1,007 matches
-
industrie, gineri ai miniștrilor ungurești pe cari poliția de-acolo se face că-i scapă, pentru ca abia în București să se puie mâna pe ei, sunt destui. Descoperirile presei maghiare chiar sunt față pentru a dovedi corupțiunea acelei pături de jidani, slovaci și nemți maghiarizați, cu predominarea cărora onor. Tisza fericește popoarele Coroanei ungare. Aci stă răul. Criteriul statului unguresc întru a-și alege funcționarii și reprezentanții nu e, ca-n alte state, onorabilitatea sau capacitatea. Toți friponii, toate veniturile, tot
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt, din contra, determinante pentru viața publică. Urmările le vedem. Neavând tradiții, nici patrie hotărâtă, ele urăsc trecutul, au rupt-o cu tradițiile; au prefăcut țara în mlaștină de scurgere pentru toate elementele nesănătoase ale străinătății. Azi deja fraternizează cu jidanii, mâine vor coloniza țara cu nemți, deși aceasta nu se poate întîmpla decât în socoteala poporului autohton. De acolo în fine demagogia descreierată și teoria de "om și om". Dacă - ceea ce nu se mai poate spera - Dumnezeu ar avea milă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dezvoltat o morbiditate în satele noastre care nu s-a mai pomenit nicicând, nici în timp de epidemii. Iată în adevăr unde am ajuns. Până și sănătatea fizică a poporului nostru, robit de uzură, stors de corupția administrativă, otrăvit de jidani, e compromisă atât de adânc încît trebuiesc spitaluri în sate. Noi, bunăoară, am crede că o pușcărie în care să încapă xenocrația de toate categoriile ar fi cu mult mai practică; căci ceea ce trebuie schimbat e regimul de trai al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe care avea a o pune la dispoziția societății, a țării, era minimă; echilibrul între puterea musculară cheltuită și între restituția acestei puteri prin alimente era deplin. Acest echilibru e acum stricat. Sute de mii de greco - bulgari și de jidani trăiesc azi de pe spatele aceluiași număr de muncitori; aceștia caută să-și înzecească munca pentru ca să susție noua sarcină socială și cu toate astea regimul alimentar, departe de a deveni mai bun, e mult mai rău decât înainte. Există sate mari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imprescriptibile ale cetățeanului, același om a devenit proprietar mare și ducea țăranii la muncă în cuști de câni ca ale hengherilor, iar noaptea, ca să nu fugă îi înconjura cu cercuri de fier cu țepi. Dosarele tribunalului sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și spurcăciunilor universului a ajuns poporul românesc. Și aceste rele strigătoare la cer d. C. A. Rosetti le lecuiește cu decoct de mușățel? Ridicol! [20 august 1881] {EminescuOpXII 301} [""ROMÎNUL" ESTE DE-O UȘURINȚĂ... "] Romînul" este de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o avea Miron Costin, care-și punea creștetul sub sabie pentru a înlătura un bir nou, când e vorba de a apăra adevăratul popor românesc de esploatarea la care e supus, atunci adio Romînie! Atunci [î]i vezi alături cu jidanii cari scuipă moșnegilor de la țară în gură și le frig ochii deasupra tăciunilor; atunci sunt frați cu străinii și împart "mielul Paștelor" cu ei. Ei, acest adevăr vă doare, confraților, de ați ajuns a răstălmăci pasaje din articolele noastre și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a ajuns demult... la xenocrație. Un ieșan, "un român pribeag în țara lui", ne trimisese o scrisoare prin care arăta că între patruzeci și nouă de profesori ai Universității din București sunt: 25 de bulgari, 7 greci, 4 armeni, 3 jidani, 2 țigani, un italian, un tatar și... 6 români. Acel român pribeag ne-a promis statistica deputaților, senatorilor, membrilor de la Casație, de la Apel, tribunale, a prefecților, administrația Domeniilor, băncilor, drumurilor de fier, poștelor și telegrafelor, serviciu sanitar și tecnic etc.