42,645 matches
-
liber. În fond, avantajul ironiei e că îți dă o distanță față de lucrurile pe care le înfățișezi, scutindu-te de postura unui moralist sau a unui ideolog în a cărui obicei intră anatemizarea obligatorie a realității descrise. Andrei Codrescu nu judecă moral civilizația americană și nici nu o supune unei tămîieri ideologice făcute în numele unui model. Mai curînd, Andrei Codrescu are o desprindere ironică față de civilizație cu care se simte totuși solidar, de vreme ce a ales să trăiască în mijlocul ei. Are aerul
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
București... Desigur, tînărul jurnalist nu are habar despre împletirea inseparabilă dintre cercetare și învățămînt, situîndu-se pe o poziție jenantă. Dar întreg fondul problemei este zugrăvit aiurea, părtinitor (prin prisma unilaterală a unei insistente reclamante)". Și alți specialiști în măsură să judece situația de la I.S.O. răspund subiectivelor acuze, pe o pagină întreagă, și ne conving că miza articolului din Ev. Z. e necurată. Recapitulare necesară Cu prilejul centenarului, Via}a Româneasc| publică de mai multe numere un "Documentar" (autor: Marin Diaconu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
dar e clar că sensul termenului englez nu este prea restrictiv. De fapt, și la I.A. Candrea (Dicționarul Enciclopedic "Cartea românească", 1931), intelectualul apărea ca "persoană care și-a cultivat mintea și se servește numai de inteligență spre a judeca lucrurile". Definițiile mai vagi din dicționarele străine sau din cele românești interbelice (în DA: "persoană care muncește cu intelectul, care cultivă manifestările inteligenței") au fost înlocuite în perioada comunistă cu un sens marxist, în variantă pur administrativă: intelectualitatea fiind o
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
precisă încît cititorul trăiește cu convingerea că o revenire asupra lor ar fi inutilă. Și cu toate acestea, Dragomir revine asupra lor, spunîndu-le încă o dată și evidențiindu-le din nou, în virtutea unei gîndiri recurente în cursul căreia aceeași problemă e judecată succesiv din mai multe puncte de vedere. Această recurență a unei gîndiri care progresează prin tatonări, nuanțări și reluări periodice este o trăsătură izbitoare a paginilor din Caietele timpului. Ea nu este de găsit într-o formă atît de vădită
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin Titel cu Nicolae Breban), sau chiar polemic. Scriind despre Eugen Todoran în contextul Cercului Literar de la Sibiu, autorul remarcă polemicile acestuia cu filosofii la modă ai
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
literare e vorba - să fie oameni care iubesc literatura. Iar Natașa să fie mai recunoscătoare cu versurile mele. Dumnezeule, fă ceea ce te rog. Fă asta, Dumnezeule." Așa am ajuns să mă rog și eu, uneori, în privința celor care văd și judecă teatrul. Nu m-am gîndit că Harms se poate pune în scenă. Mi s-a părut cinematografic, mai degrabă, mai aproape de un delir fellinian. Găsind în text sîmburele zborului Margaretei lui Bulgakov, dramatizat și jucat de atîtea ori, am mers
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
proiecțiile noastre. De ceva vreme, am sărit din spațiul intransigențelor. Am început, probabil semn al maturizării, să-i accept pe cei pe care îi iubesc așa cum sînt. Mă preocupă mult mai tare să caut să-i înțeleg, decît să-i judec, să-i vîr într-un fel de pat al lui Procust. Acum ceva vreme, într-o iarnă geroasă și aspră, bîntuind pe străzile Vienei umăr la umăr cu Andrei Șerban, am învățat să-l înțeleg. Atunci s-a produs revelația
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
writing) nu sînt de-ajuns pentru a le asigura și un destin comun. Dacă primul dintre aceste volume m-a deziluzionat, al doilea m-a entuziasmat de-a dreptul. Prin urmare, doar hazardul face ca aceste două cărți să fie judecate împreună. Gagica literară... Pentru început, încercați să vă imaginați următoarea situație: Adrian Urmanov, autorul manifestului celui mai debil -ism poetic din literatura română postbelică, utilitarismul, retras la o mînăstire unde a primit rasă și a devenit Părintele Serafim, a inițiat
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
