1,014 matches
-
mult mama căci vedeau și ele cum se chinuia de una singură să nu le lipsească nimic. Tatăl lor pierise în mină pe când cea mică abia învăța să meargă iar cea mare se ținea încă de fusta mamei. Femeia își jelise cât își jelise bărbatul, după care, de dragul fetelor, își luase inima în dinți și pornise să caute de lucru. Cum era o bună bucătăreasă, nu trecu mult și își câștigă un loc în bucătăria celui mai înstărit și temut om
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495643906.html [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
vedeau și ele cum se chinuia de una singură să nu le lipsească nimic. Tatăl lor pierise în mină pe când cea mică abia învăța să meargă iar cea mare se ținea încă de fusta mamei. Femeia își jelise cât își jelise bărbatul, după care, de dragul fetelor, își luase inima în dinți și pornise să caute de lucru. Cum era o bună bucătăreasă, nu trecu mult și își câștigă un loc în bucătăria celui mai înstărit și temut om din zonă, pe
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495643906.html [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
și cenușă Pustiu imens, fără hotar, Crezi oare că o simplă tușă Culoare poate să aducă iar? Taci, ști că nu se poate, Oricât ai vrea să te-amăgești, Iubirea mea este pe moarte, Poți doar cu mine s-o jelești. DOI Clipa ce-atârnă acum în cui Bătut de timp în nemurire E doar tic-tac al nimănui Din vremea când era iubire Și surzi, și orbi și plictisiți O suspendăm între iluzii Mereu absenți, mereu grăbiți Simțim nevoia de transfuzii
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_fuga_in_spi_mihaela_neacsu_1394241426.html [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
mir Tăcerile treceau pe nesimțite-n mers, Contemporan fiind cu Radu Gyr Trăiam întruparea lui în vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să înbobocească și mălinul, Cerul desena o cruce din cocori Ridicând la rang de virtute chinul. Amurgul jelea în nuanțe închise Și câmpul trimitea culorile la culcare Pe când clipele albe cădeau ucise Cele ne-ntoarse din nou în soare. Și azi noaptea mă învelește cu frig, Mă tem de visul care iată vine, În miezul întunericului mai strig
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1393944955.html [Corola-blog/BlogPost/347637_a_348966]
-
cinste de ghiaur și-și pleacă în jos capul ca-un înfrânt... Părinții-aleargă-n țipăt cu vaiet ca să ridice rămasul cu frumos de fecioară. Într-un târziu inimi zdrobite o suie-n car de-ngropăciune și-n dangăt de clopot, toți îi jelesc curajul cinstei cu neprihănire... După-mplinirea celor de cuviință sătenii în credință tare au înfipt o cruce-n acel vârf de munte, ca să arate tuturor că cinstea n-are preț în viață... Povestea a fost uitată când în 1916 eroi
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
așezat pe Sfântă Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfântă Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt, potrivit crestinortodox.ro. La terminarea slujbei se seară din Vinerea Mare, femeile obișnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfarsitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle și morții de venirea zilelor mari. Aceștia ocoleau casă de trei
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare. Ce nu este bine să faci în ziua înmormântării lui Iisus by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101187_a_102479]
-
pe Hermes și jură numai pe el, susținând că se trag din acesta. Iată cum se fac înmormântările oamenilor bogați. Expun timp de trei zile cadavrul; apoi jertfesc tot felul de animale și, după un mare ospăț, înainte de care îl jelesc, îl înmormântează pe răposat, fie arzându-l, fie îngropându-l. Ei ridică apoi o movilă și statornicesc felurite întreceri, la care răsplățile cele mai însemnate se dau luptelor în doi - cum este și firesc acest lucru. Așa se fac înmormântările
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
le scoate noaptea afară în scârțâitul de condei cu îngeri zboară către zei poetul nu tace nicicând el mângâie macii în gând adună roua să-i fie o ploaie caldă-n grafie sămânța lui să-i mijească postuma slovă-l jelească căci el trăiește în toate și viu va fi după moarte când ploaia la streșini ascult poetul vorbește mai mult și floarea-i strânge-n petale lacrimi căzute pe dale o carte în mână de-o țin genunchii mă iartă
POETUL NU TACE NICICÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetul_nu_tace_nicicand_.html [Corola-blog/BlogPost/361649_a_362978]
-
