377 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > UNEORI, PE CEL DIN VÂRF... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îl privești cu jind, dar nu știi ce-are-n suflet, ce-are-n gând, dacă-i stă-n bătaia puștii trupul de senin flămând, ce-i sporește azi lumina, ce i-o macină mereu, de i s-a-nălțat tulpina din lut alb de Dumnezeu, ce nuanțe-i prinde
UNEORI, PE CEL DIN VÂRF... de AURA POPA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377618_a_378947]
-
Dumnezeu, ce nuanțe-i prinde raiul când speranțe-i înfloresc sau ce sunet scoate naiul când dorințe-i putrezesc, câte ploi și câte focuri glasu-i stins a numărat, dacă zâmbetu-i în jocuri multe, des s-a angrenat... Îi privești cu jind urcușul neștiind pe ce viori și cât i-a cântat arcușul ca să scrie pași pe nori... Referință Bibliografică: Uneori, pe cel din vârf... Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015. Drepturi de Autor
UNEORI, PE CEL DIN VÂRF... de AURA POPA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377618_a_378947]
-
întreba, așa cum îi era obiceiul, ce reprezintă una sau alta din ceea ce îi atrăgea în mod special privirea. La un moment dat, se opri la o vitrină unde tronau trei biciclete pentru copii, una mai frumoasă ca alta. Privea cu jind la el, știa că mami nu are bani, dar o să îi cumpere una sigur și o să strângă și el bănuții care-i primea de la buni, Angela, mami, o să-i pună la pușculiță, nu este nevoie să-și cumpere bombonele, doar
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378431_a_379760]
-
ce știe numai ploaia în rafale și zborul în zigzag, printre pumnale de fulgere-nvățate să sfâșie orișice colț de pânză străvezie. Cât îmi lipsești? Mai bine nu-ntreba... Au început în piept a se-nierba atâtea pajiști de alean ,de jind și merg pe-a lumii sfoară bâjbâind după al tău contur în orice loc sperând să am din nou acel noroc de-a te găsi așa cum te știam pe vremea când lumină îți eram... Cât îmi lipsești și cât îmi
DE NOI de AURA POPA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380577_a_381906]
-
unei națiuni dace eminamente jertfitoare întru iubire și frumos, cunoscut pe final, dar mult îndrăgit și prețuit de mine, s-a cununat prin har și jertfă cu frumoasa și mistica Basarabie: „Țara mea de dincolo de țară/ cu privirea umedă de jind,/ te-am purtat în mine pribegind,/ ca pe-o flacără ce arde pe comoară.// Încă din pruncia mea de aur/ m-am știut cu tine cununat,/ dar te-a vrut al ei-și te-a furat/ nesătulă poftă de balaur
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
a mea iubire cu ceasul ce-o măsor absența ta-i amară și-i simt că neiubitul mă face a ta roaba și rănile mă dor Când gelozia-ascunsă între dureri obscure mă-ndeamnă să-ți spun lucruri ce-apoi cu jind le rod cu întristarea-mi supla, cu ochii-mi de pădure la fericirea ta tânjesc și-un gând nărod mă face doar să fiu bolnavă de iubire și-a ta tăcere sumbră să nu-mi fie jignire Sonnet 57 William
SONET 57 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379423_a_380752]
-
Mi-am luat inima în dinți vulg aș tot zbura ți-aș sculpta pe frunte sfinți apoi o lăcrimă așa România mea picătur cu picătură ani la rând 27 la număr mucegăit timp așezat pe vers declam rejur mergem către jind de viață cu cătușă la păcate speranța se pierd în ceață ești departe te vrem aici unde aproape miez de așteptare vino chiar așa tardivă se tot-ndoiesc genunchii să-ți răpească din perspectivă dragoste credință nu mai scriu mă
O RAZĂ DE LUMINĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381078_a_382407]
-
careNe-nțărânează, la plecare.Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933)... III. RONDEL, DE FLORII, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să vii Și în cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
că învie Marea Moartă, Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă. E larmă, în surdină, de Florii... Citește mai mult E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să viiși în cetatea ce mi-i vatră.Parcă Îți văd asina ce Te poartăși-alaiul ce-Ți zidește temelii -E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii,Simt că învie
