446 matches
-
închipuirea cea mai deșartă de-a mai putea face ceva pe vrun teren fără inteligență și fără un cuget moral egal aceleia. Imperiul autorității pare că [e] pretutindenea răsturnat, acești zei vechi sânt aruncați în Tartar de cătră generațiunea cea jună a zeilor, într-un Tartar de unde nu mai e întoarcere la domnia lumei supraterane. Ba omul are într-atîta un instinct pentru puterea inteligenței încît îi simte puterea chiar acolo unde ea, prin disfavoarea împrejurărilor, a fost reînpinsă și a închircit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
guvernamentale din Viena. Așa pate orice guvern care sacrifică interesele țării pentru a se ține la putere. Străinul, după ce-l compromite, [î]i dă cu piciorul. Observăm pentru foaia din Viena că deosebirea ce o face între veche dreaptă și jună dreaptă n-a existat și nu există în realitate și că această deosebire subtilă e o creațiune ad-hoc, parte a adversarilor noștri politici de câte ori le convenea, parte a unora cari așteaptă ca și în partidul conservator să domnească acea strictă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al Facultății de Litere din București (1930), își susține doctoratul tot la București (1936). Din 1928 până în preajma celui de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Academia Română. Debutează în 1924, cu publicistica literară și culturală, la „Dacia”, „Dobrogea juna” și „Strălucitorul” (Constantă). Aproape trei decenii va fi prezent în numeroase periodice cu studii de folclor comparat, în care literatura populară română este raportată la spațiul spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
vârstă de șaisprezece ani, care semna Mihai Eminovici, o scrisoare ce însoțea mai multe poezii. Prima, De-aș avea..., apare în numărul 6 din 9 martie 1866, cu o succintă recomandare a redactorului („Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice trămise nouă ne-a surprins plăcut”). Alte versuri eminesciene vor fi publicate în mai 1866. Este vorba de poezia O călărire în zori, pe care o urmează, în iulie același
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
înapoiază de undeva, cu trenul, într-o duminică, ros de plictiseală și mai ales împuns de gândul că a doua zi va fi luni, pentru el cea mai cenușie zi a săptămânii. În compartiment, unde se află doar cu o jună, măcinată și ea de urât, se înfiripă o idilă, semnificativă prin monologurile interioare paralele, posibil moment al depășirii de ambii a lâncezelii. La un moment dat pe tânăr îl cuprinde moleșeala și, abandonându-se somnului, își lasă „iubita” să coboare
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
întâlnită la alți poeți români ai vremii, atât împotriva lui însuși, cât și împotriva credinței. Din dorința de a valorifica posibilitățile oferite de genul liric, a alcătuit epigrame în metru antic. Sub influența romantismului german, nuvelele Suferințe (Din ziarul unui june) și Mici escursiuni apelează frecvent la tonul patetic wertherian, insistând asupra sensibilității bolnăvicioase a eroilor. Sedus de ritmul prozei, scriitorul se adresează legendelor și basmelor populare, de la care împrumută un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
a elevilor de la seminarul arădean, S. era destinată tipăririi lucrărilor teologice sau beletristice prezentate în cadrul ședințelor asociației. Puțina literatură inclusă în sumar aparține lui Iulian Grozescu și lui G. Morariu. Cu articolul Despre creștere și mai cu seamă despre creșterea junelor române a colaborat Ioan Slavici. Se mai republică poezia Adio la Bolintineanu a lui Gh. Sion. R. Z.
SPERANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289823_a_291152]
-
apoi în studii și articole unitatea lor etnică. În lupta împotriva asupririi naționale, el consideră cultura un mijloc eficace. Acordă o atenție aparte educației și pedagogiei: în 1871 publică, în „Speranța”, articolul Despre creștere și mai cu seamă despre creșterea junelor române, continuând cu o serie de alte studii în „Lumina”, „Convorbiri literare”, „Timpul”, „Educatorul”, „Tribuna”, „Voința națională”, „Minerva” și „Lupta”. A susținut aplicarea unor principii pedagogice corespunzătoare epocii și adecvate condițiilor naționale. Pe aceeași poziție se situează și în problema
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
India Company, Mr. James C. Melvill, concerning his request for patronage in connection with his book Thirty-Five Years in the East. Letters dated 11 March 1852 (No. 889), 8 May 1852 (No. 1621), 27 May 1852 (No. 1831) and 7 June 1852 (No. 1945) șIOR: E/1/296ț 13. „Correspondence respecting Honigberger’s claim against the Maharaja Gulab Singh in connection with the Kashmir sugar factory, including his memorial dated 7 May 1853, send by Nainee Tal” șIOR: F/4/2649
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o stațiune din Elveția, Ștefan Valeriu, personajul principal, își oferă „jocuri”, asemenea omonimului său din piesa Jocul de-a vacanța, dar jocuri erotice. Are o idilă castă cu mama unui prieten, urmată de altele, cu o nimfomană, o virgină, o jună distinsă, un fel de Doamna T, o acrobată. Sunt puse în pagină și amoruri ale unor amici ai protagonistului. Sumare, poveștile de dragoste par învăluite de poezia peisajelor alpine, transmisă cu sobrietate. Proză propriu-zis narativă, dar nu fără aliaje, fie
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
pe lângă serviciile specifice, îl reînvață valorile umane de bază. Printr-o tipic hollywoodiană operație simbolică, prostituata (ajunsă pe căi greșite datorită unor condiții „obiective”) vede La Traviata, ceea ce cunoscătorilor le-ar fi sugerat, printr-o mise en abîme ieftină, că juna urma să moară; dar cunoscătorii și vastul public ignar au avut parte de happy-end. În filmul mai recent și mai bun The Talented Mr. Ripley (1999; ecranizarea unui bestseller de Patricia Highsmith; regia: Anthony Minghella), tânărul inteligent, dar cu origine
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
îndeplinit! Ne rămâne canalizarea și întărirea malurilor mării în partea de nord a orașului. Vă dăm cuvântul nostru de cinste că și aceste două lucrări le vom îndeplini chiar în cursul anului ce vine!"2824. În decembrie 1906 publicația Dobrogea Jună din Constanța anunța faptul că "Partidul Național Liberal, în urma unui congres (...) convocat pentru chestiuni de organizare internă, a decis să admită în comitetul său executiv pe (...) domnul Scarlat Vârnav, pentru județul Constanța, și domnul Luca Ionescu, pentru județul Tulcea"2825
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sunt procedurile electorale ale partidelor zise istorice și vor regenerarea țării trebuie să voteze pentru lista socialistă: pentru domnul Traian Bellu la colegiul I și doctorul C. Racovsky la colegiile II și III"3150. La 6 noiembrie 1912 publicația Dobrogea Jună din Constanța insera un articol semnat de către domnul Constantin N. Sarry în cuprinsul căruia erau enumerate "nevoile imediate ale dobrogenilor"3151. Autorul solicita eliminarea "regimului de excepțiuni și de bănuială"3152, "să se înceteze cu sistemul primarilor numiți"3153 iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tot privesc la munte, în sus cum se ridică, Pierzîndu-și a sa frunte în negură și nori. Să mai privesc odată cîmpia-nfloritoare, Ce zilele-mi copile și albe le-a țesut, Ce auzi odată copila-mi murmurare, Ce jocurile-mi june, sburdarea mi-a văzut. {EminescuOpI 7} {EminescuOpI 8} Melodica șoptire a râului, ce geme, Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor, Cântarea în cadență a frunzelor, ce freme, Născut-acolo-n mine șoptiri de-un gingaș dor. Da! Da! Aș
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pentru luatul la labă, da, o labă pentru care imaginația să lucreze din plin. Sigur că aș fi putut să dau buzna pe scări, să săr din pantaloni și să mă abandonez rutinei. Oh, toată trupa de gagici - toate acele June, Jan, Joan, Jen, Jean și Jane. Unde sunt: Unde e Selina? E ciudat cum de Otello a putut fi excitat de păcatul Desdemonei: gândul iubitei sale dăruindu-se bărbatului alb, cei doi dăruindu-se unul celuilalt. Când voi fi eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
