534 matches
-
deschise prăvăliile „duminecile și [de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de sabat : „nu pohti sâmbăta pentru beții, ca și jidovii” <endnote id="(822, p. 204)"/>. În anumite situații presante, unii evrei nu-și permiteau să rateze o călătorie de sabat. Singurul fel admis de Talmud de a călători sâmbăta era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de sabat : „nu pohti sâmbăta pentru beții, ca și jidovii” <endnote id="(822, p. 204)"/>. În anumite situații presante, unii evrei nu-și permiteau să rateze o călătorie de sabat. Singurul fel admis de Talmud de a călători sâmbăta era pe apă, cu vaporul (pentru că erau călătorii lungi, care nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și legea Îngăduie !” <endnote id="(411, p. 266)"/> ; iar În romanul Baltagul (1930), negustorul evreu David Își permite să călătorească sâmbăta doar când s-a topit puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub sanie”. Altfel, „din pricina tocmelilor noastre, a jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regăsesc formule asemănătoare : „E Îndemânatec precum un evreu la munca câmpului” <endnote id="(127, pp. 89-90)"/>. Astfel de zicale acoperă, de regulă, realitatea istorică, având În vedere faptul că evreilor le era interzis prin lege să dețină pământ În proprietate : „Jidovii sunt opriți deapururea de a cumpăra moșii” (Codul Calimachi, Iași, 1817) ; „Dobândirea proprietății de moșii, vii și țigani [= robi] nu se poate cuveni decât fețelor de rit creștin” (Codul Caragea, București, 1818) ; „Nația jidovească, după vechiul obicei, va fi oprită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei a lăsat urme chiar și În folclor și În mitologia populară. Mihail Sadoveanu, de exemplu, foarte bun cunoscător al folclorului, Își Începe romanul cu subiect pastoral Baltagul cu o legendă culeasă În Bucovina „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Herșcu descrie pericolele care Îl pasc pe micul negustor evreu care se Încumetă să traverseze cu căruța „Codru Herții cel de moarte,/ La jidani-i dușman foarte”. Această pădure din nordul Moldovei era unul dintre locurile cunoscute ca fiind „moartea jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o perit jupânu Ițichi Zarafu, care era tare voinicos și, chind se mânia..., de frichi fugea pi deal ca pi vale ; și jupânu Solomonichi harabagiul, care purta totdeauna la drum un harțagan mare pentru volintiroi [= eteriști
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mentale și verbale erau uzuale și În arealul românesc este faptul că românul era Îndemnat să-și reprime acest tip de slăbiciuni. Într-un text manuscris românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (redactat nu Întâmplător ca un „Cuvânt Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți”) se cerea În mod tranșant : „Să nu mai zicem «O, ce ovrei cumsecade este acesta», căci mare este dușmănia lor asupra noastră !” (mss. BAR nr. 3171, din 1792). În paranteză fie spus, acest tip de receptare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
persecuție ; faptul că el era adesea culpabilizat și pedepsit, indiferent de adevăratul vinovat. În acest sens, gruzinii au o zicală similară : „Mabșabeli păcătuise și evreii fură pedepsiți” <endnote id=" (3, p. 66)"/>. La fel și ucrainenii : „Toate relele În capul jidovului se sparg” <endnote id="(660, p. 170)"/>. Chiar și evreii au astfel de proverbe : „Un boier a pierdut, un neevreu a găsit și ei de evreu se leagă” ; sau : „Evreul e urât și așa, și așa [= orice ar face]” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pustii Ierusalimul...”), „sirianii”, „iverii” („beseareca păzesc, de Dumnezău să tem...”), „tătarii” („ce varsă sânge pre pământ și nimea Înaintea lor nu vor sta...”) și „jidovii”. Extrem de interesant este faptul că, În acest context, nu este prezentată nici o trăsătură negativă a „jidovilor”. Conform previziunii Sibilei, „ieși- va o muiare dintru dânșii și va naște fiu din ceri și vor