355 matches
-
Gheorghe Crăciun (Compunere cu paralele inegale, Pupa russa), Mircea Căr tărescu (Travesti, Orbitor), Ioan Groșan (O sută de ani de zile la Porțile Orientului), Ioan Mihai Cochinescu (Ambasadorul), Caius Dobrescu (Teză de doctorat), Adrian Oțoiu (Coaja lucrurilor sau Dansând cu jupuita) etc. În concluzie, se poate afirma că mutațiile spectaculoase produse în romanul ro mânesc din secolul XX ilustrează inepuizabila capacitate de înnoire a acestei specii și resursele de adaptare la paradigme culturale diferite, la ideologii estetice contrastive, la imperativele comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
primăvara miel alb întîi, ai să fii tot anul sănătos. Miel alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor. Miercuri Miercuri nu se spală cămeși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
similidemonie semantică prin care sunt cuprinse inclusiv otrăvurile cărnii. Efectele sunt verificabile inclusiv într-o Apocalipsă, în gamă minoră determinată de ineficiența discursului amoros: "Vorbele tale o, vorbele tale!/ microbi agresivi, tinctură de iod peste/ răni neînchise, peste carnea mea jupuită./ Se apropie ora, ora-i propice,/ plumbul clocotește-n cuptoare, mercurul/ în eprubete pulsează, athanorul palpită/ sub flăcări albastre de alcool./ În curând vom pleca înspre ceruri / o, suflete albe, priviri fără trup!". S-ar spune că, în ansamblu, această
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
blănuri carnea ta e foarte departe nici cu vreo cange nu te-aș putea apuca de pielițe inima ta e mai aproape dar ea bate doar laolaltă cu surioara moarte mereu purpurie mă gândesc la tine ca la un animal jupuit nu te-aș atinge decât cu pene de păun crescute în unghii nu te-aș atinge decât cu mănuși uleioase și tropicale întotdeauna purpurie am să doresc să fii blana mea un osuar simplu de jaguar doar cât să nu
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
sugerează că nu mi-ar strica o ședință de lăbăraie cu Hector Fermierul. O labă bună cu o curvă cu țâțe mari, apoi să Încerc să expediez rămășițele curry-ului de azi-noapte pe lumea de dincolo. Coaiele Încă-mi sunt puțin jupuite și solzoase, iar eu mă excit și mai tare la gândul buzelor micuței Ste-pizda În juru pulii mele. După un timp devine prea mult așa că mă duc Înspre sauna lui Maisie, cunoscută și sub numele de Fabrica de Pește. Maisie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
KAREN FULTON ȘI-O TRAGE ÎN CUR. Nu recunosc scrisul. Hai scumpo... Bruce e aici. E noaptea ta cea mare... asta e... haide... Îmi scot afară pula țeapănă și solzoasă. Se degajă puțină duhoare când Își face apariția vârful, palpitând, jupuit și roșu, străpungând prepuțul ăla decolorat. Coaiele mele de rahat mă mănâncă atât de tare... uau... haide scumpo... labagiu ăla de doctor și cremele lui de căcat... Nu te gândi la asta ... uau scumpo... e atât de bine... ooo... ooooo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ea. N-are rost să-mi pun un prezervativ fiindcă mi-a zis că n-a fost decât cu Hurley de ani Întregi adică la fel de bine ar fi putut să fie și virgină. Nu-mi mai simt scula atât de jupuită. Când ne apropiem de final, Îi strâng cureaua În jurul gâtului ei uscățiv. Îmi găsesc ritmul și Încep să i-o trag În stil mare. Își ridică picioarele intrând În joc. — Rahatu meu de curea, țip eu, mărind ritmul, oprește-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu care s-a măritat ea... Mă trezesc În toiul nopții cu un spasm care mă cutremură, mă simt de parcă aș cădea prin propriu-mi corp. Transpir și dârdâi. Nu-i nici o curvă lângă mine, da coaielemi sunt roșii și jupuite. Încep să disting obiectele prin Întuneric. E camera din hotel din Amsterdam. Mă gândesc la Carole și o durere năprasnică aproape că mă rupe-n bucăți. E doar o reacție la pierderea mea. Îmi simt gura de parcă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
