758 matches
-
prelucrare după Shakespeare (Lady Macbeth, „scenă dramatică”), poezie populară, curiozități științifice (I. Pop-Florantin era inventator), precum și articole despre muzică. În anii 1905 și 1906 mai multe articole conțin violente atacuri îndreptate de I. Pop-Florantin contra lui Titu Maiorescu și a junimiștilor. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287041_a_288370]
-
Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, Al. Russo, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Filimon, Al. I. Odobescu, B. P. Hasdeu, I. Codru-Drăgușanuă, Tudor Vianu tratează perioada Junimii (Junimea ca grupare, Întemeietorii, Primii aderenți junimiști, Afini ai lui Eminescu și primii eminescieni, Poeți obiectivi, clasici și exotici, Teatrul la Junimea, Teoreticienii, Marii creatori - Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, I. Slavici-Ambianța epocii: adversari și aliațiă. 79 Vladimir Streinu, istoricul literar, consacră un întreg capitol estetismului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
1966) istoricul literar renunță, într-o perioadă de oarecare relaxare ideologică, la vehemența proletcultistă, ba chiar începe să vehiculeze prețiozități stilistice, care îi vor și marca ultimele cărți. Dar lectura și grila de interpretare sunt deturnante: folosește citate false din junimistul George Panu pentru a-l transforma într-un polemist contradictoriu, nu totdeauna sigur de temeinicia preferințelor sale, și într-un precursor al literaturii sociale; își pune întrebări ucronice (de ce un antijunimist ca Al. Macedonski nu se întâlnește cu „Contemporanul”?), vorbește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
neîncredere față de atitudinea conservatorilor, a căror reputație, În opinia publică, era aceea de a fi rusofili, o aserțiune ce se va dovedi nu tocmai exactă. Oricum, pentru a evita orice surprize, Carol I va lua decizia de a Încredința puterea junimiștilor, cunoscuți pentru vederile lor pro-germane, chiar dacă aceștia nu dispuneau de sprijinul politic necesar. Ulterior, Însă, tratativele pentru reînnoirea alianței cu Puterile Centrale vor fi purtate cu acordul liderului conservator, Lascăr Catargiu, ce preluase conducerea Guvernului (noiembrie 1891). De reținut că
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
mai mare pe care Îl avusese România până atunci. Resursele create de guvernul Cantacuzino abia depășeau 8,4 milioane lei. Conservatorii se vedeau depășiți de situație . În toată această perioadă, preocuparea principală a regelui a fost realizarea unei concilieri Între junimiști și conservatori pentru a da țării acel „guvern tare” care să poată aduce ordinea În situația financiară. În februarie 1900 regele Îi spunea lui Pallavicini că „... o recoltă bună poate să scoată țara din cele mai grave dificultăți, dar de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
acționat ca să punem din nou ordine În finanțe. Sigur că pentru realizarea acestui deziderat trebuie un guvern foarte puternic și, din acest motiv, la fel ca Înainte M. S. și-a fixat drept țel să-i concilieze pe conservatori cu junimiștii și să formeze un cabinet conservator junimist. Lucrurile n-au ajuns Încă până aici, dar regele tot mai speră că va reuși În cele din urmă. Dacă dl Cantacuzino se va Întoarce din concediu Într-o stare de sănătate măcar
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
parte, dl P. P. Carp și adepții lui nu l-ar recunoaște niciodată pe general ca șef al partidului. Dl D. A. Sturdza și adepții săi fac tot ce le stă În putință pentru a Împiedica o Înțelegere Între conservatori și junimiști. În privința asta regele mi-a spus că nimic nu-și dorește mai mult dl D. A. Sturdza decât chemarea la guvernare a d lui Petre P. Carp cu cabinetul său junimist pentru că este sigur că un astfel de guvern nu s-
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
nu avea nici o înclinație. A fost membru al societății Junimea din 1880. A debutat la „Convorbiri literare” în 1874, încă elev, semnându-și poeziile cu inițiale, iar primul volum, Câteva strofe, îi apare în 1875. Nu a făcut parte dintre junimiștii intransigenți, fiind uneori în dezacord de principii cu Titu Maiorescu. După mutarea revistei la București în 1885, în casa lui V. se întruneau junimiștii rămași la Iași. Junimist mai mult prin colaborarea constantă, de peste treizeci de ani, la „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
cu inițiale, iar primul volum, Câteva strofe, îi apare în 1875. Nu a făcut parte dintre junimiștii intransigenți, fiind uneori în dezacord de principii cu Titu Maiorescu. După mutarea revistei la București în 1885, în casa lui V. se întruneau junimiștii rămași la Iași. Junimist mai mult prin colaborarea constantă, de peste treizeci de ani, la „Convorbiri literare”, V. a fost adept al teoriei potrivit căreia mediul îl influențează pe om și, în consecință, pe oricare artist. Pentru el noțiunea de mediu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