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceste lături sociale aristocratizate nu ne vând robi. Dar la ce se mai mănține ridicula titulatură de Regat al Romîniei? E C. A. Rosetti romîn? Caligari, Carada, Harama, Chirițopol, Pherekydis, Cariagdi, Anastasiadis etc. etc. romîni? Regatul greco - bulgarilor și al jidanilor, iată ceea ce trebuie scris în fruntea decretelor; românii nu mai au în realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari sânt evrei. La Bacau au crescut cu 480 la Botosani a scazut cu 268 la Covurlui a crescut cu 921 la Dorohoi a scazut 1126 (în ce stare trebuie sa se afle acel judet stapînit de rosii si de jidani! ) la Falciu a crescut cu 922 la Iasi a crescut cu 265 la Neamt a crescut cu 463 la Putna a crescut cu 99 la Roman a crescut cu 47 la Suceava a scazut cu 411 la Tecuci a crescut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va pretinde într-o zi că țara piere, pentru că Caradalele vor fi amenințate în monopolul de-a o esploata și se va suprima sistemul reprezentativ în interesul claselor dominante, reprezintate dincoace prin d-alde Pherekydes și Giani, dincolo de Milcov prin jidani. Precum în interesul esclusiv al acestor elemente s-au introdus la noi în țară sistemul reprezentativ, tot în interesul lor esclusiv se va și înlătura la nevoie. Acesta este adevărul adevărat. Dar, cu toate adevărurile dureroase pe care d. Dumitru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a lărgi drepturile evreilor și a aduce colonii de semiți în țară. În toate dezastrele naționale se vor uni acei pretinși reprezentanți ai României, acei Giani, Cariagdi, Carada împreună cu șleahta ruinată a Moldovei, unii în paza greco-bulgarilor, alții în paza jidanilor. Greco-bulgarii și jidanii, iată adevărații stăpâni ai României, care nu merită acest nume, căci nu mai e țara românească. Privească cineva forul* din București, vază cele 20 000 de străini ce curg an cu an în țară, vază mortalitatea populației
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evreilor și a aduce colonii de semiți în țară. În toate dezastrele naționale se vor uni acei pretinși reprezentanți ai României, acei Giani, Cariagdi, Carada împreună cu șleahta ruinată a Moldovei, unii în paza greco-bulgarilor, alții în paza jidanilor. Greco-bulgarii și jidanii, iată adevărații stăpâni ai României, care nu merită acest nume, căci nu mai e țara românească. Privească cineva forul* din București, vază cele 20 000 de străini ce curg an cu an în țară, vază mortalitatea populației noastre {EminescuOpXII 461
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se 'ncuibe în poporul nostru? În adevăr există un caz în statele Africei de nord care seamănă mult cu al nostru. În Tunis bunăoară s-a interpus între bei, arab de origine, și poporul, asemenea arab, o pătură de sirieni, jidani și greci trecuți la mohamedanism, care esploatează poporul fără de milă. Identitatea credinței religioase i-a făcut pe bieții oameni a nu vedea că ei sunt în realitate stăpâniți de străini. Acești străini se cheamă mameluci. Veniți în Tunis în calitate de sclavi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebuie să dea loc la izbucniri și că asemenea izbucniri ar fi periculoase în starea internațională, precară în care se afla România. Lucrul merge atât de departe încît orice putere străină are în mână făgăduința de-a scăpa Moldova de jidani, Țara Româneasca de grecotei și că amândouă aceste făgăduinți sunt ademenitoare pentru poporul autohton al țării. Mai mult încă, între o stăpânire străină pe față și una mascată, între regim străin și esploatare străină organizată ca cea de astăzi, alegerea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
organizată ca cea de astăzi, alegerea e aproape indiferentă pentru omul ce duce greutățile esploatării. Precum împărați au murit de boala pediculară, de phtheiriasis, tot așa poporul românesc, care are nevoie de spitale în sate, moare de boala fanarioților și jidanilor paraziți cari s-au încuibat în organismul lui. Orice încheietură organică a lui, orice autoritate publică, de la ministerii pân-la subprefecturi, sunt cuiburi de incubațiune pentru acești paraziți, unde ei se clocesc, trimițîndu-și apoi odraslele la Paris, de unde aceste se-ntorc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Este membru al European Documentary Network. A regizat peste 40 de filme documentare și producții de televiziune. Filmografie (selectivă) • Hotel Cișmigiu (1991), premiat la DaKino • Zece minute cu clasa muncitoare (1995), premiat la DaKino • Povestiri adevărate (1996), serie TV • Ultimul "jidan" (1996), premiat de Consiliul Britanic și la DaKino • Peisaj după embargo (1997), Marele Premiu Media-Fest, premii ale UCIN și APTR • Radio Jebel (1997), Premiul pentru film documentar la Festivalul Astra Film, Sibiu • Subcultura (1998) • Călător în țara eclipsei (1999), serie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
