei, până în pântecele mamei. Faptul că el, în a cărui ființă mama trăia mai mult decât în oricine altcineva, mă jefuise, cu calm și fără pic de milă, arunca o pată ca o cicatrice asupra trecutului pe care îl crezusem inviolabil. Nu îl judecam din punct de vedere moral. Nu mă îndoiam că, într-o oarecare măsură, el s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
din lemn, fixate bine pe platformă - neobișnuit de Încet, aproape imponderabil, cu un zornăit uniform de sticle. Pe partea laterală scria cu litere mari de tipar: „GERMANIA E PENTRU SCHULTHEISS“. I-am arătat lui Anton locul În care am fost jefuit, apoi am cotit-o spre Bursă și am continuat să mergem pe partea cu umbră. Prietenul meu și-a suflecat mânecile - și s-a oprit brusc. Fir-ar să fie, Sascha! Cred că mi-am uitat haina la tine. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În yală și am plecat. O oră mai târziu am ieșit În lumina orbitoare la sud de cimitirul lângă care locuiesc. Sub picioarele mele, metroul zgomotos Își continuă drumul În lumea subterană, ferindu-se de lumină. Pe maidanul unde fusesem jefuit cu câteva seri În urmă, Chérie alerga În cerc, fascinată de un capriciu În care se complăcea. Un ziar și o pătură zăceau lângă frunzișul des. Chiar când mă gândeam să iau ziarul, un muncitor de pe șantierul din scuar dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
buza umflată, s-a Întrebat ce pățisem. M-am așezat pe canapea lângă Chérie care continua să doarmă liniștit, cu coastele tremurânde ceea ce, În mod ciudat, m-a impresionat. I-am servit lui Boris varianta scurtă despre cum am fost jefuit cu două nopți În urmă În drum spre casă, pe scurtătura de peste maidan. Când am terminat, a Înjurat, răsucindu-și capetele fine ale mustăților, apoi, frecându-și palma sa de grenadier cu pumnul său de grenadier, Îmi spuse Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]