364 matches
-
piele. — OK. Coboară din mașină. Am spus afară din blestemata asta de mașină! — Da, da, am spus eu, trăgându-mi geanta spre mine. — Douăzeci și doi de dolari, a spus el. Poftim, uită-te la aparat. — Nu-ți dau nimic, jegule. Își întinse mâna spre bord, fără să mă scape din priviri și acționă un buton. Toate cele patru uși se închiseră cu un sunet înfundat. — Ascultă-mă, labagiu gras. Suntem pe Ninety-Ninth, la intersecția cu Second. Banii. Scoate banii. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acolo. Dar mă-ndoiesc că se citește așa ceva în cercul tău de prieteni. Nu își întoarse privirea. —Ce ai vrea să spun, Sam? a zis el cu un strop de asprime în voce. Că la bancă citim Herald și alte jeguri de stânga numai când rămânem fără hârtie igienică? —OK, am spus-o ca să te sâcâi, am zis blând. Cred că mă așteptam să te simți vinovat. Adică să cad în genunchi în fața ta vrei să spui. A, nu, eu mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
erau pline de găinaț și de toate reziduurile Londrei. Era o vreme superbă încât era păcat să nu o văd și prin geamul de deasupra capului. Am cărat sus o găleată cu apă caldă și o sfoară și am curățat jegul strâns, dând la sfârșit pe geamuri cu spray ecologic contra insectelor. Lui Janey, care avea și ea alergie la găinaț, i-l recomandase proprietarul. Nu știam dacă o să dea rezultate, dar măcar aveam impresia că fac ceva. Soarele mă bătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
chiar și două zile la rând în Bulevard... 3tc "3" Traversez. Urc cu inimă fremătândă cele trei trepte ale berăriei. În ușă mă opresc să-mi savurez victoria. Stomacul, KO, pare învins. Damfurile localului, atât de îmbietoare: acreala berii răsuflate, jegul pardoselii nespălate, râncezeala micilor, fumăraia de Carpați și Mărășești, amestecate, revărsate, ca dintr-un șip atunci desfăcut, cu sudoarea trupurilor ostenite de-atâta băut. Neabătuta beție din multilaterala noastră dezvoltată, tot ce ne-a mai rămas, băutul întruna, zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
calea pe care, odinioară, intrau pușcăriașii. Încă erau masive zidurile. Încă înfiorau trecerile dintr-o poartă în alta, pe sub grele bolți, pe lângă muri doar în parte dărâmați. Încă mai păstrau pereții aceia urme de fum, de mucigaiuri, mirosuri grele de jeg și cărămidă spartă, cu damfuri de pivnițe, întunecimi țâșneau din cotloane cu bârne arse. Erau aievea sau doar mintea mea le deslușea în tencuiala scorojită inscripțiile scrijelite cu litere șchioape, găurile îndelung râcâite, piroanele masive de care mai atârnau capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
până la tramvaiul de la Cișmigiu. De-acolo luam eu tramvaiul spre casă. Adeseori făceam împreună drumul. Lua și ea un alt tramvai de acolo. — Nu. Vreau să ajung mai repede acasă. Să fac un duș. Ziua asta m-a umplut de jeg. — Ce ți-a venit cu Manolescu? — M-a pus D. s-o fac. D. era ceva pe la partid. — A spus că-i sarcină de la organizație. Am în iarnă examen cu el. Mi-e că mă pică. Am ridicat din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Nu i-a trecut prin minte să se gîndească la chelner, care se Îndreptase spre telefon și șușotise ceva fără știrea lor, iar apoi tot trăgea cu ochiul spre ieșire, frecînd cu un zel exagerat paharele Într-un stabiliment unde jegul domnea autoritar, În timp ce Julián Îi povestea cele Întîmplate de la sosirea lui la Barcelona. Nu i-a trecut prin minte că Fumero fusese deja În cafeneaua aceea, În duzini de cafenele ca aceea, la o azvîrlitură de băț de vila Aldaya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nou, la sânge. Breuning gemu. Niles deschise gura pentru prima oară: — Vrei cam multe, Upshaw. Știi asta? Danny se aplecă peste pupitru. — E un caz important și vei beneficia de recunoașterea cuvenită în momentul rezolvării lui. Niles pufni. — E un jeg de homo, n-o să-l prindem niciodată și chiar dacă-l prindem, ce importanță are? Îți pasă câți poponari o să mai taie? Mie nu. Danny clipi la auzul cuvintelor „homo” și „poponar”. Clipi din nou, fixându-l pe Niles și dându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ta după amânări? Kellerman își vârî degetele mari în buzunarele vestei. — Mal, o măcelărim pe Celeste. A abandonat băiatul... Nu l-a abandonat. Ordinarii de naziști i-au luat pe ea și pe soțul ei și i-au aruncat în jegul ăla de Buchenwald! — Șșșș... Ușor, amice. Mi-ai spus că băiatul a fost molestat ca o consecință directă a faptului că fusese părăsit de mama lui. Iar ea și-a vândut trupul la pârnaie ca să rămână în viață. Batalionul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