contraziceau punctul de vedere oficial al studioului. Atunci am aflat pentru prima oară despre progromul de la Iași, despre trenurile morții din Moldova, de la începutul anilor '40 sau despre politica antisemită a regimului Antonescu. Și așa ați ajuns la filmul Ultimul jidan. Nu, n-am ajuns. Eu m-am apucat să filmez pentru Sahia, dar ei aveau anumite obsesii: să faci un documentar care nu pune probleme. Eu eram un om liber la momentul acela, iar filmul punea toate problemele posibile, inclusiv
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sau de la cine a finanțat proiectul și eu am fost lăsat pe linie moartă. Atunci, în compensație, eu am extras una din poveștile de acolo și am făcut primul meu film important, în regim de profesionist, care se cheamă Ultimul jidan, povestea ultimului evreu din Târgu-Frumos, Avram Cotter, și, de fapt, a comunității înfloritoare din anii '30-'40, care a dispărut. La scurt timp am plecat din Sahia și m-am angajat la ProTV, unde se făcea emisiunea Povești adevărate. Era
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
În ședința Consiliului de Coordonare din 19 noiembrie 1941, Ion Antonescu, plecând de la constatarea că munca obligatorie nu este eficientă, a cerut să fie înlocuită cu plata unei taxe. „La noi munca de folos obștesc n-a dat rezultate pentru că jidanii s-au învârtit și tâlharii noștri s-au pretat. Au fost puși jidanii la o muncă necalificată, la o muncă ce nu era în raport cu puterile și prepregătirea lor. Nu vreau să mai stăm în această situație. Eu vreau să îi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
constatarea că munca obligatorie nu este eficientă, a cerut să fie înlocuită cu plata unei taxe. „La noi munca de folos obștesc n-a dat rezultate pentru că jidanii s-au învârtit și tâlharii noștri s-au pretat. Au fost puși jidanii la o muncă necalificată, la o muncă ce nu era în raport cu puterile și prepregătirea lor. Nu vreau să mai stăm în această situație. Eu vreau să îi pun la contribuție față de neamul românesc. Evreii sânge nu varsă pentru neamul acesta
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ați fost transferat de la Gherla? Bravo, domnia ta! Nota zece pentru Întrebare! Ne-a băgat la bou-vagon. Bun. Acolo a pus butoi de apă și butoi de murdărie, de dus afară. Bun. Ne-a dat pâine, șuncă, deși sărată, ca la jidani, când i-a trecut de i-a omorât acolo... Ce să faci tu acolo?! Stăteam toți În bou-vagon, așa, cum stăm noi, n-aveai bănci, n-aveai scaun, n-aveai nimic, nimic, nimic. Și ne-a dus. Și la vagoanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au umplut și vinul s-a urcat la cap au început să șușotească pe la spate, unii dintre ei scoțând sunete amintind de lătratul câinilor excitați. S-ar putea spune că încercau să-mi muște mâna. I-am auzit spunând că „jidanul” îmi trimisese bani ca să fug la el. Am plătit și am ieșit în stradă, ei au venit după mine, jignindu-mă cu glume gregare. Unul dintre ei, pe care-l voi numi aici, cu un cuvânt împrumutat de la Robert Musil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe care-l voi numi aici, cu un cuvânt împrumutat de la Robert Musil (Omul fără însușiri), „Mortadella”, după salamul italian, „în parte porc, în parte măgar”, înveselit de supărarea mea, a dus glumele și mai departe, făcând aluzie la „sexualitatea jidanilor”. Dar Nemesis Divina care exista deja în gândurile mele a apărut brusc chiar pe strada în care insolența amenința să mă deprime total. „Mortadella” își cumpărase o geantă de piele în care își ținea lucrurile de valoare, în plus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]