EL și propria lui mascotă malefică. E foarte posibil să fie așa. Își întoarse privirile spre cușcă. Animalul observă ceva și se aruncă asupra gratiilor, scoțând sunete ascuțite, W-uri sângeroase. Cormier râse și spuse: — Tu ești ca o bombă, Juno! Danny își apropie fața de plasa de sârmă, simțind răsuflarea animalului. Spuse: — Vă mulțumesc, domnule Cormier. Ieși și porni cu mașina spre Joredco Dental Lab. *** Se așteptase să vadă o firmă cu neon și o gură de animal larg deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a încredințat-o soțului, reporter la departamentul economic al ziarului New York Times, pe nume Christopher Wood. Împreună, au avut doi copii (nepotul meu Tom și nepoata mea Aurora), dar căsnicia s-a destrămat după cincisprezece ani. După alți doi ani, June s-a recăsătorit și am însoțit-o încă o dată până la altar. Al doilea soț era un agent de bursă bogat din New Jersey, Philip Zorn, care venea cu două foste soții și o fiică aproape mare, Pamela. Apoi, la dezgustător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
s-ar părea, așa cum sunt unele talente ciudate care apar, când și când, din Estul sălbatic. Ca și acest ultim bărbat din viața ei, Traian Manu, care iată-l cum Își dăruiește amintirile, ținute ascunse atâta vreme față de ea. Iar juna, ca să Îl Încurajeze, nu-și desprinde ochii de el, deși ar trebui să Îi Îndemne, chiar și pe mutește, pe ceilalți să Își pună ce vor În farfuriile de plastic, ea, Christa, așa ar face, dar la ce să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
disprețuindu-și ca proasta sfântul confort mic-burghez, dă bani grei pe ședințe de sadomasochism turistic, cu foame, agresări de tot soiul, supraviețuire în peșteri, șanțuri sau cotețe, în condiții de Rambo. Abia m-am stă pânit s-o întreb pe juna forfotitoare: dar 1984-ul cu Bigul Richard Burton și șobolanii ăia vărsați în cușcă l-ați văzut!? Dar la sutele de milioane de morți pulverizați în experimentul comunist, de la Troțki la Mao, v-ați gândit? Știți câtă suferință, cruzime și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
așa se întâmplă, nu trebuie să te încrezi niciodată în cei pe care-i plătești. Mai devreme sau mai târziu te trădează: dacă nu din pizmă sau din ură, atunci din dragoste. Cred că și Safta e una din multele june care nu-i rezistă. E drept că el se poartă frumos cu servitorii, ceea ce este, cred, una din marile lui însușiri. Una din puținele lui mari însușiri... Cealaltă e... nu mai are deloc importanță. Ce-am făcut? Am continuat să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
un glas mîngîitoriu, Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitoriu. 470 {EminescuOpVI 471} No. 83 Rămâneți suvenire în toat-a mea viață, Ăst an de fericire în care am trăit Cu tine - a mea drăguță în câmpul de verdeață, Al junei Vârstei mele în care m-ai iubit. Departe de - orice nume, de orice mulțumire, Amici, petreceri, sume, toate am refuzat, Cu tine zi și noapte să fiu în fericire Să dorm pe sînu-ți fraged mai bine - am preferat. Căci cine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vitrine, câte un puști care se "dădea cu scara", iar treaba îl înveselea nespus. Un bărbat cu capul gol și fular de mohair aștepta, lângă florărie, consultîndu-și mereu ceasul. În bar, chelnerii purtau tăvi cu pahare înalte și paie. O jună, cu vindiac lucios și plete până la talie, fuma plictisită în fața unui bărbat elegant care făcea eforturi s-o amuze. La telefoane, așteptau câteva persoane, alături, două cucoane grăsulii, aferate, pline de saci, pachete, cercei, gulere de blană, își sărutau aerul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că tânăra Lola, nemulțumită de oficiile celor doi bărbați, insatisfacție absolut firească dacă ne gândim la potențialul masculin al ipochimenului... Melania Lupu își coborî sfioasă privirea. ― Domnule Matei, vă rog, n-are rost... ― De acord. Să trecem peste amănunte. Deci juna Lola găsește de cuviință să-și împartă patul conjugal cu al treilea individ, un locotenent de cavalerie. Bătrânul fierbea gata să izbucnească. Melania Lupu, intuind deznodământul, încercă să depășească momentul. ― Sânt chestiuni care, credeți-mă, nu mă interesează. Nu interesează
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lîngă serviciile specifice, Îl reînvață valorile umane de bază. Printr‑o tipic hollywoodiană operație simbolică, prostituata (ajunsă pe căi greșite datorită unor condiții obiective) vede La Traviata, ceea ce cunoscătorilor le‑ar fi sugerat, printr‑o mise en abyme ieftină, că juna urma să moară; dar cunoscătorii și vastul public ignar au avut parte de happy‑end. În filmul mai recent și mai bun The Talented Mr. Ripley (1999; ecranizarea unui best‑seller de Patricia Highsmith; regia: Anthony Minghella), tînărul inteligent, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Într-o rouă dulce. Ceea ce se și Întîmplă: „Pe un drum de piatră domnul Își repede Sprintenu-i fugar; Dupe-un vîrf de stîncă draga lui Îl vede Lăcrimînd amar. — « Noapte-oprește-ți zborul! stele mîndrioare, Mai stați În eter!ă Astfel roagă Încă juna plîngătoare Căutînd la cer. Iară printre umbră o cetate-albește; El s-a bucurat. Însă, o, durere! soarele lucește... Domnul s-a-nrouat!” Motivația lirică e discretă. Bolintineanu, atît de guraliv În alte poeme, nu introduce explicații inutile: o vagă sugestie despre existența
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]