384 matches
-
nu funcționează pedagogia duhului blândeții, nici permisivitatea, nici mila. Greșelile sunt sancționate prompt și aspru. Dacă, de exemplu, nu îți lucrezi bine pământul pentru că îndrăgești umbra și somnul, atunci mănânci prost, umbli cu pantalonii rupți în fund și privești cu jind la cei ce au belșug pe masă și avuție în casă. Sau, dacă la vremea școlii primare și gimnaziale ai preferat jocul și trândăveala, iar școala ai abandonat-o, înseamnă că ai ales calea vieții ușoare dar și lipsită de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nu mai contenea să se adune În mine de o zi și o noapte se risipea și se pierdea În ceața ostenită a memoriei, În timp ce-i vedeam pe cei patru-cinci drojdieri matinali de pe la mese Întorcând capetele și uitându-se cu jind la noi, așteptând să ne Încingem până am fi făcut zob tot de pe-acolo, și până să apuce Laur să se așeze la loc pe scaun, apăru și chelnerița. Ne fixa acuzator cu ochii ei de bufniță de la oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
n-am apucat să-i cunoaștem pe vecinii noștri, care cu sticla asta ne fac să ne simțim deja la vamă și ca și scăpați. Tomică era Într-o dispoziție excelentă etalându-și condiția lui de vameș și cătând cu jind la Steluța. Nu mai apucase să treacă pe la ea de când i-o acaparaserăm noi. Ce naiba să-i faci, râdem, glumim, dar În costul consumației pare să intre și asigurarea de discreție absolută față de Mioara. Așa o chema pe bondoaca vameșului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
comunitar. Dacă sunt prinși, sunt, în cel mai bun caz, băgați în cuști și trimiși acasă. În cel mai bun caz... În timp ce câinii comunitari se plimbă pe unde îi duc instinctele, din partea cealaltă a gardului câinii ceilalți se uită cu jind la democrație. De ce nu au și ei aceleași drepturi ca și noi? l-a întrebat Rex pe taică-său. Dând mândru din coadă, acesta i-a răspuns direct și răspicat: Cum să aibă aceleași drepturi ca noi?! Noi ținem steagul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de origine evreiască. Veniți din târgurile nenorocite ale Moldovei, studenții de azi cu care stam de vorbă uitaseră de evreii care uscaseră rădăcina vieții românești de pe plaiurile lor și combăteau apărarea neamului românesc prin filozofia lui Bergson. Mă gândeam cu jind la alte popoare care au dus și duc luptă seculară pentru libertate, cum sunt Irlandezii și pe care nu i-a putut opri și dezarma sufletește nici filozofii englezi, nici Shakespeare cu toată divinitatea poeziei lui. Strădaniile mele în sfârșit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tot frumoasă rămînea. Mai ales că era roșie ca o cireașă bine coaptă. Uneori opream să tîrguiesc un harbuz și atunci portiera rămînea deschisă, lăsînd să se audă cîntecul Yo no soy marinero pînă la căruța vînzătorului. Copiii priveau cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un harbuzoi mai greu decît dînșii. Am fost și eu ca voi. Dar voi veți fi și mai și decît mine. Profesori, doctori, savanți mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot ce era vopsea lucea de-ți lua ochii. Iar sus, în șa, trona Héctor, care mișca tacticos pedalele și privea pigmeii din jur cu măreție și simpatie. Copii se uitau la dulcea minune cu admirație și, mai ales, cu jind. Alergau după el cîtiva metri și apoi se opreau să vadă zborul acelei mașinării imaginate de un orisha (zeu) inventiv și puternic. La Habana n-are pante mari și un biciclist plutește fără efort pe străzile nu prea intens circulate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aur. Șeful îl aprecia foarte mult și nici nu-și imagina că atelierul ar putea merge fără Ramón. Tocmai primise o sticlă de whisky prezentată într-un fel de tub metalic, frumos pictat și cu capac. Cum Ramón privea cu jind cadoul, șeful îl întreabă: Dorești o dușcă? Altceva doresc, șefu', răspunde alene Ramón. Ce, ce dorești? Tubul ăsta, dacă nu te superi, șefu'. Primește tubul și pleacă fericit în atelier. Domnul Espinosa Osvaldo Ramón lucra și acasă, la vecini, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă uimește, avînd în vedere experiența de anul trecut. Fructele de mango sînt foarte nutritive și au o mulțime de proprietăți curative. Numai că, deși sînt în cantități apreciabile și la prețuri nu prea mari, multă lume le privește cu jind, salivînd inutil, pentru că nu-și permite luxul... Încerc să caut în minte un fruct asemănător în România și nu găsesc. La lumina chioară, printre crengi, se văd fructele coapte, de culoarea zămosului. O ramură ruptă sub piciorul cuiva îmi atrage