va trăi mereu cu convingerea că justiția e murdară și că slujitorii ei sînt niște șnapani irecuperabili. În realitate, dreptatea e un cuvînt al cărui înțeles descinde din mitologia umanității și din simțul moral cu care fiecare om tinde să judece comportamentul semenilor. Avem în noi un adînc simț al reciprocității în materie de gesturi umane, un simț grație căruia, în cazul săvîrșirii unei greșeli sau al înfăptuirii unei fărădelegi, încercăm imediat repararea lor: greșeala trebuie îndreptată, iar fărădelegea trebuie desființată
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
pot da o explicație mai bună pentru ceea ce a urmat. Foarte curând, pe strada Tufelor, la numărul 24, în căsuța de chirpici a coanei Veta, s-a închegat un vis: să ajung în Spania și să refac drumul lui Don Quijote. Judecat acum la rece, "visul" de a reconstitui traseul lui Don Quijote era o aberație. Eu n-aveam bani pentru a-mi plăti în fiecare zi un loc în tramvaiul 8 care mă ducea din Ferentari în centru. De regulă, mă suiam
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
celui care simte că verva cuvintelor este dublată de adevărul incontestabil pe care tot ele îl înfățișează: e vorba de portretul intelectualilor români în vremurile de azi, de graba, orgoliul și optica tendențioasă cu care fiecare este înclinat să-i judece pe alții, și asta într-un mod amintind de superficialitatea glumeață a personajelor lui Caragiale. Cităm un scurt fragment: "Ceea ce se observă ușor, aș spune chiar că sare în ochi, este locvacitatea necondiționată a intelectualului român. El vorbește cu două
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
noi să-l înțelegem, atunci ar fi atât de simplu încât nu am putea să o facem”. Cu toate acestea, cercetările efectuate în ultimii ani au dus la aprofundarea cunoașterii pe care o avem despre organul cu ajutorul căruia percepem și judecăm realitatea. Aceste cercetări au scos la iveală și câteva descoperiri interesante despre modul în care creierul ne joacă uneori feste. Imaginile difuze, șterse din mintea noastră Creierul mediază între ceea ce recepționează ochii noștri și ceea ce conștientizăm efectiv că am văzut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
împotriva ideologiei atee comuniste dar care a fost distrus de către aceștia, toți membrii ei fiind închiși pe motiv că ar fi constituit o mișcare conspirativă și subversivă împotriva noului stat român muncitoresc!... Și Mitropolitul Antonie a împărtășit aceeași soartă fiind judecat în contumacie la șapte ani de temniță grea, prins și arestat în anul 1954 la 14 Octombrie, la Iași!... Până atunci s-a ascuns pe unde a putut, știind că este urmărit de securitate, a peregrinat la Mănăstirile Crasna - Gorj
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
de primari și viceprimari și 8 șefi de CJ-uri. Până în 2012 au fost condamnați definitiv 25 de primari și viceprimari. Fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu are cel puțin trei dosare penale. În două dintre ele este judecat tocmai pentru că a fraudat fondurile publice. Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată în 2011, într-un dosar penal în care a fost acuzat că a primit mită 66.000 de lei de la omul de afaceri Cornel Penescu, din Pitești
SUPERIMUNITATE PENTRU BARONI. Primarii şi şefii de CJ, puşi la adăpost de ANI şi DNA. Senator PSD: „N-am făcut legea să-i scăpăm, ci să-i ajute să nu mai semneze mii de acte pe care nu le citesc” [Corola-blog/BlogPost/94343_a_95635]
-
ci și de nevoile care țin de specificul fiecărui cult, de organizarea lui, de modul în care înțelege să-și gestioneze fiecare relația cu credincioșii proprii. De aceea proporția finanțării nu o reproduce exact pe cea de la recensământ. Trebuie să judecăm lucrurile nuanțat: acordăm ajutor suplimentar acolo unde se impune, în special când este vorba de moștenirea culturală. Și vă spun sincer, sprijinul oferit acum nu este nici pe departe suficient pentru toată lumea. Atât poate România azi. Dar este pacat, pentru că
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
mai multă confuzie acolo unde, de fapt, ar trebuie să domine armonia. Sigur, se poate discuta această chestiune, a sistemului de finanțare. Dar relația statului cu Bisericile și cu alte culte religioase nu se rezumă numai la bani. Lucrurile trebuie judecate în complexitatea lor. Putem discuta dacă suntem dispuși sau nu să finanțăm funcționarea cultelor religioase. Dacă dorim altceva, avem prilejul să facem schimbarea în Constituție. Dar eu nu cred că există nici un consens politic, nici un sprijin în societate față de o
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