plin de spermă stătută și firimituri. Mă Înfig direct În pizda ei cu gura, sorbind-o zgomotos, devorând-o. Are gust de căpșuni. Săpunul. Îi place la nebunie, dar nu vrea să-mi ia pula tare În gură, pula mea jupuită și solzoază care pute, și o dă la o parte din fața ei și trage de ea, iar noi suntem cât p-aci să ne dăm drumu, așa că mă retrag mă pun În spatele ei și-mi Înfig pula-n ea, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Îngheață sângele În vine: PE JUMATE BĂRBAT PE JUMATE BULANGIU ZERO CA POLIȚAI POLIȚAIU ROBBO PULA VIITORUL FORȚELOR DE ORDINE Acum nu mă mai pot concentra asupra lui Jilly din Bath. În mâna mea nu văd decât o pulă bleagă, jupuită și care mă mănâncă. Mă scarpin și mă zgârmăn la coaie. Ce glumă bună de rahat. Ha ha puțoilor. Mă forțez să nu mă gândesc la cine ar fi putut să scrie asta... Toal, Lennox, Inglis... da el n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dintr-un soi de „bucătărie“ a neoliticului, comună tuturor popoarelor și, de aceea, nerevendicabilă de către patrimoniul culinar al vreunuia dintre acestea. Care ar fi bucatele cu „măduvă tracică“ pomenite de Radu Anton Roman? În primul rând, „oaia la groapă“... Animalul, jupuit și eviscerat, este umplut cu o tocătură făcută din măruntaiele sale, amestecată cu ceapă, usturoi, miez de nucă, prune uscate și condimente; la sfârșit, burta îi este cusută și totul se închide la loc în blana care fusese lăsată la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acea perioadă fiind numite „mezelicuri“ (din turcescul mezelik, aflat și la originea mezedes-urilor, gustările grecești): „Pe masă erau rânduite o mulțime de farfurii cu mezelicuri de tot felul: marinată de stacoji, farfurioare mai mici cu icre proaspete de morun, licurini jupuiți, sardele muiate în untdelemn de Mitilene amestecat cu piper și zeamă de lămâi de Messina, măsline dulci de Tessalia, grămădite în formă piramidală, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole; nimic din delicatesele gastronomice ale Orientului nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
neștiute ale orașului. Blocuri roz, blocuri stacojii, cu balcoane sprijinite de atlași și gorgone cu țâțe de ipsos îngălbenite de umezeală, statui coclite pe care 12 nu le mai observă nimeni - eu le îmbrățișam în singurătatea mea, le mângâiam obrazul jupuit, le ajutam să renască la o realitate mai adâncă, într-un aer metafizic și radios. Cu cei trei lei pe care mi-i dădeau zilnic părinții îmi cumpăram câte un pateu cu brânză sau un suc și mergeam mai departe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și cu sensul ei hidos. Reveria în care, pe atunci, mă vedeam scriitorul total, hipergenial, demolatorul cosmosului pentru a-l înlocui cu o carte, era coloana vertebrală a vieții mele. Să fi putut scrie Cartea, mi-aș fi lăsat 24 jupuită pielea de pe mine, și în pielea mea vie, cu capilare și rețele nervoase și glomerule sudoripare, aș fi legat volumul atotcuprinzător. Seri întregi, pe când pereții camerei mele din Ștefan cel Mare se înroșeau de amurg, mă ghemuiam sub cearșaful umed
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Angela, mâinile lui Kentu intră în deschizătura aceea însângerată, un deget într-o parte, altul în cealaltă. Un zgomot sec, ca de dop care sare, și capul tău e afară. Apoi, foarte repede, restul corpului. Pari un iepure. Un iepure jupuit. Cu bustul lung și botul zbârcit. Ești murdară de sânge și de ceva mâlos deschis la culoare. Cordonul ombilical este înfășurat în jurul gâtului. — Iată de ce nu ieșea... Bianca prinde cordonul, îl desfășoară din jurul capului tău și apoi îl taie. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
astfel, Încărcat cu un munte de ziare - din pură curiozitate cumpărase și ziarul ultrareligios Yated Neeman -, Fima intră Într-un mic bufet colțul străzii Țfania. Era un fel de restaurant familial, cu trei mese acoperite cu un plastic laminat roz, jupuit, luminate de un bec slab care răspândea o lumină galbenă, lipicioasă. Muște leneșe se plimbau peste tot. Un bărbat cu statură de urs moțăia În spatele tejghelei, cu barba Între dinți, iar Fima luă pentru o clipă În considerare posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de apă și, de la vacanța de vară, când familia călătorise de la B. împreună cu Onkel Curt la hotelul montan, împrejurimea nu se schimbase aproape deloc. Pârâul de munte curgea larg și liniștit printre arini, arțarii alpini se ridicau cu trunchiurile lor jupuite, argintii, printre colții stâncoși, gospodăriile țăranilor aveau, ca și atunci, mușcate la ferestre, iar fratele meu se simțea transpus în trecut, deoarece la capătul văii începea urcușul și tata mergea în față, o oră bună de mers pe jos până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