zice numele lui - Iisus”. El va fi răstignit și Îngropat, apoi va Învia „și va trimite 12 bărbați”, care vor schimba „leagea” În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mine să va naște Hristos și mi-am ferit fecioriia mea În 50 de ani. Iară acum cunosc că nu-s eu aceea” <endnote id="(65)"/>. În mod evident, accentul cade diferit În acest caz, față de majoritatea textelor din epocă. „Jidovii” sunt prezentați nu ca poporul care Îl ucide pe Isus, ci ca acela care Îi dă naștere. Este drept că, pentru unii, tocmai acesta a fost păcatul suprem al evreilor ; dar este vorba de alt secol, de alt meridian geografic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârcuri la mustăți” și i-a spus : „Să fii fudul și să-ți placă petrecerile cu soții”. „Pe rus l-a Învrednicit să fie cel mai bețiv dintre toți și să se dovedească bun cerșetor și cântăreț la iarmaroace.” „Dintre jidovi, a chemat pe Moise și i-a poruncit : Tu să scrii o lege ; și, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus ; și după aceea să Îndurați mult necaz și prigonire
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la voi cel cu cetera și cel cu băutura și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Cică această poveste a ciobanilor din nordul Moldovei ar fi Învățat-o Nechifor Lipan - personaj din romanul Baltagul - „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. Genul acesta de povești intră În marea categorie a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au fost stabilite, o dată pentru totdeauna, „caracteristicile etnice”. Gândirea stereotipă este dusă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încercare, Dumnezeu a reușit : „ultimul om era copt bine, aurit, bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea raselor umane” și supre mația rasei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bine, aurit, bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea raselor umane” și supre mația rasei ariene, a susținut că Dumnezeu a creat „rasa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un chip, ci În toate chipurile” <endnote id="(96, p. 341)"/>. În aceste condiții, evreul este prezentat rătăcind - orb și surd - prin lumea largă. Este o mitologie diferită de cea a „evreului rătăcitor” și paralelă cu ea (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Este vorba de o rătăcire simbolică, sufletească. O veche zicală populară germană surprinde această metaforă : Verloren, wie’ne Juden- Seele („Rătăcit, ca un suflet de evreu”) <endnote id="(177, nr. 1680 ; cf. 3, p. 62)"/>. Fără discuție, din această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Mănăstirea Cernica - un evreu convertit, Nicolae Botezatu, deci unul care „și-a căpătat vederea” și nu mai rătăcește, căci „și-a găsit calea” - scrie la sfârșitul secolului al XVIII-lea un Cuvânt pentru mărturisirea Domnului nostru Iisus Hristos, Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți (mss. BAR 3171, din 1792). Aceștia din urmă sunt orbi, conduși de călăuze, la rândul lor, oarbe. Și unii, și ceilalți vor cădea În prăpastia păcatului, ca În „Pilda orbilor” : „Sunt călăuze oarbe pentru orbi. Orb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei milă și oroare și mă rog lui Dumnezeu Împreună cu Biserica să le ia de pe față vălul care-i Împiedică să vadă că Isus Cristos a venit” <endnote id="(63, p. 196)"/>. Trebuie să subliniez o diferență semnificativă : aceea dintre „jidovii orbi” și cei „orbiți”. Orbiți de „mânia lui Dumnezeu”, cum se exprima Martin Luther În 1543, În celebra sa lucrare iudeofobă Despre evrei și minciunile lor. Așa cum am arătat deja, „evreul imaginar” este orb și nu este În stare să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudeofobă Despre evrei și minciunile lor. Așa cum am arătat deja, „evreul imaginar” este orb și nu este În stare să vadă lumina intensă pe care o răspândește Cristos. În alte cazuri Însă, În colinde populare românești, de exemplu, „cânii de jidovi” sunt orbiți tocmai