754 matches
-
secondată, cu ritm, dragoste și gravă maturitate, de către fiica sa, filologul și studiosul întru Medicina Leacului Divin/ Panaceum, ANDRADA DIACONESCU!), a împlinit, în aceste zile, un vis care era degeaba visat, de către românii cel puțin ai ultimului veac (.încă de la junimiști, ba chiar de la Dumitru al lui Cantemir, din veacul al XVIII-lea, se vedeau mijind dorințele de afirmare biruitoare, a Cugetului Valah, în „concertul” duhurilor expresive europene!): Antologia (bilingvă: în română și în engleză) scriitorilor români contemporani, din întreaga lume
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ,,Adevărul”. Trecem pe lângă acest disurs improvizat care-i elogia opera, amintind doar frazele: ,,Acel ce zace aici înaintea noastră n-a fost al nimănui, ci al tuturor românilor. Nici noi conservatorii, nici junimiștii, nici liberalii n-au dreptul a revendica pe Eminescu, ca fiind numai al lor” De la biserică, cortegiul pleacă spre cimitirul Bellu pe următorul traseu, urmat de o mare de oameni: Universitate-Calea Victoriei-a coborât pe Calea Rahovei, a urcat câmpia Filaretului
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate cu degetul ca singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstrușnică decât alta de către junimiști. Din București a luat trenul către Pașcani, apoi diligența până la Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
argumente care îl înclinau către o asemenea hotărâre. Acum Veronica venise ca o salvare, pleca după ea spre meleagurile dragi inimii lui; se gândise și la o slujbă, poate la Iași, lângă Veronica, sau la București. La Iași era aproape de junimiști, poate îl vor ajuta să câștige o slujbă și să publice în continuare în Convorbiri... Știa că va avea de înfruntat pe căminar care ar fi tunat și fulgerat la știrea întreruperii studiilor, apoi pe Maiorescu care-și pusese atâtea
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
de la Putna și articolele din Timpul care scot din țâțâni serviciile secrete ale imeriului. Să fi fost societatea ,,Carpați” cauza care cerea Ardealul, mobilizând mii de români? Sau fulminantele lui articole din ,,Timpul” împotriva Imperiului? Să fi acționat unii dintre junimiști ca spioni ai imperiului? Sau Maiorescu să fi jucat un rol dublu? Pe deoparte să-l ajute pe Eminescu și pe de altă parte sa-l incrimineze?Eu nu știu cum s-au suprapus niște coincidențe peste viața lui. Cum se face
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
hepatită, mai târziu o enterocolită, urmată de o artrită, boli care n-au avut nicio legătură cu infecția luetică. Încet-încet Eminescu își dăduse seama că este părăsit de prieteni. Pe Maiorescu îl face smintit ( vezi celebra Ex. Min. Tit. Maiorescu), junimiștii îl ocolesc, Slavici se depărtează și el sub diferite pretexte, doctorul Bardeleban, medicul curant al regelui și soțul lui Mite, ducea vești despre el nu tocmai potrivite reginei. De aici și furia lui Eminescu pentru rege. Semnalul este dat de
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate cu degetul ca singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstrușnică decât alta de către junimiști. Din București a luat trenul către Pașcani, apoi diligența până la Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
bătrânețe a îmbrăcat și ea haina monahală, la Agaton, lângă Fevronia. Al șaptelea copil, Iachifit, ca laic, Iancu, „ se deda libațiilor, consumând vinațul podgoriei ce stăpânea în jurul mânăstirii Socola, unde fusese hirotonisit arhimandrit, deși nu credea înpreoție.” Arendase pământ cu junimistul Mandrea și iubea vânătoarea, fuma mult, își luase și țiitoare, dezaprobat de surori, pleca prin pădure și venea cu vânat. Olimpiada, a opta fiică, s-a călugărit la schitul Orășeni, apoi a trecut la Agafton, ajungând stareță. Sofia, a noua
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului EMINESCU ȘI MACEDONSKI Doi mari poeți aflati într-o continuă luptă. Care să fie cauza, Dumnezeu știe. Să fie opoziția dintre ,,Literatorul” si ,,Convorbirile literare”? Sau faptul că junimiștii îl considerau un iremediabil ratat în ale poeziei, o figură ciudată și bizară, care aleargă după glorii pierdute. Dacă Macedonski se deslănțuie în repetate rânduri în polemici pline de venin împotriva Junimii, iritat de faptul că Alecsandri primise premiul Academiei
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
îl considerau un iremediabil ratat în ale poeziei, o figură ciudată și bizară, care aleargă după glorii pierdute. Dacă Macedonski se deslănțuie în repetate rânduri în polemici pline de venin împotriva Junimii, iritat de faptul că Alecsandri primise premiul Academiei, junimiștii ripostează, prin pana lui Missir, deabia în 1883 printr-o recenzie distrugătoare la volumul său de ,,Poezii”. Macedonski vedea în Eminescu un exponent tipic al Junimii și, din această cauză, îl ataca mereu pe tema,,imperfecțiunilor formale”din poezia lui
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
ședințele Junimii, în casa Kremnitzilor, de Crăciun, când cei doi scriitori se ceartă ca la ușa cortului, ,,dimpotrivă Eminescu și Caragiali certându-se unul cu altul”( Maiorescu). Veronica nu era disponibilă să facă,, prostia” de a se îndrăgosti de Caragiale, Junimiștii, în frunte cu Titu Maiorescu, încurajau această dihonie, pentru a-l despărți pe poet de femeia iubită, mai ales că Eminescu îi propusese căsătoria. Titu Maiorescu merge mai departe și insinuează o intriga specifică lui Caragiale cum că dramaturgul ,,i-
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
