745 matches
-
1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Zamfir, „Argumente de istorie literară”, LL
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Zamfir, „Argumente de istorie literară”, LL, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Căile Sfinxului, RL, 1988
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
alcătuiesc numere omagiale închinate lui Mihai Eminescu (10/1939), Mihail Sadoveanu (5/1939). Sunt evocate personalități culturale (O. Tafrali, C. Stere, Ion Creangă, G. Ibrăileanu), scriitori dispăruți (St. O. Iosif sau D. Anghel, în evocări semnate de Mihail Sadoveanu), figuri junimiste ș.a. De reținut cronică închinata românului Gorila al lui Liviu Rebreanu, notele critice și polemicile purtate de Î.i. În domeniul teatrului este de menționat o dramatizare a lui I.I. Mironescu după Ion Creangă (Catiheții de la Humulești). Apar, de asemenea
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
al lui C. Dobrogeanu-Gherea, cu interpretările lui sociologice, el stăruie asupra caracterului de clasă al literaturii. Profesează, nu fără alunecări în sociologism vulgar, o estetică deterministă. Militând pentru o artă cu rădăcini în realitate, intră în conflict cu adepții esteticii junimiste. Adversar pătimaș și adesea incomprehensiv al Junimii, I.R. își însușise totuși, prin Gherea, teoria maioresciană a „formelor fără fond”. Combătând doctrina „artei pentru artă”, polemistul îi opune, cu o fervoare învecinată uneori cu fanatismul, un alt tip de artă, altruistă
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
adresa „oamenilor de gust”. Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii latine. Criteriul latinității, ferment al spiritului național, va deveni argumentul cel mai utilizat și mai specific
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
periodică literară și politică apărută la Iași, bisăptămânal, de la 5 martie până la 10 decembrie 1867. G. de I. iese la câteva zile după întâiul număr al „Convorbirilor literare”, ca o complinire jurnalistică, mai activă politic și mai mobilă, a revistei junimiste. Deși nu se dau informații legate de componența redacției, se poate presupune că munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob Negruzzi, de vreme ce el rezolva corespondența gazetei și încurcăturile cu abonații. De altfel, G. de
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
GAZETA NAȚIONALĂ, publicație politică, economică și literară care a apărut la Iași, bisăptămânal, între 2 noiembrie 1871 și 25 februarie 1872. Este un periodic junimist, în care partea politică este predominantă, cu lungi articole, cu dări de seamă de la ședințele Camerei, cu o revistă a evenimentelor interne și externe și cu știri politice din întreaga lume. Se adaugă însă foiletoane în care se analizează, la
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
Junimea și după aderarea la Partidul Național Liberal al lui I.C. Brătianu (1883), G. se lasă prins în vârtejul politicii. Vreo trei săptămâni, în 1888, e ministru al Domeniilor. A fost deputat în toate legislaturile sub guvernările liberale. În timpul guvernării junimiste, la 1898, va fi ales președinte al Senatului. Membru corespondent, din 1882, al Academiei Române, devine membru plin în 1908, cu un discurs de recepție închinat lui B.P. Hasdeu. În 1912 era președinte al secției literare a Academiei, iar în 1912-1913
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune asupra artei și literaturii. Deși a adoptat de la început o atitudine polemică față de Titu Maiorescu și orientarea junimistă, criticul a avut în vedere, pe lângă perspectiva sociologică asupra artei, și criteriul estetic, maiorescian, relație subliniată mai ales în ultima fază a activității sale. În primele studii (Personalitatea și morala în artă, 1886, Asupra criticei, 1887, Tendenționismul și tezismul în
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
al literaturii contemporane lui. Scriitorii pașoptiști sunt elogiați pentru militantismul lor, dar niciodată analizați. Din tradiția literară românească a reținut cu adevărat numai valoarea poeziei populare, de a cărei importanță pentru evoluția literaturii culte era pe deplin convins. În privința grupării junimiste, atitudinea lui este diferențiată: apreciindu-i meritele în lupta pentru limba literară și pentru promovarea valorii estetice a operelor, recunoscând, nu o dată, rolul lui T. Maiorescu, respinge ideologia politică a curentului, considerată cauza pentru care junimismul nu s-a transformat
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
înflăcărare romantică, temele fiind alese cu deosebire din istorie. Este o literatură tendențioasă, uneori polemică, și din această cauză cu evidente exagerări, de multe ori nerealizată artistic, apropiată câteodată, sub aspectul formei, de creația populară. Cu timpul, sub influența ideilor junimiste, dar și prin contactul cu viața artistică de peste munți, Vulcan devine mai exigent, mai ponderat, iar calitatea colaborărilor sporește. Începe să publice o nouă generație de scriitori transilvăneni, în frunte cu I. Slavici și G. Coșbuc, alături de care colaborează Virgil
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
spirituale și ironice, semnate Stemi sau Stemill, vizau stări sociale și politice, evenimente sau tendințe din domeniul cultural și artistic. A combătut, alături de A.I. Odobescu, plagiatul și a criticat existența spiritului de grup în mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii naționale, Dați-ne
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
1972; Dicț. lit. 1900, 564; Irina Petraș, Un veac de nemurire. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Cluj-Napoca, 1989; Mănucă, Perspective, 14-20; Dicț. scriit. rom., III, 176-177; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 55-65; Faifer, Pluta, 128-131; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003, 165-171. D.M.
