1,051 matches
-
dormea lângă sobă... „Bine te-am găsit, jupâne!” - zic. Aizic face niște ochi cât cepele și se holbează la mine ca la lup... „Măi! Da’ cum ai ajuns tu aici? Afară îi ca în Iad”. „Păi n-am venit singur, jupâne” - zic. „Sunt cu toată liota cărăușilor. Îs afară la poartă, cu săniile încărcate, și așteaptă dezlegare de la dumneata ca să descarce”. Ovreiul o rămas să pună cojocul pe el și vine îndată. Bine, Pavele! - l-a lăudat Hliboceanu zâmbind. După un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
perete și intră flăcăul ista ca un harap, plin de omăt din cap până în picioare. Măi, măi! Nu știu cine vă poate opri pe voi, că Dumnezeu văd că nu poate! Dacă nu poate Dumnezeu, ducă-se pe pustii sigur nu poate, jupâne. Acum am vrea să știm dacă putem intra la descărcat sau trebuie să cântărim? - a întrebat Hliboceanu. Ce cântar? Ce cântar? Sunteți oameni gospodari și eu am încredere în voi. Păi nu sunteți din același aluat cu moș Dumitru și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ca mine! Ne iei subțire, dar mai bine ai deschide poarta, să putem descărca, pentru că acușica se întunecă - s-a arăta grijuliu Hliboceanu. Dacă tot sunteți puși pe treabă, atunci dați porțile în lături și intrați. Unde îți sunt rândașii, jupâne? - a întrebat Mitruță. Păi de rândași aveam eu nevoie când am văzut ce potop îi afară? Ar cam trebui să ne plătești și pentru curățatul curții - a îndrăznit Cotman. Eu mă pot duce după rândași, da’ până or veni ei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai puțin pe vreme rea? Ferita Sfântului! Ei știau una și bună... Atâta îi trebuie ovreiului Aizic? Atâta încărcăm și gata! Apoi așa ne-am gândit și noi. Ce, vaporul te așteaptă să-i aduci cu chila? El pleacă și jupânul Aizic îi bun de plată pentru întârziere. Și dumneata ne iei nouă paralele, pentru că nu ți am adus grâul la timp - a lămurit treburile Hliboceanu. Asta-i drept. Și dacă ai ști ce rău mi ar părea să fac asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
gologan în plus - așa ca o premă - pentru că nu te lăsăm la greu, d-apoi să mai plătești și despăgubiri vaporenilor? - a întins coarda Hliboceanu. Nu mai zic nimic, pentru că văd că dreptatea îi de partea dumitale, dar... Dar ce, jupâne? Poate de sărbătorile voastre de Crăciun și Anul Nou să vă pot da un șfanț în plus peste cei cuveniți. Da’ asta să n-o luați ca o făgăduială. N-o luăm nici într-un fel, pentru că vorba ceea: „Deșteptul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Sunteți gata de drum? Da! Am pus toate lucrurile la locul lor și putem pleca. Atunci, drum bun, gospodarilor. Poate până luni s-a mai ogoi vifornița și îți putea veni cu un nou transport. Nici o grijă! Rămâi cu bine, jupâne! La drum, că întunericul îi gata să cadă!... Când au ajuns pe creasta lungului deal de la ieșirea din târg, au încercat să aprindă felinarele. Dar, din toate câte aveau la ei, doar al lui Mitruță a rămas aprins. Vijelia năpraznică
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
treacă vremea. Mai aveam însă un gând... Dacă nu-l spui, atunci nu-i un gând curat. Ba îi curat ca lacrima, băiete. Mă gândeam că bine-ai face, când ajungem în marginea târgului, s-o iei tropo țel spre jupânul Aizic și să-l întrebi unde tragem. Se vede treaba că i-ai avut profesări pe moș Dumitru și pe Pâcu. Că bine mai știi s-o aduci din condei! Oi ști, n-oi ști, dar știu că tu ești
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ți-au dat ieri? Stai să-ți arăt hârtia pe care mi-au dat-o. Aveau un fâșic și de acolo au scos o hârtie și mi-au întins-o. Când am vrut să le dau restul, au spus: „Lasă, jupâne, că nu-i nici o pagubă. Păstrează restul și noi să fim sănătoși!”... Costache s-a întors cu o hârtie de cincizeci de lei. Uite, asta-i. Hliboceanu a luat hârtia și a cercetat-o cu atenție. „Aha! Voi sunteți!” - și-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
care să-l calce. La capătul drumului îi aștepta Aizic, cu vorba lui lungă și în doi peri. Iaca că o venit și gospodarii mei! Bine ați venit! Până o să vă trageți sufletul, spuneți-mi ce face Hliboceanu? Îi bine, jupâne. S-o pus pe picioare și ca mâinepoimâine îți dă binețe - a răspuns Cotman. Dacă-i așa, apoi bărbat îi aista nu șagă. Auzi dumneata! Să-l pălească cu baltagul în cap și el să învie așa peste noapte! Aiasta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