nici nu mi-am dat seama când am ajuns. Stația era la noi la poartă. Este și-acum. Cum am coborât, am și zbughit-o în curte. Fuga spre mamare. Cum m-a văzut a început să plângă, parcă mă jelea. Știu că o făcea de bucurie: - Uliu, fata mea! Ce mare te-ai făcut dar ești cam slabă, mamare! Las’ că am eu grijă! se întorcea spre ”omul ei” zicându-i: - Florică, v-o fi foame, pun acuș masa, că
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ursuletul_de_plus_ii_gri_daniela_tiger_1390692218.html [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
țara? Brazda, cum?/ Ce-am scos-o noi de la dușman!/ Pădurile cât au crescut?/ Ca voi s-aveți sute de ani/. De ce-au murit acești soldați/ Să-i plângem și s-aducem flori?/ I-au plâns și i-au jelit cumplit/ Părinții lor de mii de ori./ Ei au murit cu gând curat/ Să apere ce-i strămoșesc/ Și țări străine au ajutat/ De-aceea aici se odihnesc./ Pământ străin, cum ai primit/ Tineri ca florile de crin/ Să doarmă
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480929705.html [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
că voi învăța pentru mine și pentru tata, să ajung” om mare” ca la masa mea să fie în fiecare zi pâine albă cu salam, așa cum văzusem în casa de la oraș a surorii mamei mele. Acolo în târnațul acela am jelit primul prieten adevărat, un biet cățeluș ce-l găsisem flămând și murdar în pragul casei noastre. Am intrat în casă ștergându-mi picioarele de rogojina din pănuși uscate de porumb făcută de Anișoara, Anișoara aia din colțul străzii care era
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
-mi din suflet ce-n sânge s-or scălda Și fiecare strop de sânge va cădea-n poezie Pe frunzele din toamnă scriind povestea mea. Când plânsu-mi va-nceta să ude ploaia toamnei, Când frunzele-n roșite în hohot vor jeli, Când pribegite păsări vor locui-n ținutu-mi, Abia atunci, iubiții mei, să plângeți căci n-oi fi! Referință Bibliografică: SUFLET ÎN AGONIE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SUFLET ÎN AGONIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1472732013.html [Corola-blog/BlogPost/376461_a_377790]
-
s-a răstit profesorul Mateescu. Vorbim noi mâine la școală. Am pus toți capul în pământ și am muțit. Nu aveam răspuns la o așa întrebare. Pe malul celălalt se adunase tot satul. Ba veniseră și din satele vecine. Femeile jeleau de se auzeau de la Prunești. Pe poteca de la Boierașu, pe lângă vii, coborau oameni din Bude, în fugă și-ntr-un țipăt. - Aoleooo, Doaaamne, ce făcuși? Îmi luași copilul. Pe ăsta l-aveam și noi. Era glasul mamei lui Nicu. Când
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
și începu să urle disperată: - Aoleu, săriți, oameni buni! Săriți, nenorocire mare! Câțiva săteni ieșiră la poartă nedumeriți de țipetele femeii. - Dar ce pățiși, fă, întrebă Bebe Nastasiu ieșindu-i în întâmpinare. - Jale mare, Bebe! Jale mare! - Spune odată, să jelim și noi, o luă în batjocură bărbatul. - A murit Marița! - Cum să moară, fă, că doar umbla după măritiș! - Zace înecată în lac! Și alaiul format din câțiva bărbați și o droaie de muieri curioase luă drumul spre gârlă. Când
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
precădere la cunoașterea angelică a extazului», într-o «fericire în doi, fără odihnă...»; de răpciune fiind, eroina lirică a Danielei Gifu simte cum, «prin tufișurile dese și răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum stropii ploii mocănești» și „se nevoiește alene a se desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
te adăpi din femeie, bei din sufletul ei, aplecat ca o cumpănă, la fel și eu am fost, ca și cum m-aș fi înălțat sub cele Dumnezeiești ale cerului. Înțelegi cum? CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (pierdut, pustiu) Înțeleg, înțeleg... DOMNIȘOARA POGANY: (ca și cum ar jeli) Femeia este o rană a materiei, Costache...o lacrimă. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Bărbatul singur e o jumătate. (trist) O jumătate de rană, o jumătate de lacrimă, o jumătate de dor... La fel și femeia singură e tot o jumătate. Unul e
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ar întoarce la perete) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Doamnee, îmi vine să urlu! De asta mă simțeam vinovat și nu știam de ce. Doamnee, ce ai de gând cu mine !? Ce ai făcut cu mine, Doamne? (urlând de durere) Cu mineee ! ( ca și cum ar jeli) Cu mineeeeee ! (trâmbițele cocoșilor se ridică parcă deasupra satului ca de pe altă lume) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Trebuia înainte de a muri să merg acasă, mă gândisem și aveam în minte, să merg în țară și să sculptez munții. Ideea mi-a venit