volum, Câteva strofe, îi apare în 1875. Nu a făcut parte dintre junimiștii intransigenți, fiind uneori în dezacord de principii cu Titu Maiorescu. După mutarea revistei la București în 1885, în casa lui V. se întruneau junimiștii rămași la Iași. Junimist mai mult prin colaborarea constantă, de peste treizeci de ani, la „Convorbiri literare”, V. a fost adept al teoriei potrivit căreia mediul îl influențează pe om și, în consecință, pe oricare artist. Pentru el noțiunea de mediu era foarte largă, incluzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
sale. Prin revista satirică „Tarara” (1880) continuă să lovească în liberali și în rege. Pornit să cucerească gloria literară, concepe „Literatorul” - apărut în ianuarie 1880 - ca publicație antijunimistă. Citește în decembrie 1881 Noaptea de noiembrie la Junimea, dar cum pentru junimiști rămâne o figură ciudată, un iremediabil ratat, el se dezlănțuie în atacuri pline de venin împotriva lui V. Alecsandri (acesta primea Premiul Academiei Române, în timp ce M. concurase fără succes în 1878 cu o traducere din Byron, Parisina) și împotriva poeziei eminesciene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
raport artistic scrierile naturaliste și critică orientarea estetică de la „Contemporanul”, mai ales pe C. Dobrogeanu-Gherea. Este și unul dintre promotorii autohtonismului cultural și artistic. În studiul Încercări critice. Junimea și roadele ei (1905), încearcă o judecată de ansamblu asupra rolului junimiștilor în evoluția vieții noastre intelectuale. Concluziile la care ajunge sunt negative. Deși în câteva articole din „Floare-albastră” și „Epoca” A. susține că literatura noastră populară nu are valoare artistică, a arătat totuși interes pentru folclor și a cules basme populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
pe lîngă care bietul Urmuz pălește...). Cu riscul de a-mi ieși puțin din mînă, voi încetini puțin scrisul. Ai făcut bine că n-ai pus cronica edițiilor. Acum, pentru martie, voi trimite ceva, și anume: despre vol. Junimea și junimiștii (Ed. „Junimea”, 1973). La Cronica, un articol pe lună, cel mult două luna următoare (vineri acum, apare despre cartea lui Corneliu DimaDrăgan). Azi a apărut Ateneu nr. 1. Ce să spun!... Dacă ar rămîne măcar așa, fără imixtiuni, fără sfaturi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
adoptării unor măsuri ce au condus la o rapidă modernizare a statului român, guvernarea liberală a lui Ion C. Brătianu, aflat la conducerea statului din 1876, a stârnit numeroase reacții adverse din partea conservatorilor. Astfel, la 19 noiembrie/1 decembrie 1885, junimiștii au decis intrarea în opoziție. După această dată, Titu Maiorescu a publicat în ziarul România liberă o serie de articole sub titlul "Precedentele constituționale create de ministerul Brătianu"1609. În ianuarie-februarie 1886 au avut loc tratative între Petre P. Carp
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Brătianu, George Vernescu, Ioan Emanoil Florescu, Alexandru Lahovari, Vasile Boerescu, Nicolae Fleva, Petre Grădișteanu. Aceeași declarație a fost citită două zile mai târziu în parlament 1615. În ciuda acestor atacuri ale opoziției, Ion C. Brătianu a reușit să se apropie de junimiști, neutralizându-le opoziția până în 18871616. Campania electorală și alegerile pentru Camera Deputaților, desfășurate în zilele de 23-25 ianuarie/3-5 februarie 1888 într-o atmosferă de corupție, surescitare și nemulțumire generală au fost pierdute de către guvernul liberal condus de către Ion C.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
portului Constanța, se creau premisele pentru o rapidă integrare a Dobrogei în viața economică a României. Acest proces se realiza în paralel cu armonizarea legislației și administrației din Dobrogea cu cele existente în restul României. La sfârșitul lunii septembrie 1895 junimiștii s-au retras din guvern, refuzând oferta primului ministru Lascăr Catargiu care le oferea un al patrulea portofoliu pentru C. C. Arion. În aceste condiții, guvernarea a fost preluată de către PNL1922, președintele partidului, Dimitrie A. Sturdza, fiind desemnat prim-ministru la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au condus la o apropiere între conservatorii puri și junimiști. Astfel, la începutul lunii iulie 1900 s-a ajuns la o înțelegere 2383. Urmare a acestui fapt, la 7 iulie 1900 s-a constituit un nou guvern conservator condus de către junimistul Petre P. Carp, care a primit și portofoliul de la ministerul de Finanțe 2384. Alături de Petre P. Carp, lista noului guvern conservator îi includea pe: Constantin Olănescu la ministerul de Interne, Alexandru