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe marele om. Este acela care-și respectă servitorul. Lecția a III-a CINCI BALAURI ÎNTRE NOI ȘI TEHNICĂ Dualism • Spiritualism • Umanism • Individualism • Modernism Deși infinit mai complexă și mai puțin îndrăzneață, explorarea bazelor mediologice ale psihismului colectiv privește cu jind la descoperirea bazelor mediologice ale psihismului individual. Dar aici, nici tu cameră cu pozitroni, nici tu maimuțe-cobai sau microelectrozi la dispoziție, cum ai în laboratoare, ca să ușureze urmărirea mesajelor electrice și chimice ale neuronilor și neurotransmițătorilor. Examenul fiziologic al "țesutului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mă așteptam, (porunca din tenebre era să fiu ignorat), m-am întrebat dacă folosește la ceva această acțiune? Trebuie să spun că m-am apucat din nou de scris prin ’90-91, când datorită sărăciei, vedeam copiii care se uitau cu jind la vreo jucărică sau prăjitură din vitrină, și atunci m-am întrebat ce aș putea face eu pentru ca lucrurile să se schimbe în bine. M-am întrebat de ce există sărăcia și suferința pe lume, ce rost au acestea și dacă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Am agățat pe perete, în camera unde lucrez, un mic tablou, primitiv, o casă țărănească, într-un peisaj naiv, cu doi copaci. L-am adus de la muzeul domnului Grămadă, unde, văzându-l la loc de cinste și privindu-l cu jind, mi l-a dat stăpânul muzeului, fără a-i cere, fără a-i fi dat cel mai mic semn că l-aș dori, fără a îndrăzni o aluzie. Dar există o intuiție la acești țărani respectuoși cu cel care îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o dată./ Fix la douăsprăzăș fix./ Cred că oricum ceva înseamnă/ Semnul ista X.”), uluitor rămâne că, pentru basarabeni, al doisprezecelea ceas pare să nu (mai) aibă semnificația pe care o are pentru cei la ale căror isprăvi se uită cu jind. „La vale, e’aș vre să mărg numai la vale/ C’la vale oleacă-i mai ușor dă mărs./ Și dacă-i vorba de parale, eu vreau nu vorbe, da’ parale!/ Și-n vale să mă aștăpte-un «Mărsădăsă!”, bolborosește Stratan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
petrecut toate vacanțele în hoteluri din localități balneare. O singură dată, în primii ani de căsnicie, am petrecut un concediu într-un sat de munte, fără lumină electrică și spălându-ne la râu, printre păstrăvi. Cred însă că și acest jind după traiul rural e mai mult o poză livrescă. Da, și astăzi mai visez la viața la țară, dar cu tot confortul (și toate „conservele“ de care ați amintit), inclusiv un televizor care să aibă neapărat postul Mezzo. Și să
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fecior de țăran pricăjit din acest sat, nu-i mai mergeau sculele. Venea la ceasul prânzului la mine În odaie ca să mă vadă mâncând din tocana cu ceapă multă pregătită țărănește de băbuța Îngri jitoare a școlii, uitându-se cu jind la sănătoasa și contagi oasa mea poftă de mâncare, cum o am și astăzi, și fugind apoi repede În casă la el să guste din bucatele nevestii cu un apetit de Împrumut și cu o grimasă de dispeptic chinuit de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ea. De curînd, am primit un e-mail de la Denisa, care m-a găsit cu ajutorul site-ului colegi.ro. Subiect: nostalgii... Hi! ma bucur sa ne gasim din nou ala turi... cum candva sedeam in aceeasi banca, citind in pauze cu jind bio grafia lui Ceausescu :)) iti mai aduci aminte? a Va F, cu Chera diri ginte. Camaraderia noastra de... banca mi-a lasat frumoase amintiri si m-a urmarit multa vreme ca un miros de gutuie care nu se stie pe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a ironiei. Cine aspiră să se instaleze într-o realitate sau să opteze pentru un crez și nu izbutește, își face o vocație din a-i ridiculiza pe cei care ajung la aceasta în chip firesc. Ironia vine dintr-un jind după candoare, frustrat, nesatis făcut, și care, de atâtea eșecuri, se acrește și se înveninează. Ea se extinde inexorabil asupra întregului univers; și dacă se înverșunează cu deosebire împotriva religiei și vrea s-o stârpească de la rădăcină este pentru că, în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ceea ce am întâmpinat eu în comunitatea Filadelfia. CAPITOLUL 39 Psalmul liniștei mele... Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată. Totuși, era să mi se îndoaie piciorul și era să-mi alunece pașii! Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți, când vedeam fericirea celor răi. Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale. Ia aminte, Doamne, și ascultă-mă! Căci
