476 matches
-
să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. Drept consecință, caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, astfel încât opiniile jurisprudențiale izolate nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. Din această perspectivă, condiția noutății unei chestiuni de drept trebuie examinată în raport cu scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
pe cele ale art. 126 alin. (5) din Constituție (referitoare la interzicerea instanțelor extraordinare). 10. Invocând principiul stabilității și siguranței juridice, afirmat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, autorul apreciază că nu există niciun motiv întemeiat pentru un reviriment jurisprudențial, astfel încât, pentru a evita o discriminare, se impune menținerea jurisprudenței constituționale și adoptarea, în prezenta cauză, a unei soluții similare. 11. Așa fiind, autorul consideră că prevederile legale criticate, stabilind o jurisdicție administrativă obligatorie a Colegiului director al Consiliului Național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268633_a_269962]
-
despre "patrimoniu", cât și despre "autonomia universitară". III. Distinct de acestea, ca o observație generală, apreciez că revizuirea Constituției trebuie raportată strict la "limitele revizuirii" astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 152 din Legea fundamentală și nu la dinamica jurisprudențială a Curții Constituționale, întrucât controlul de constituționalitate are în vedere compatibilitatea normelor infraconstituționale cu cele constituționale. Or, în exercitarea controlului de constituționalitate, adoptarea actelor normative trebuie privită și prin prisma prevederilor constituționale în vigoare la acea dată, respectiv data adoptării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
fundamentală, nefiind de rang constituțional, și că procedura de numire a membrilor Consiliului Național al Audiovizualului este de rang legal, Curtea constată că sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012 nu îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite pe cale jurisprudențială și, în consecință, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție, al art. 1, 3, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248620_a_249949]
-
la o nouă procedură de azil. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate nu îndeplinesc criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât sunt lipsite de precizie și claritate cu privire la înțelesul noțiunii de "motive neimputabile". Arată că prin dispozițiile de lege criticate s-a conferit puterii administrative competența de a decide, pe baza unor criterii aleatorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238214_a_239543]
-
deciziile nr. 6/2014 și nr. 7/2014, s-a subliniat că acest caracter "de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile" ( Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 10 din 22 aprilie 2015 ). Această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
fi pertinentă și în speța de față, în scopul delimitării mai exacte a problemelor de drept ce pot face obiectul hotărârii prealabile (respectiv chestiuni de drept de o dificultate rezonabilă, susceptibile a da naștere unor interpretări judiciare diferite) de opiniile jurisprudențiale cu totul izolate, ce pot fundamenta, uneori, o astfel de sesizare. Pe de altă parte, condiția caracterizării dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării printr-o doză necesară de echivoc a fost subliniată în considerentele secțiunii a IX-a Deciziei nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
materia succesiunilor și liberalităților, în redactarea acesteia pornindu-se de la necesitatea revizuirii unor instituții precum testamentul, rezerva succesorală sau raportul succesoral. Se va propune regândirea structurii reglementării, păstrându-se, în linii generale, actualele soluții legislative, cu valorificarea unor aspecte consacrate jurisprudențial sau doctrinar, precum și cu preluarea unor elemente din dreptul comparat. Astfel, se au în vedere: - gruparea aspectelor comune tuturor tipurilor de succesiuni; - definirea noțiunii de moștenire legală și precizarea caracterului moștenirii legale ca regulă supletivă în raport cu moștenirea testamentară; - consacrarea capacității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209582_a_210911]
-
4 clase tradiționale de moștenitori, stabilindu-se și ordinea în care aceștia vin la succesiune; - în privința reprezentării succesorale, se va urmări, pe de o parte, să se consacre expres unele reguli deduse până acum numai pe cale de interpretare doctrinară și jurisprudențială, iar pe de altă parte, să se dea o reglementare unitară acestei materii; - vor fi integrate în cod dispozițiile privind drepturile de moștenire ale soțului supraviețuitor, prevăzute actualmente în Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209582_a_210911]