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
o societate căreia nu i se citise nici macar conținutul doctrinal. Nu știu dacă mulți făceau diferența între comună primitivă, sclavagism și feudalism. Cu siguranta totuși delimitau bine de tot capitalismul la care se uitau de dupa gard, prin ulucile scorojite, cu jind de capră bolnavă pentru vecinul cel ajuns. În rest comună primitivă cu iz de feudalism socialist. Lasă că a venit și capitalismul care s-a transformat în sclavagism atipic. La conducere tot comună primitivă, cel cu părul mai gros, al
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
a mea iubire cu ceasul ce-o măsor absența ta-i amară și-i simt că neiubitul mă face a ta roabă și rănile mă dor Când gelozia-ascunsă între dureri obscure mă-ndeamnă să-ți spun lucruri ce-apoi cu jind le rod cu întristarea-mi suplă, cu ochii-mi de pădure la fericirea ta tânjesc și-un gând nărod mă face doar să fiu bolnavă de iubire și-a ta tăcere sumbră să nu-mi fie jignire Sonnet 57 William
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
lumea că n-are infinitulpentru a mea iubire cu ceasul ce-o măsorabsența ta-i amară și-i simt că neiubitulmă face a ta roabă și rănile mă dorCând gelozia-ascunsă între dureri obscuremă-ndeamnă să-ți spun lucruri ce-apoi cu jind le rodcu întristarea-mi suplă, cu ochii-mi de pădurela fericirea ta tânjesc și-un gând nărodmă face doar să fiu bolnavă de iubireși-a ta tăcere sumbră să nu-mi fie jignireSonnet 57William ShakespeareBeing your slave, what should I do
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
ce cad cu sunet gol, Iar ploaia grea și rece, cade în șiroaie, Tristețea, învăluie sufletul meu gol. Prin parc, merg doar cu gândurile mele, Iar frunzele uscate, sub pașii mei se frâng Mă odihnesc pe-o bancă, privesc cu jind la ele, Sunt vise sfărâmate, nu pot să le mai strâng. Covor de frunze, se așterne la picioare, Eu văd în el, culoarea bătrâneții, Las cu tristețe, banca-nselătoare, Ea nu-mi mai dă, dulceața tinereții. Iar toamna-mi pustiește sufletul
LACRIMI DE TOAMNĀ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374331_a_375660]
-
Mihai, nu avea nicio treabă, era liber să se ducă unde voia, nimic nu-l oprea să meargă până la marginea orașului, marginea lumii sau, să intre într-o cofetărie și să mănânce o prăjitură. De multe ori se uitase cu jind, la vitrinele cofetăriilor unde erau expuse mulaje din ghips care imitau cele mai apetisante preparate. Acum intrase hotărât, să-și satisfacă hatârul de a mânca o ”Savarină”. Când a auzit cât costă, s-a uitat la mărunțișul din buzunarul, apoi
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
tot mai strălucitor, Revin țărani străbuni, precum li-i modrul, Cu pluguri și cu grape, pe ogor. Prin iarba verde ies la drum gândacii Și păsările vin în țară iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TIPTIL PRIN VIAȚA Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Plecați de jos, cu-avântul tineresc, Trecut-au anii noștri, nesimțitor de iute, In prag de-amurg, cu jind la ei privesc, Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute. Un pic mai sus, cu mâinile crăpate, Am ridicat o casă și am trăit nevoi, Si-n prag de amurg, le-aș arunca pe toate Si aș lua tinerețea și
TIPTIL PRIN VIAŢA de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374611_a_375940]
-
gândul durăm. Ce construim, acum nepoata-nvață, Cu litere și cifre ca povață. Ea le înșiruie mereu în jur, Dansează, cântă, ce grozav contur A personalității viitoare, Prefigurată între cer și mare. Dea, Domnul, ani mulți încă să trăim, Cu jind la viitorul cel sublim! Ajută-ne, o, Doamne, să putem păstra Tot ceea ce ne-ai dat, cu voia Ta! Din inimi și din suflet mulțumim, Osana! Doamne, Fiul din Divin! Margareta Mariana Saimac Membră L.S.R. - Filiala Olt Referință Bibliografică: DIN
DIN NOU, PRIMĂVARĂ! de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373373_a_374702]