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
unei expresii ca aceasta poate să stea o grosolană manipulare. Ceea ce se întâmplă, de altfel, și în cazul știrilor pe care le urmărim cu evlavie, tranchilizați, seară de seară. (2009) Vedete Le admirăm, le adorăm, le invidiem, ne uităm cu jind la bo găția lor, la frumusețea lor, la viața lor fericită. Unii - ne zicem - au noroc cu carul: arată perfect, sunt spirituali, au succes și mulți bani. Ne uităm la vedete de jos, de la baza soclului pe care sunt cocoțate
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
controlul naturii În ceea ce privește propria sa Înmulțire, spre deosebire de tot restul biosferei, căci rațiunea i-a permis să țină piept epidemiilor ce nu sunt - iertațimă - decât reacția naturii. Și, sub presiunea demografică, a căutat alte zone de exploatat; acum se uită cu jind la ocean, sperând de la el rezolvarea problemelor sale alimentare. Dar niciodată, și nici acum, nu și-a pus problema suportabilității. Căci acel ecosistem marin are deja consumatorii lui, iar adăugarea la ei a unui altul, omul, Îl scoate din echilibru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nutreț, cotoare”. Aici se înscrie și grijă, pentru ideea de roadere în interior, de preocupare. Cf. sl. grâzti „a ronțăi”, let. graûzt „ib.”, arm. krcem „ib.”, vgr. βρυχω „scrâșnesc din dinți”. Gândul ca oglindă a realității a dat naștere formei jind; cf. lit. gùndyti „a ademeni, a ispiti, a tenta”, sl. žędǐnŭ „jinduitor”. Evoluția limbii a condus la diversificarea formelor a căror convergență istorică o poate descifra etimologia globală. Rom. gând, gânj și jind se împletesc etimologic cu lat. jungó (fr.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
oglindă a realității a dat naștere formei jind; cf. lit. gùndyti „a ademeni, a ispiti, a tenta”, sl. žędǐnŭ „jinduitor”. Evoluția limbii a condus la diversificarea formelor a căror convergență istorică o poate descifra etimologia globală. Rom. gând, gânj și jind se împletesc etimologic cu lat. jungó (fr. joindre) „a uni, a lega împreună”, judico (fr. juger), cu sl. sud < sod „judecată; vas, butoi; golf”, cu rom. osândă, fr. songer „a gândi la ceva, a intenționa”; rom. minte cu alb. mend
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai bine „să-l uităm” cumva, iar dacă va veni - și va veni odată, probabil! -, cu atât mai bine, dar să nu facem din „el” steaua și axul visărilor noastre!? Și, în general, să încetăm de a mai privi cu jind sau stupefiat-admirativi spre americani sau francezi sau spre nu importă cine! Am învățat mult de la ei, e drept, mai ales de la vechile culturi occidentale, dar eu sunt încă o dată profund convins că am ajuns la reala, deplina maturitate națională și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
era unicul corn alb îndreptat, mândru, spre cer. Animalele, grupate câte trei sau patru, căutau de mâncare. Unii copaci mai aveau fructe, dar erau atât de înalți, încât bietele patrupede nu ajungeau la ele. Stăteau sub ei, neputincioase, privind cu jind la păsărelele care le ciuguleau. — De ce nu mănâncă legumele de pe câmp? am întrebat. — Nu știu, dar mi-e clar că nu se ating de hrana Orașului. Bineînțeles că mănâncă dacă le dăm noi, dar altfel, nu. Câteva animale s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mea. Și atunci de ce să plătiți? — N-ați spus dumneavoastră că venim de la Tsudanuma? Am zis și eu așa. Între timp a sosit în stație următorul tren. Au trecut de ieșire vreo douăzeci de pasageri. Mă uitam la ei cu jind. Nici măcar unul nu-și pierduse biletul. Am reînceput negocierile cu controlorul. — V-aș ruga să fiți amabil să-mi spuneți cât trebuie să plătesc. Adică, de la ce gară? — De unde v-ați urcat. — Ne-am urcat la Shibuya. — Dar nu vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]