lumea largă prin scrieri. Ca eleve, eram mândre că puteam călca pe aleele parcului care împrejmuiau castelul în care învățam, alei care păstrau în țărâna lor amintirile pașilor marelui poet Mihai Eminescu și ale prietenul său Ioan Slavici, ori ale junimiștilor veniți la întrunirile literare. Era un vis care mă ducea în lumea de lumină a cuvântului. Între acest vis și împlinirea lui s-a așternut mai mult de-o jumătate de veac. Ca profesoară de limba și literatura română am
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate cu degetul ca singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstrușnică decât alta de către junimiști. Din București a luat trenul către Pașcani, apoi diligența până la Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
au distrus viața, Eminescu a trecut printr-un hățiș al vieții greu de imaginat. Să fi fost societatea ,,Carpați” cauza care cerea Ardealul, mobilizând mii de români? Sau fulminantele lui articole din ,,Timpul” împotriva Imperiului? Să fi acționat unii dintre junimiști ca spioni ai imperiului? Sau Maiorescu să fi jucat un rol dublu? Pe deoparte să-l ajute pe Eminescu și pe de altă parte sa-l incrimineze?Eu nu știu cum s-au suprapus niște coincidențe peste viața lui. Cum se face
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
hepatită, mai târziu o enterocolită, urmată de o artrită, boli care n-au avut nicio legătură cu infecția luetică. Încet-încet Eminescu își dăduse seama că este părăsit de prieteni. Pe Maiorescu îl face smintit ( vezi celebra Ex. Min. Tit. Maiorescu), junimiștii îl ocolesc, Slavici se depărtează și el sub diferite pretexte, doctorul Bardeleban, medicul curant al regelui și soțul lui Mite, ducea vești despre el nu tocmai potrivite reginei. De aici și furia lui Eminescu pentru rege. Semnalul este dat de
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
o copioasa notă biografica, carte ce a adus mari servicii învățământului românesc al timpului și lui Eminescu. Acesta carte a fost singura sursă a « Epigonilor », poezie trimisă de la Viena împreună cu « Venere și Madona » « Convorbirilor literare », ambele primite cu entuziasm de junimiști și mai ales de Titu Maiorescu și de publicul cititor, din care făcea parte și Veronica Micle. Cine este acest Eminescu?”avea să întrebe Maiorescu- Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant, zise încă odată Maiorescu, lasă manuscriptul
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate cu degetul ca singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstrușnică decât alta de către junimiști. Din București a luat trenul către Pașcani, apoi diligența până la Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
puternic conflict. Carp era însă, totodată, și membru al lojei masonice Steaua României, alături de Maiorescu, Alexandru Șuțu, Theoder Rosetti și alții care se vor ocupa de lichidarea poetului și gazetarului Mihai Eminescu. "Eminescu era ca o stâncă. Posibil ca, inițial, junimiștii [masonii] să nu-și fi dat nici ei seama că, aducându-l la Timpul, practic își pun singuri bomba în casă"(C. Cernăianu, Recurs Eminescu, Calvarul cetățeanului, vol.II). Divergența dintre Mihai Eminescu și Petre Carp s-a născut odată cu
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
vieții lui, dar în deceniul anilor 30 a atins apogeul prin cărțile admirative ale lui G.Călinescu, E.Lovinescu, Cezar Petrescu, T.Vianu. Foarte interesant, opera lui ME a fost admirată, adulată și interpretată, pe rând și în paralel, de junimiști, socialiști, naționaliști, legionari și comuniști. După cum sublinia L.Boia, în anii 60 -80, Mihai Eminescu era sărbătorit cu entuziasm atât în Republica Populară Română, dar și în Diasporă. Mihai Eminescu a fost indiscutabil un mare patriot, atât prin poezii, dar
MÂNDRIE NAȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371057_a_372386]
-
școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali formați în străinătate, în Germania, iar unii în Franța. Este cazul lui Pogor, al lui Maiorescu, care în curînd va face figură de maestru al gîndirii, fiind
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ambiția lor este de a refonda, pornind de la o critică radicală a angajamentelor eronate ale generației de la 1848, o cultură și un proiect politic, fără concesii patriotice. Angajamentele Junimii privesc estetica, politica și istoria; îi preocupă, de asemenea, problemele educației. Junimiștii elaborează un contra-program pornind de la o ruptură cu liberalii. Radicalismul tabulei rasa provoacă adesea crize în cadrul echipei care se insultă în dezbateri aprinse, după cum o dovedește desfășurarea unei discuții relatate de Panu, în "Amintirile" sale, reeditate în 1971: Are loc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unui popor care se dezvoltă conform geniului său propriu, ferindu-se de a se amesteca cu străinii". Junimea nu se desprinde de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat sau barbar al romanității. Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat sau barbar al romanității. Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce o facțiune liberală din Iași din jurul lui Bărnuțiu și Holban este pentru un prinț român. Junimiștii se văd acuzați de a fi atei, cosmopoliți și vînduți străinătății. Influența Junimii și a Convorbirilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce o facțiune liberală din Iași din jurul lui Bărnuțiu și Holban este pentru un prinț român. Junimiștii se văd acuzați de a fi atei, cosmopoliți și vînduți străinătății. Influența Junimii și a Convorbirilor literare se impune, între liberalii reduși la o practică politicianistă și junimiștii care tind să controleze știința și cultura deschizîndu-se o prăpastie. Istoricii Lambrior
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]