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
colindă... colindă... colindă..." De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Colindă să se audă prin vremuri mai senine, s-a frânt
COLINDA LIBERTĂȚII -ÎN MEMORIA COPIILOR-MARTIRI DIN DECEMBRIE 1989- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419413163.html [Corola-blog/BlogPost/369001_a_370330]
-
al Chirei. Toți copiii lui erau îmbrăcați cu haine noi, doar pentru el nu se mai găsiseră bani, mamă-sa fusese nevoită să cârpească hainele unuia din băieții mai mari și să-l îmbrace pe el. În zadar s-a jelit că vrea și el haine noi, nimeni nu l-a luat în seamă, doar Ion i-a tras o palmă după ceafă să numai urle ”ca un apucat”. Mamă-sa plângea și cosea, avea burta la gură, era borțoasă cu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484052470.html [Corola-blog/BlogPost/362891_a_364220]
-
de ani activitate a firmei Libris, simbol al Brașovului pentru tot ce înseamnă carte, muzică, cultură. Târgul de la Brașov prezintă un concept unic în țară, aducând laolaltă tradiția și contemporaneitatea prin diversitatea evenimentelor organizate. Astfel vor participa alături de scriitorii: Doina Jelea, Lidia Popița Stoicescu, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Adrian Lesenciuc, Vitali Cipileagă; specialiști care vor susține conferințe, dezbateri: Dumitru Constantin Dulcan, Lucian Boia, Niculina Gheorghiță, Gigi Ghinea, Părintele Constantin Necula, Iulia Badea-Gueritee dar și artiști cu recitaluri de muzică și poezie
„Meseria de mamă este remunerată nu în bani, ci în fericire” by http://www.zilesinopti.ro/articole/11522/meseria-de-mama-este-remunerata-nu-in-bani-ci-in-fericire [Corola-blog/BlogPost/100547_a_101839]
-
cu mult suflet, ca prietenul nostru Ioan Alexandru, „cântecul” său, nu are o substanță dramatică, dureroasă, cu tușă groasă a desțăratului, nu, dimpotrivă, întoarcerea acasă are la George Roca efectul binefăcător al revenirii pe pământ a lui Anteu ... Poetul nu jelește, nu plânge după locurile unde sufletul său s-a cristalizat, ci dimpotrivă, după ce le evocă și le „cântă”, după ce a atins pământul natal, îmbogățit, întărit, încărcat cu energii binefăcătoare, se înalță și pornește în lume mai senin, mai luminos: „Am
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
e taman replica pi cari se ivește Thisbe. Eu o s-o bunghesc prin zid pi dânsa. O să vedeți că totul se va pitrece taman cum v-am spus. Intră Fluieraș ca Thisbe FLUIERAȘ: (ca Thisbe) Of, zid, adesea mă auzi jelind. De Pyram mă desparți și de iubire. Ți-am sărutat atât de des, tânjind, Și piatra 3 și mortaru-armat cu fire. MOSOR: (Ca Pyram) E glasul ei. M-apropii de fisură Și-o să aud a Thisbei dulce față. FLUIERAȘ: (ca
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
ce surdă e strivirea/ între azi/ și timpul ce-a trecut.../ (Sub semnul timpului). Pentru Valentina Becart întreaga lume aparține timpului, cu ghearele lui de gheață, implacabil, timpul ca o tăcere, sub semnul căruia poeta afirmă: Să n-auzim tăcerile jelind/ Să n-auzim tăcerile murind ( În umbra adevărului). Și pentru mai multă concretețe, continuă: tăceri/ nedescifrate/ întunecau oceanul/ și stâncile alarmate/ se surpau în mine/ ca-ntr-un ochi lunatic,/ singuratic/ în noapte, meditând...( Ca-ntr-un ochi lunatic). Poezia
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Vitralii_timpul_ca_o_tace_valentina_becart_1363540006.html [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
zgândăreau dorurile ascunse ale lui Gheorghe Dinvale. În sat, după încheierea războiului și întoarcerea din refugiu, oamenii așteptau cu sufletul la gură supraviețuitorii ori scrisorile autorităților cu privire la soarta celor care nu s-au mai întors. Mulți au trebuit să-și jelească morții, sau să-și hrănească speranța că dispărutul va apărea cândva, ca o nălucă ce avea să tulbure ulițele satului. Cu unii s-a întâmplat așa, cu unii nu. Casa lui Gheorghe Dinvale a rămas pentru totdeauna bântuită de fantasma
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
iar se răscoală. Și ce ai vrea? Să sar într-un picior, lichea de gând, sunt trist profund și iar profund, odihnă vreau și florile cântau în hora soarelui dansau și trist zâmbesc vesel iubesc, sunt trist și timpul îl jelesc. Referință Bibliografică: Sunt trist / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1994, Anul VI, 16 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SUNT TRIST de PETRU JIPA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1466060104.html [Corola-blog/BlogPost/373313_a_374642]