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
și contemporanii lui (I-II, 1943-1944) și T. Maiorescu și posteritatea lui critică (1943), însumând aproape două mii de pagini, reprezentau în momentul apariției cercetări fundamentale. Li se alătură opusculul P. P. Carp, critic literar și literat (1942) și Antologia ideologiei junimiste (1943). O lucrare de profil sociologic, dar și de filosofie a culturii este Istoria civilizației române moderne, în trei volume: Forțele revoluționare (1924), Forțele reacționare (1925), Legile formației civilizației române (1925). Paralel cu examinarea structurilor sociale românești din secolul al
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
îngr. Monica Lovinescu, Gabriela Omăt, Alexandru George și, de la vol. III, Margareta Feraru, pref. Alexandru George, București, 1993-2002; Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998; Revizuiri, îngr. și introd. Ion Simuț, pref. Mircea Martin, Pitești, 2003. Antologii: Antologia ideologiei junimiste, București, 1943; Antologia scriitorilor ocazionali, București, 1943. Traduceri: James Caterly [George B. Știrbei], Românii, București, 1910; Homer, Batracomiomahia, în Critice, I, București, 1909, Odiseia, București, 1935; Tacit, Analele, I-II, București, 1916, Pagini asupra epocii lui Tiberiu, Arad, 1927; Horațiu
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
an, 1880, a tatălui și a bunicului său), cursurile Facultății de Filosofie și Litere. Ca membru al Societății „România jună” din Viena și al Societății de lectură „Petru Maior” a studenților români de la Universitatea din Budapesta, este câștigat de ideile junimiste. Acum scrie lucrarea Elemente maghiare în limba română, distinsă cu un premiu acordat studenților, și publică, în revista „Aurora română” din Cernăuți, nuvela Anna (1882). Întors acasă, se dedică învățământului vreme de aproape două decenii, fiind apreciat ca „unul din
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
poezii (1901), fiind considerat „singura culegere de versuri eminesciene apărute în Transilvania înainte de Unire” (Elena Stan). Mai importantă este însă activitatea de scriitor și de folclorist a lui H. Format la școala realismului european (Turgheniev, Zola, Dostoievski) și împărtășind idei junimiste, compune, în volumul Schițe umoristice (1897), câteva „copii de pe natură”, inspirate din viața micii burghezii provinciale. Cartea i-a atras ostilitatea unor prelați bănățeni (de unde și plecarea scriitorului din Caransebeș), care s-au regăsit în prozele de aici sub măștile
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Tranzacțiuni literare și științifice”, care va fuziona peste un an cu „Revista contimporană”, iar în 1877 scoate ziarul „România liberă”, unul dintre cele mai bune periodice ale timpului. Din 1889 „România liberă” (care din 1884 devenise oficios al grupării politice junimiste) se va numi, unindu-se cu „Epoca”, „Constituționalul”, apărut până în 1900. La toate aceste ziare și reviste L. a desfășurat o extrem de bogată activitate jurnalistică, publicând articole politice și susținând polemici de-a lungul a aproape trei decenii. Deși nesemnate
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
decenii. Deși nesemnate ori semnate cu foarte numeroase pseudonime ocazionale, articolele sale erau recunoscute și apreciate pentru siguranța și eleganța stilului. Membru în comitetul de conducere al Societății Presei, a ajuns în mai multe rânduri președinte al ei. Adversar al junimiștilor, L. a trecut în 1884 în gruparea politică a acestora. Fără să fi fost vreodată om politic influent, el a susținut constant și cu eficiență campaniile și ideologia Junimii, cu deosebire în paginile „Constituționalului”. De altfel, între 1888 și 1895
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
care prin prestigiul său și prin vigoarea inițiativelor a știut, în același timp, să atragă și să păstreze un mare număr de colaboratori. L. și a. r. a căutat să se definească prin opoziție cu „Convorbiri literare”, socotind că revista junimistă, depășită de mersul vieții literare, ar fi introdus o stare de neîncredere a scriitorilor față de propriile posibilități. Se considera, în consecință, că este neapărat necesară o acțiune fermă de încurajare a oricărui talent, spre îmbogățirea patrimoniului literar național. Revista își
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
moartea redactorului-șef, este invocată atitudinea criticului, care se revendica explicit de la spiritul promovat de Junimea: „prin acțiunea ei, acea grupare ne-a lăsat o moștenire prețioasă și grea: aceea a unei obligații supreme de a combate cultura neautentică”. Modelul junimist, imprimat orientării R.F.R., urmărește „să organizeze o disciplină a culturii prin care să se înăbușe falsitatea spiritului, imitația nepricepută sau ușuratică și gustul prost, care e rodul lor inevitabil” și să participe în chip superior la o „metodologie a culturii
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
țărănist) este dragostea de pământ a omului de la țară. După ce pune încă o dată în lumină funcția adaptării, ca expresie a vitalității noastre de-a lungul atâtor vicisitudini ale istoriei, teoreticianul disociază între imitație (pe care o criticase aproape în spirit junimist, ca formală) și adaptare. Aceasta din urmă „e o prefacere, o ajustare, o localizare. Ea înseamnă trecerea printr-un temperament special al unui sistem de viață [...] adaptarea are un sens activ, presupune o voință de transformare”. Atrage în modul cel
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
G. Ibrăileanu (Cezar Vraja). De altfel, singurul număr păstrat - în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași - este adresat „D-lui G. Ț. Ibrăileanu, Bârlad”. La acest număr Ibrăileanu colaborează cu articolul Socialiștii, în care analizează, cu o terminologie junimista („spoiala”, „imitație”, „forme fără fond”), aspecte negative ale culturii românești. R.Z.
ROMANIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289334_a_290663]
-
patriotic și problemelor politice și culturale care frământau intelectualitatea și, în bună măsură, pe oamenii obișnuiți. Independent ca orientare în primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889 se renunță la editarea gazetei, care este înlocuită, ca și celălalt oficios junimist, „Timpul”, cu ziarul „Constituționalul”. Prieten apropiat cu marii scriitori ai epocii, Laurian știe să le obțină colaborarea pentru R.l.
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]