săli de baie faianța pe pereți. Nimeni, Însă, n-ar fi trebuit cu nici un chip să guste telemeaua comercializată de țața Norica: numai Dumnezeu știe În ce condiții de murdărie fusese preparată. În casă la acea Îngălată femeie era atâta jeg și domnea asemenea duhoare, că până și muștelor le era scârbă și-o ocoleau, iar cele ce ajungeau Înăuntru din greșeală cădeau Îndată la pământ, mai dădeau de două-trei ori din picioare și rămâneau țepene. Știa oricine că, În șorțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mă spele pe spate! strigă el. Cei doi paji care așteptau afară intrară în fugă. Muncindu-se din răsputeri, începură să-i frece spinarea, de la ceafă până la tălpi. Deodată, Hideyoshi spuse, râzând: — Ciudat mai iese! Privind în jurul picioarelor, văzuse că jegul pe care i-l răzuiau pajii de pe trup semăna cu găinațul de păsări. Cum putea avea acel om o înfățișare atât de demnă pe câmpul de luptă? Trupul său gol părea foarte nevolnic și slăbit. Era adevărat că se consumase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
minunată. În acea baie simplă în aer liber, stăpânul unui trup nu tocmai perfect se înmuie în apa caldă, privind stelele de pe cerul înserării. „E cea mai mare desfătare din lume,“ își spuse el, în timp ce-și dădea jos jegul de pe piele. Începând de anul recut, degajase terenul din jurul orașului Osaka și pusese în mișcare construirea unui castel de o măreție fără precedent. Dar cele mai mari plăceri ale lui se găseau în locuri ca acesta, nu în camerele aurite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
udă zi de zi, asemenea spiritului poporului tuaregilor, unicul în stare să rămână, veac după veac, nedezlipit de niște nisipuri și pământuri pietroase la care restul oamenilor renunțaseră întotdeauna. Apa i-a muiat părul și a desprins de pe corpul lui jegul de luni și chiar de ani de zile. S-a scărpinat cu unghiile și a căutat o piatră plată și poroasă cu care s-a frecat pe corp, văzând cum îi rămâneau pe piele pete mai albe pe măsură ce se desprindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
un serial american cu hoți și vardiști. N-am băut decât jumătate de sticlă. Sunt Într-o etapă de viață sănătoasă. Ploua iarăși. Dându-mi capul pe spate, am inspectat luminatorul de deasupra, care era acum atât de Înglodat În jeg și găinaț de porumbel, Încât o rază de lumină care ar fi dorit să-și croiască drum Înăuntru ar fi trebuit să lupte cu Îndârjire. Mai devreme sau mai târziu, trebuia să mă hotărăsc să-l curăț. Bob, paznicul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dau seama de ce. Ce naiba cauți aici, mă gândeam, și de ce te ostenești să fii politicoasă? De ce nu ești sinceră și nu spui pur și simplu: „Măiculiță, casa asta e o fundătură!“, după care să mă lași să dospesc În propriul jeg? Acum Începuse să se fâțâie de colo-colo. Am rezistat impulsului de a alerga după ea și de a mă pune În dreptul oricărui obiect care nu se ridica la Înălțimea standardelor ei de curățenie. Asta ar Însemna să mă Împart pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
meu, Jake. Lui i-ar plăcea foarte mult. Englezii au o Înclinație aparte către tot ce e boem, nu crezi? Am simțit că Începe să-mi fie dragă persoana. Nu mai auzisem pe nimeni exprimând atât de frumos ideea de „jeg“. — Păi, ăăă, eu... — Te reprezintă cineva? Începusem deja să Învăț cum merge treaba. În loc să răspund, am scuturat din cap. — Nu face nimic. Trebuie să te prezint amicului meu, Duggie Sutton. Ce planuri ai pentru lunea viitoare? Cred că luni e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pesete și ni le-am răsturnat pe dosul celeilalte mîini, acoperindu-le. — Ce ai? Mi-am luat mîna și am văzut, pe moneda mare de argint, profilul de bebeluș al lui Alfonso al XIII-lea. — Cap, am spus. — Oh, ia jegurile astea și, dacă ești amabil, te rog să-mi faci cinste cu ceva de băut. Și-a golit portofelul. — Nu vrei cumva să cumperi o pușcă Purdey bună? Nu, am spus. Dar, Luis, dacă ai nevoie de niște bani... Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