se confundă cu murdarul om al lui kierkegaard înduioșata logică se topește fiindcă e noapte. SUNT ȘI EU DE FAȚĂ Vreme în schimbare ceață și burniță omul garnisit cu o grămadă de formulări vin îngerii viața lăcrimând vin marile adevăruri judecate în pripă în cărțile de rugăciuni sunt și eu de față. VREME DE IARNĂ Ochiul minte urechea înșeală vedenia își achită datoria față de arta de a fi sau a nu fi lângă portretul lui hamlet în umbroasele păduri ale demnității
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
o fugă din realitate, evident. de asta vă zic: maximă vigilență, maximă vigilență. chiar și acolo unde crezi că e vorba de banalul somn unul dintre ei își ițește capul în lume. O bucată de plută Dacă ar fi să judec după cît am mers pe orizontală, unde am ajuns, ce orizonturi se întrevăd pe după pleoape ar trebui să fiu mulțumit: și în sus, printre nouri, am ajuns destul de departe; și în jos am ajuns pînă pe fundul prăpastiei; în ceilalți
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
mine Marea Simplificare, doi vestiți croitori în halate verzi au tot forfecat o piele demodată probabil ca să nu se vadă petecul cu pricína, apoi m-au încredințat, se pare, unei calfe cu mult mai puțin îndemânatice, - îmi dau seama acum, judecând discutabila estetică a cusăturii. Pe semne, atunci când se scorojește rama, are și pânza voie să se destrame. M-am trezit însă și cu un fel de țevi altoite în vreo trei locuri și tot atâtea pungi pentru lichide aurii și
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
și asta. Nu ai o lume în care să nu se mai poată întîmpla așa ceva? Încotro să se ducă, Doamne, copilul tău Iov? Am meritat toate astea, pentru că asta a fost Voia Ta, eu nu sînt în stare să judec. Dar acum încotro? Apără-mi, Doamne, copilul, și zdrobește-i pe cei care i-au făcut rău. Să nu rămînă nici umbra unui gînd neatinsă de durere în mintea lor. Să nu treacă o clipă din viața lor fără chin
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/6258_a_7583]
-
într-un moment de rătăcire, cultura viței de vie. Relațiile cu vecinii, care importau masiv din vinul dacic, se răciseră pînă la incidente de graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție în aer liber și judeca pricinile de patru ori pe lună. Nu avea multe de judecat, de regulă băștinașii nu recurgeau la arbitrajul lui pentru că era străin. Dreptul dacic nu avea nici o legătură cu dreptul roman și nici cu noțiunea de dreptate, așa cum a fost
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
vecinii, care importau masiv din vinul dacic, se răciseră pînă la incidente de graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție în aer liber și judeca pricinile de patru ori pe lună. Nu avea multe de judecat, de regulă băștinașii nu recurgeau la arbitrajul lui pentru că era străin. Dreptul dacic nu avea nici o legătură cu dreptul roman și nici cu noțiunea de dreptate, așa cum a fost înțeleasă mai tîrziu, poate în mod greșit. Bunăoară, pentru vina de
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
dormi, păsărică dulce, că mâine e școală. Cu vremea, se obișnuise Cristina și cu stilul inconfundabil al mamă-si, cu venirile și cu plecările intempestive, ai noroc, Violeta, că fetița asta e un înger și măcar pe față nu te judecă, numai că acolo în sufletul ei e mare durere, tâmpito, că îmi vine să te jumulesc de fiecare dată, numai că te știu de când te-am văzut cum îți roteai genele astea lungi și întoarse că atâta te duce creierul
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
să plâng în pumni cu bobocelul ăsta nevinovat de care ți-ai bătut joc! Rumega Adina mereu cuvinte dure la adresa Violetei, că altceva tot nu putea să facă decât să reziste la remarcile răutăcioase ale celorlalte mame care n-o judecau pe ea sau pe Violeta care nu călcase niciodată la școala fetei, ci pe asta mică, mai cu seamă că era mereu premiantă și lăudată de profesori, cu mirarea aia, inclusă în subtext, cum se poate să fie fetița asta
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
ca pe singurul om drept găsit în cetate, și se duseră la treaba lor. Dar, abia de plecară, că veni poliția și-l arestă pe Lot pentru găzduire ilegală de străini suspecți și tentativă de sustragere de la urmărire. Lot fu judecat expeditiv de un tribunal militar (Sodoma nu era chiar o democrație liberală), fu găsit vinovat de conspirație împotriva statului și înaltă trădare, fu condamnat la moarte și executat prin spînzurare. Nevasta lui muri de durere, iar fetele sale ajunseră angajate
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]