Marghiloman la ministerul Afacerilor Străine, Titu Maiorescu la ministerul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ministerul Agricultutii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, și pe Ion C. Grădișteanu la ministerul Lucrărilor Publice 2385. A doua zi după depunerea, la 7 iulie 1900, a jurământului de către membrii guvernului Petre P. Carp, cluburile centrale și locale ale conservatorilor și junimiștilor s-au unit2386. Ulterior, la 15/27 decembrie 1900, ziarele celor două grupări, Timpul și Constituționalul s-au contopit dând naștere publicației intitulată Conservatorul 2387. La începutul noii sesiuni parlamentare, în septembrie 1900, Petre P. Carp propunea în parlament reducerea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în volum: Personalitatea și morala în artă), fără a prezenta o importanță deosebită în sine, în ciuda ecoului copleșitor din publicistica vremii, s-a iscat din confruntarea, subterană, între două moduri diferite de a considera arta. Asimilând criteriul estetic promovat de junimiști, D.-G. îl integrează unei concepții estetice deterministe și sociologice, continuând, prin unele principii, programul ideologilor pașoptiști. În privința moralității artei, opoziția sa față de Maiorescu a părut multă vreme ireductibilă, fără a fi în fapt. D.-G. nu a înțeles că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
după sosirea la Iași, Q. devine membru al societății Junimea, colaborând la „Convorbiri literare” cu studii, articole și recenzii. În urma unui conflict cu Titu Maiorescu, împotriva căruia scrie și un pamflet (sub pseudonimul Victor Motreanu), în 1875 îi părăsește pe junimiști. În septembrie 1877 este ales membru al Societății Academice Române, în secția literară, al cărei secretar a fost aproape două decenii. Deși funcționează ca profesor de limba și literatura latină, Q. nu a publicat decât un singur studiu de specialitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
prezentau în epocă, sunt extrem de favorabile, de pildă lui Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ori lui St. O. Iosif, chiar dacă altcândva trec cu vederea, în mod intenționat de altfel, neajunsurile artistice ale unui Iuliu I. Roșca sau Aron Densușianu. Alături de alți junimiști, Q. a contribuit la cunoașterea operelor lui Goethe în limba română, traducând, în 1876, Egmont într-o versiune în care elementul popular este precumpănitor, iar fraza are o cursivitate în bună măsură modernă. Mai puțin izbutite sunt Omagiul artelor, prelucrare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
a culturii noastre clarificarea și asimilarea regulilor de scriere corectă în limba română. Nu era desigur în intenția să de a se angaja într-o dezbatere răsunătoare de idei, în genul și de anvergură celei declanșate de Maiorescu și de junimiști, ci de a iniția un model pedagogic concret de acțiune prin care să fie înlăturata predarea - învățarea defectuasă a limbii materne în școală. Trebuia început cu reconsiderarea modului în care se făcea predarea /învățarea scris-cititului. Aici persistau încă metodele străvechi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
a salvat întâlnirea cu Eminescu ("Purta atunci Eminescu un palton vechi, avea bastonul subsuoară și mânca alune procurate de la Ghiță Olteanu, care ținea pe atunci, lângă Liceu, o mică dughenuță"), pe care l-a implorat să intervină pe lângă amicul său junimist Burlă, directorul școlii. Burlă a pufnit: "Nu se poate! Cu note mai mici de 7, nu se poate!" "Ei, lasă..." și-a început pledoaria Eminescu, izbutind, în cele din urmă, să obțină aprobarea exigentului director. Așa a ajuns în sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a-l preschimba în carte!) mă voi referi cu alt prilej. Deocamdată, semnalez prefața: un text inedit extrem de valoros, întins de-a lungul a 18 pagini și datorat lui Victor Eftimiu, cel ce se considera, cu accepția lui Maiorescu, "ultimul junimist". Este mai puțin o prefață și mai mult o spovedanie, o profesiune de credință. Eftimiu, care s-a născut în Albania, și al cărui mormânt de la Belu este și acum îngrijit de Comunitatea Albanezilor (cărora, cândva, le-a vândut textul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
meșteșugarului creștin”, atât timp cât „e loc În țară Încă pentru multe mii de brațe În meserie” <endnote id="(754, II, pp. 144-145)"/>. Gheorghe Panu Își amintea despre discuțiile polemice de la „Junimea” privind „chestiunea evreiască” dintre filosemitul P.P. Carp și mai mulți junimiști antisemiți. Plecând Într-o noapte de la o astfel de Întrunire, Carp le-a arătat colegilor săi, pe o uliță din Iași, un umil „ciubotar evreu” care lucra neobosit În dugheana sa „la 3 ore după miezul nopții”, În timp ce câțiva bețivani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]