îi urmăresc mersul provocator, linia fermă a fundului în mișcare. Sunt mândru. Până la Universitate scena îi aparține unei gângănii în patru labe. Merge pe coate, iar genunchii i se îndoaie în sens invers, spre spate. Înfiorător. Duhoarea de pișat și jeg devine tiranică, isterică, virilă. La Universitate mă catapultez pe peron. Gângania iese și ea. E așteptată de un bărbat grizonat, îmbrăcat corect, care îi cere banii. În jurul lor fac roată vreo zece băieți și fete: toți umflă și dezumflă pungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am avertizat, măgarul, să nu-și mai toarne votcă în bere, pe căldură. Asta, chiar că nu se scuză. Individul este, cu alte cuvinte, o pramatie! O secătură! O scursură, sub orice critică! O otreapă! O zdreanță! Un golan! Un jeg! A-ha-ha-hai dreptate, cască și Fratele, vag aprobator. Așa-i Silică. Irecuperabil. Îți bag o inferență? Tot ce nu te omoară, te face dependent! Suntem produșii propriilor slăbiciuni, ai propriilor noastre emoții. Și ai propriilor noastre mistificări! Cu certitudine. Îmi permit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un fel de eșantion - obsesii de sociolog, ce să fac ?) și am încercat să trag o concluzie firavă și preliminară. A rezultat următorul portret-robot : Autorul : Lebedele din România sînt albe ! Comentatorul : De unde ai mai scos-o și pe asta, băi jeg judeo-masonic ? și nentu Iliescu/ Constantinescu/Băsescu, ăla de-l lingi tu undeva de kkat, tot alb e bey penibilule ? ? ? Epitetele și celelalte expresii din acest succint portret-robot au fost plasate în ordinea frecvenței lor în „eșantionul” meu. Iar pentru mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fel de părtinire și pe care le transcriu ca atare : Ce faci bufon mic si trist ? Ai pareri si opinii ? Auzi ba fatza de mucegai ? ? ? ? La munca cimpului cu el, sau poate la curatat de toalete publice. O mostra de jeg pe blogul marelui dizident megaloman obraznicatura dracului !... Inca o atitudine impertinenta ca asta, si te vei duce sa-ti cinti partitura de fringilida socialista la Antena 3, bey, spuley ! Boule, daca era fii-tu ce-ai fi spus ? penibilule... Nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Cenușăreasa mea, pe femeia visurilor mele, cu care vroiam să mă căpătuiesc, uite-o trăncănind despre kentane, uite-o vorbind despre cargouri, uite-o obsedată dacă Mărăști se întoarce pe zece sau pe cincisprezece. Uite-o extaziindu-se de un jeg de ilustrată în relief, primită din Valparaiso, înfățișînd, ca pe cutiile de bomboane, o copilă cu bucle dulci și cu fustiță bleu, scurtă și creață, așteptând un tinerel chipeș care se apropie cu barca, trăgând strașnic la vâsle. Dacă mișcai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vreo cincisprezece suflete sub un acoperiș care nu se ridica deasupra pământului cu mai mult de un metru și jumătate. La poartă fugeau zupăind trei-patru puradei, cei mai mici în fundul gol, iar alții doar cu un maiou tetra, cafeniu de jeg, pe ei. Pe tot gardul lor se vedeau urme de palme muiate în var, iar în curte zăceau mormane de fier vechi: lanțuri, mașini de gătit, burlane, coturi de sobă. O jigodie de cățea cu țâțe ca ale lupoaicei din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
medievale, ai putea spune, și te oprești la această explicație, deși imaginația te lucrează cu chestii mult mai nasoale. — Chiloții tăi au sifilis, țipă altcineva și rîde ca un măgar. — Ce te uiți așa la ei, ascunde naiba mai repede jegul ăla, țipă un caporal. Nu-i arunca, că se restituie la liberare. În timp ce jucăm fotbal printre paturi cu perechea de chiloți, cineva Întreabă destul de precipitat unde e WC- ul. I se indică șirul de cabine aflat la 20 de metri
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o să mai pot intra În vecii vecilor Într-o cabină de duș, pentru că o să am În față imaginea cîtorva zeci de trupuri goale și Întunecos- lucioase, scoțînd zbierete muzicale. Dar șovăiala nu durează mult; pentru că trebuie să mă despart de jegul de pe mine, mă spăl și eu cu curaj. Și cineva zbiară În cîntec: — Suflecată-cată, pîn’-la brîu căcată, ducea-ducea rufele la rîu... Seara, la locul de fumat din fața dormitorului, o turmă de răcani stă pachet, În speranța că numărul lor
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]