lumânării. Acum nu mai putea să încapă nici un fel de îndoială. L-am recunoscut și după izmenele lungi și largi cu șireturi înnodate în fundulițe deasupra gleznelor murdare, dar mai cu seamă după acel cap de păstârnac lunguieț, cu obrazul jupuit și țeasta pleșuvă, în creștet cu un moț de păr cenușiu. El l-a ucis pe bietul Ramses cu premeditare, prin surprindere, străpungându-l pe la spate cu frigarea în inimă, pentru că acesta a refuzat să-i împrumute abonamentul pe calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cadavre, pentru ca să-ți însușești ceea ce nu ți se cuvine. - Stai să-ți citesc o poezie, îi replicai, scotocindu-mi febril buzunarele înțesate cu hârtii mototolite. Dar Omul cu ciocul de aramă făcu: „nu” din sprâncenele abia vizibile, pe fruntea sa jupuită. Mai adăogă câteva cuvinte ciripite din sucombatul meu vocabular și, fredonând apoi, cu toate tonurile false, cântecul vâslașilor de pe Volga, a coborât scara de piatră în ritmul ciocănit al frigării, pe care o lovea de muchea fiecărei trepte și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
său cu vibrațiuni profunde. „Să vorbești, de pildă, despre carnea catifelată a fecioarelor din faza pubertății. De cea de muiere oacheșă cu sânii pietroși și cu pielea brună și aspră la pipăit. Despre carnea de om mort. De a mânzatului jupuit și trecut prin țeapa de fier a cuierului din hală; despre carnea de ciupercă, și câte ceva și despre cea a melcului culcat în umezeală. Îți stau la dispoziție cu câteva amintiri și cred că, dacă nu scrii birjărește, te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
asemenea mie, Oskar Mazerath, înainte să fi fost urmărit și supus la cazne de către copiii din vecini. De acolo exersa cântatul cu efecte la distanță; pentru mine, însă, a devenit important cufărul supraviețuitor. Văd petele de soare pe pielea lui jupuită. Nu, nu a existat nici un porumbel al cărui uguit să-mi atragă atenția. Mie și numai mie mi-a revenit privilegiul de a-l descoperi în apropierea locului meu secret de citit, de a-l deschide. Nerăbdător, cu briceagul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
încercă s-o împingă din nou, nu se deschise și înțelese că deocamdată singura cale era înainte. Nu vedea și nu auzea nimic; dar aerul era stătut și umed și pereții netencuiți din cărămidă de pe ambele părți erau uscați și jupuiți. Cu multă prudență, punea un pas în fața celuilalt și imediat își dădu seama că stătea în capul unei scări; dar coborând doar trei trepte pardoseala de sub el se nivelă și simți că intrase într-un spațiu mai lat. Făcu șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se lepede de propria ei piele. Se simțea ca-ntr-o capcană, sufocată. Rămase așa o clipă, neștiind ce să facă, apoi se duse la fereastră și dădu la o parte perdeaua. Privi strada, grădina, casele cu fațadele cu stucatură jupuită. Vedea o lume prefăcută, gata s-o Înșele și să-și bată joc de ea. O femeie și un bărbat trecură ținîndu-se de mînă, zîmbind: i se păru că au neapărat un secret, o cale spre siguranță, calm și Încrede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Oamenii ăștia nu știu că eu și Julia sîntem aici, goale, una În brațele celeilalte... I se părea incredibil. Ea Însăși se simțea expusă, dar la modul delicios, de parcă toată carnea de deasupra nervilor dormitînd fusese dată la o parte, jupuită. Niciodată n-o să mai traverseze o cameră, n-o să mai dea drumul la radio, n-o să mai pună vătraiul În foc - nimic de genul ăsta - se gîndi ea, fără să se gîndească la faptul că doi Îndrăgostiți ar putea sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
tăcut în miezul lavei incandescente a furiei; până la urmă, erau munca lui, erau singurul lui mod de a le vorbi curgător și frumos celor din jur. Când termină de dezlipit ultimul portret, cel al Clarei, contemplă pentru o clipă pereții jupuiți, dar apoi cercetă - pentru prima dată cu o atenție nedisimulată și netrucată - dese nele. Erau multe, zeci de desene, și fiecare dintre ele era extrem de viu. Le privea și se pierdea în ele, îi venea să vorbească întruna cu chipurile
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]