așa, apoi bărbat îi aista nu șagă. Auzi dumneata! Să-l pălească cu baltagul în cap și el să învie așa peste noapte! Aiasta-i minune mare, domnule! O fi minune, da’ nici noi nu suntem de ici de colea, jupâne - a replicat Mitruță cu oarecare mândrie. Și dacă tot am ajuns, spune-ne unde descărcăm? - a întrebat Cotman. Aici la magazie nu mai este loc. Hai să mergem la gară, să descărcăm de-a dreptul în vagon... După ce au scăpat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
strâns la pungă?” Răspunsul a venit prin gologanii numărați lui Hliboceanu în palmă. Acesta i-a luat, i-a numărat cu grijă încă o dată și i-a băgat în chimir. Apoi de-acum ne-om vedea după sărbători. Sărbători feiricte jupâne, și să ți dea Dumnezeu un an bun. Să ne dea sănătate la toți, iar nouă vreme bună! - a aruncat Hliboceanu ultima vorbă și au ieșit. Drum bun și să ne vedem sănătoși! - le-a strigat Aizic din urmă. Ninsoare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că potretul lui Luigi e neterminat. Lipsesc câteva treburi - era crăcănat, fura mere de la aprozar și de pe tarabele din piață cu îndemânare de șuț, cocea semințe și împărțea la toată strada, încerca să imite driblingurile lui Gigi Mulțescu (fără sclipirile jupânului), nu-l ura pe antrenorul cu ochi de șprițar și creier micuț, murea după filmele cu nemți și după Roșu Daniela, avea o casă fără tablouri, unde mirosea ușor a usturoi și a murături. Ca să apară Cubanezu, a fost nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sare pe coadă. De asta vă știu în stare pe voi, fătălăilor! Pentru o bucată de pizdă vă vindeți sufletele. Hai, borăște tot, trag clopotele de vecernie și eu tot cu tine îmi pierd timpul. Bine, te dau pe mâna jupânului, să vezi ce scărmăneală îți face! Părinte, am ucis patru oameni și vreau să-mi plâng păcatele. Noaptea trecută, luna, s-a ascuns după o streașină și nu a mai ieșit până nu m-am întors cu spatele. Vedeți, părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei scânduri, o pătură roasă de molii, un ghemotoc de cârpe, o piele de oaie. În odaia jupânului, salteaua ergonomică relaxa, doldora cu valută, îndulcea visarea; starețul număra în somn. Sub pernă, pistolul și două încărcătoare pline. Lada cu muniție, deasupra ușii, stăvilea trecerea. La început, canonul a fost mai lumesc, după nevoințele bătrânilor, însă părintele Spiridon, fostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se usucă speranța. "Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință de aș avea cât să mut munții, dragoste dacă nu am, nimic nu sunt." Aici nu vei clinti nicio frunză fără voia jupânului. Eu am avut multă râvnă când am venit, voiam să-mi spăl păcatele, l-am ucis pe tata pentru 500 de lei. Mă trezeam noaptea la două și până la patru făceam Psaltirea. A auzit starețul, mi-a dat ascultare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
atunci fii tatăl meu împotriva tatălui lor; tata nu a știut cum este să fie puternic fără să ridici mâna. Fii, Doamne, singurul acoperiș străin pe care o să-l accept deasupra capului! În mănăstire, fiecare viețuitor era proprietar de Dumnezeu. Jupânul stareț îi purta pistolul și cârja episcopală. El făcea și tot el desfăcea, de zicea doar cu privirea. Din ușa pivniței până la porțile raiului, cale dreaptă; pe unde trece Domnul, intra și taica. Părintele Visarion dormea cu registrele sub cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Dumnezeu roșu. Riguros părinte era ava, nu se abătea nicio litera de la canoanele anthonite. Pregătea Sfintele Taine meticulos, cu grijă, cu băgare de seamă, precum un farmacist medicamente pentru furnici. Călugării, oameni de toată spița, făceau nevoință, post, rugăciune, supușenie. Jupânul era Dumnezeu, cuvântul părintelui stareț bilet de odihnă în grădina cerului. Fraților, în ușa voastră o să bată, pe laița voastră își va hodini oasele, din strachina voastră se va hrăni. Așteptați-l în post și rugăciune, ziua celei de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pricopsești cu un doctor ca Ilarion? Ferma număra peste 2000 de ovine, vaci 60, cai, porci cine să-i numere? Un doctor era necesar ca aerul, chiar dacă, din când în când, mai sacrifica (pentru sine) câte un pacient. Asta știa jupânul, o dată chiar i-a zis: Băi, prostovane, ispitești părinții în postul mare. Ai halit mielul, sa-ți fie de bine, dar măcar îngroapă pielea să n-o întindă câini prin cimitir. Celălalt, de-l porecleau frații "fitil" și asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