de această lumină puternică : Câți numa-l vedea [pe Isus], Orbia și bolnăvia <endnote id="(22, p. 292)"/>. La fel se Întâmplă cu „jidovii” care Îl caută pe „fiuțul sfânt”, ca „să-l taie” : - Dare-ar Moș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cristos. În alte cazuri Însă, În colinde populare românești, de exemplu, „cânii de jidovi” sunt orbiți tocmai de această lumină puternică : Câți numa-l vedea [pe Isus], Orbia și bolnăvia <endnote id="(22, p. 292)"/>. La fel se Întâmplă cu „jidovii” care Îl caută pe „fiuțul sfânt”, ca „să-l taie” : - Dare-ar Moș Crăciun să deie, Jidovimea să orbească, Pe fiuț să nu-l găsească ! Dumnezeu de o voit Și jidovii de-o orbit Pe fiuț nu l-or găsit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(22, p. 292)"/>. La fel se Întâmplă cu „jidovii” care Îl caută pe „fiuțul sfânt”, ca „să-l taie” : - Dare-ar Moș Crăciun să deie, Jidovimea să orbească, Pe fiuț să nu-l găsească ! Dumnezeu de o voit Și jidovii de-o orbit Pe fiuț nu l-or găsit <endnote id="(714, p. 140 ; 181, p. 288)"/>. În fine, În colindele românești, și cu prilejul crucificării lui Isus acesta Îi orbește și Îi asurzește pe „jidovi”, dar Îi și „bolunzește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o orbit Pe fiuț nu l-or găsit <endnote id="(714, p. 140 ; 181, p. 288)"/>. În fine, În colindele românești, și cu prilejul crucificării lui Isus acesta Îi orbește și Îi asurzește pe „jidovi”, dar Îi și „bolunzește”. Un „jidov” (Iosif din Arimateea, conform legendei ; vezi și Matei 27, 59) colectează sângele lui Isus Într-un „păhar de har” (potirul Sfântului Graal, conform legendei medievale), dar toți „jidovii” care beau din acest sânge Înnebunesc. Anume În acest caz, motivului simbolic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi orbește și Îi asurzește pe „jidovi”, dar Îi și „bolunzește”. Un „jidov” (Iosif din Arimateea, conform legendei ; vezi și Matei 27, 59) colectează sângele lui Isus Într-un „păhar de har” (potirul Sfântului Graal, conform legendei medievale), dar toți „jidovii” care beau din acest sânge Înnebunesc. Anume În acest caz, motivului simbolic „orbirea/asurzirea evreului” i s-a suprapus motivul legendar „evreul hemofag” (vezi capitolul „Infanticid ritual”) : Câți din sânge bea, Toți Își bolunzea, Câți Îl auzea [pe Isus], Toți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cazania) a mitropolitului Moldovei, Varlaam („din multe scripturi tălmăcită din limba sloveniască pre limba româniască”), tipărită la Iași În anul 1643. Comentariul la episodul evanghelic referitor la arestarea lui Isus introduce un element inedit. Veniți să-l prindă pe Isus, „jidovii” - „ca nește câini turbați” - au fost orbiți de acesta și „amorțiți” (adică „fură ca nește morți”) : „Iară Domnul Hristos orbi ochii lor cu puterea sa cea dumnezăiască și nu putea[u] să-l cunoască, ci Îmbla[u] ca nește orbi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus, spre mormânt. Mai mulți „jidovi păgâni” au oprit procesiunea, iar unul dintre ei a Încercat să dărâme sicriul cu corpul sfintei. Atunci Maica Domnului (sau „Îngerul Domnului” sau „Puterea cea nevăzută a lui Dumnezeu”) i-a orbit pe toți jidovii. Pierderea vederii este - În cadrul acestui scenariu - principala sancțiune divină, dar, În unele variante ale legendei populare românești, orbirea este dublată de amuțire : „jidovii ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. În alte variante, orbirea este dublată de asurzire
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Maica Domnului (sau „Îngerul Domnului” sau „Puterea cea nevăzută a lui Dumnezeu”) i-a orbit pe toți jidovii. Pierderea vederii este - În cadrul acestui scenariu - principala sancțiune divină, dar, În unele variante ale legendei populare românești, orbirea este dublată de amuțire : „jidovii ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. În alte variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se botezară și fură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]