-
se jucau ca doi prieteni buni, Și uite-așa anii treceau, iar copilașul dispăru-n genuni. Era flăcău și nu vroia să știe, de-al său prieten din copilărie, Iar mărul, prins de dor fără să știe, îl aștepta cu jind când va să vie. Veni-n-tr-o zi posac și fără vlagă, iar mărul fu din cale-afar’de fericit, Copilăria mi-a trecut măi dragă, îi spuse mărului cu glas nefericit. Sunt mare-acum tu negreșit știi bine, nu pot să mă mai
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
să dai atacul la comoară ?! - E o poveste lungă.... - O fi ,dar dacă stai câteva zile,avem timp. Ce zici o depănăm la o terasă ? - Hai.... Soarbe cu poftă din halba galbenă de bere la care eu mă uit cu jind. Parcă s-ar merita un pic să uit de interdicția pentru ficat,doar nu în fiecare zi am parte de povești adevărate.Însă rezist tentației și-mi văd de apa plată. - Știi că atunci când am terminat-o cu curcile tale
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
de mijloc.Și a doua zi ,o lua de la-nceput.Mama se ocupă de noi și mai făcea din când în când curat prin case.Am crescut toți în jurul tuciului de mămăligă și-a străchinii cu lapte. Mă uităm cu jind la copiii ferchezuiți și bine îmbrăcați și mă gândeam în sinea mea, de ce nu se nasc toți la fel,bogați.Dar nu găseam niciun răspuns.Lânga noi era un atelier auto.Mă uităm prin gard cum repara unul masini.Vecinul
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
spre târg, nu înainte să-și ordoneze casa, lucrurile, ținuta... Mulțumit, se avântă drumului. Ajunse repede, căci locuia aproape. Nu uitase nici banii. Poate îl va tenta ceva, cine știe! Întâi fu copleșit de larma mulțimii. Se domoli, privind cu jind, ca în copilărie, lanțurile, caruselul, chioșcul cu vată de zahăr, acadelele colorate și inimioarele din turtă dulce. Compătimi în sine piticul ce atrăgea curioși în fața unei cortine roșii, ademenind lumea la câteva numere de iluzionism. Rătăci așa o după-amiază întreagă
LA MOŞI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371522_a_372851]
-
2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ziua cățeaua costelivă ce-și strecoară pe sub grilajul ruginitei nopți trupul deșirat scuturându-și blana colbuită de pulberea muribundelor stele neluându-mi în seamă prezența își ridică botul înspre cer ațintind cu jind conturul palid al lunii fragilă ca o costiță de miel alunecată-n bolta înghețată și un răstimp numai ca una noi neființe - ființe împărtășim aceeași răsuflare valsând pe pașii visurilor strecurate între noi către magia vag întrezărită până când zvâcnetul scurt
PULBERI DE VISE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371631_a_372960]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RONDEL, DE FLORII Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să vii Și în cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii
RONDEL, DE FLORII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371804_a_373133]
-
toate aceste "cuceriri" ale științei moderne, făcându-se că nu observă că a devenit cobaiul democrației dusă la extrem și că este aplaudată pentru trecerea cu succes prin primul filtru al civilizației fostului "vest sălbatic" la care priveam cândva cu jind pe marile și micile ecrane! Dar, dacă tot românul afirmă cu tărie, în toate situațiile, de la cele mai generale și lipsite de importanță ori cele mai speciale și pline de importanță, până la cele mai intime, că este SUPER ori TRENDY
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
în frig, marți ne-am trezit din somn cu o doamnă doctor la ușa camerei. Nu visam: eram în carantină. Iuliana și încă o elevă făcuseră oreion. O mașină a Salvării le-a dus urgent la București. Ne uitam cu jind la ele, cum își făceau bagajele, știind că scapaseră din tabără. Despre Iuliana am aflat atunci că tatăl ei făcuse un efort bănesc să o trimită în această tabără, ca o firavă alinare pentru suferința pe care o trăia după ce
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]