reviste de modă. Domnișoara, în costum de plajă, șapcă Che Guevara, prosopul împăturit în 6 sub cap. Bronzul de munte face bine la circulație domnișoara, mereu pe drumuri. În week-end nimeni nu avea voie să tulbure liniștea copacilor. Așa spunea jupânul: Bă, dacă vă holbați peste gard, vă scot ochii! Lăsați ctitora să se odihnească, la direcție muncă, aici muncă, nici în pronaos nu și-a găsit pacea. Pentru voi trudește, bă, să vă fie bine, să aveți pe îndestulate, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
toate coclaurile, iau decizii după cum mi se dictează de la centru. Nu am pace, nu am liniște, nu am satisfacție, pentru ce? Dacă are nevoie de mine, mă va numi la curte; dacă nu, să-mi belească pula! Îmi caut alt jupân. Eheeeei, câți baroni nu sunt prinși în juvăț, câți or să se mai prindă! Găsesc eu unul pe care să-l albesc bine, iar de nu, în curând vine schimbarea; ăștia din Convenție par mai democrați și mai puțin unși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fi fost frate... Nu a trecut multă vreme și dinspre deal s-a auzit răpăitul potcoavelor cailor unor birje. ― Bun găsit - a salutat primul birjar. Care dintre domniile voastre sunt mai grăbiți, Îi rugăm să urce. ― Vrem să ajungem În Copou, jupâne, a vorbit Gruia. ― Urcați și calul nu are alta de făcut decât să depene calea, conașule. Întâi a urcat mama Maranda, care l-a primit În brațe pe Tudorel. Alături a venit Maria. Apoi tata Toader și Gruia. ― Rămâneți cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de aducerile aminte din anii războiului, profesorul, Împreună cu Lia și cu Despina, au urcat În cealaltă birjă. După ce i-a simțit așezați comod birjarul a Întrebat: ― Sper că domnul profesor doctor Împreună cu distinsa sa familie, locuiește tot În Copou. ― Întocmai, jupâne - a răspuns Nicu, Întrebându-se de unde Îl cunoaște birjarul și cum a aflat unde locuiește. În leagănatul moale al trăsurii, Despina a remacat: ― Tati, te simt cam trist. De ce? ― Nu sunt trist, Despi. M-au copleșit amintirile anilor de Infern
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Mergem la Hanul cercetașului? ― Poate o fi fost cândva și vreun han pe acolo unde mergem... Tot ce se poate. Dar Grădina lui Pester sigur a fost. Când se aflau bine așezați pe pernele birjei, Nicu a poruncit: ― La Breazu, jupâne! ― La Breazu mergem, domnule profesor - a răspuns birjarul amuzat. Cei doi cai alergau cu pas ușor pe calea Copoului. Profesorul, ținând-o pe Lia de mână, vorbea despre locurile pe unde treceau: ― Pe aici, pe vremuri se afla Bariera Copou
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Maria, lipindu se cu tot trupul de Gruia. Când au ajuns la poarta parcului, el a condus-o pe Maria la scara unei trăsuri cu un cal sur rotat și cu un birjar frumos Înfipt pe capra trăsurii. ― Ești liber, jupâne? ― Liber ca pasărea cerului, domnule și stimată doamnă. Poftiți de urcați și aștept cu nerăbdare porunca unde să vă călătoresc. Au urcat și, după ce s-au așezat bine Între pernele trăsurii, Gruia a vorbit: ― Să mergem până spre casa lui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
facem? zise În sfârșit, resemnându-se În fața inevitabilului. — Să-i ucideți fără milă, răspunse fray Emilio numaidecât, În ochi cu focul fanatic care Îi devora privirea. Neștiind cine sunt? — V-am spus deja cine sunt - preciză mascatul cu capul rotund. Jupân Thomas și jupân John Smith. Călători englezi. — Și anglicani fără de lege - Întări călugărul, cu vocea crispată de ură. Dar nu-i treaba voastră cine sunt. Ajunge-vă că aparțin unei țări eretice și unui neam perfid, funest pentru Spania și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]