-
că expunerea de motive a legii criticate menționează următoarele motive care au determinat adoptarea ei prin procedura angajării răspunderii Guvernului, și anume: a) complexitatea legilor anterioare de restituire a proprietăților preluate abuziv în perioada regimului comunist; ... b) incoerențele legislative și jurisprudențiale care s-au produs ca urmare a modificărilor legislative aduse de-a lungul timpului în acest domeniu; ... c) numărul mare de cereri de restituire rămase nesoluționate până la momentul actual (aproximativ 200.000 dosare aflate în diverse stadii de soluționare); ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
în vedere majoritatea parlamentară care susține Guvernul. Mai mult, în cadrul unei dezbateri parlamentare s-ar fi putut pune în discuție noi reglementări de natură a îmbunătăți conținutul normativ al legii criticate. În privința celorlalte trei criterii stabilite de Curtea Constituțională pe cale jurisprudențială, respectiv necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate, importanța domeniului reglementat și aplicarea imediată a legii în cauză, Curtea reține că acestea au fost respectate, întrucât legea criticată vizează domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
Curtea Constituțională pe cale de excepție numai la aspecte ce vizează drepturile și libertățile fundamentale; în consecință, din moment ce textul constituțional nu a fost revizuit, o atare interpretare a Curții Constituționale nu mai poate fi pusă în discuție. De altfel, orice reviriment jurisprudențial presupune existența unor elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței, în cazul de față, celei a Curții Constituționale. Or, în cauza de față, Avocatul Poporului nu a adus astfel de elemente. 7. În concluzie, Curtea constată că, în realitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255881_a_257210]
-
unuia dintre cele cinci motive de persecuție prevăzute de Convenția din 1951 privind Statutul refugiaților (rasa, religia, naționalitatea, opinia politică și apartenența la un anumit grup social). Or, conform prevederilor constituționale și convenționale invocate și avându-se în vedere practica jurisprudențială în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă, în opinia autorilor excepției, că spectrul motivelor de pedepse și tratamente inumane este mult mai larg, acesta putând surveni din orice cauze, fără a permite limitări de natura celor invocate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196486_a_197815]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul calității legii, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se arată că prevederile de lege criticate sunt prea "vagi și imprecise", fiind neconstituționale, întrucât nu menționează explicit motivul protejării vieții de familie ca motiv de acordare a protecției subsidiare. Tribunalul București - Secția a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224160_a_225489]
-
cu funcția îndeplinită, și să rețină conexitatea pentru alte persoane care participă la comiterea infracțiunilor alături de procuror, cu consecința lipsirii acestor persoane de o cale de atac: apelul. Se apreciază că lăsarea posibilității judecătorului de a decide el însuși, pe cale jurisprudențială, în afara unor dispoziții legale, adică prin substituirea legiuitorului, încalcă prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție și pe cele ale art. 21. Se mai arată că "prin aprecierea diferențiată a textelor invocate se încalcă drepturile personale ca urmare a înlăturării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229764_a_231093]
-
art. 37 lit. a) și art. 38 lit. a) din același cod". În opinia instanței, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, competența după calitatea persoanei fiind stabilită prin lege, iar nu pe cale jurisprudențială, cum greșit susțin autorii. Totodată, în acord cu legislația europeană în materie, legislația internă asigură dublul grad de jurisdicție, iar legiuitorul, conform art. 129 din Constituție, nu are obligația de a institui, în toate situațiile, trei grade de jurisdicție. În conformitate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229764_a_231093]
-
practica instanțelor judecătorești într-un criteriu de constituționalitate și a plasa, prin însuși acest fapt, acțiunea legiuitorului în afara cadrului constituțional este, de asemenea, discutabilă. 9. În consecință, se constată că, pentru a da curs acestei realități normative, așadar, nu celei jurisprudențiale, legiuitorul nu trebuia nici măcar să reglementeze o derogare de la prevederile art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ci trebuia să precizeze, având în vedere competențele conducătorului lucrărilor Comisiei, caracterul colegial al Comisiei, componența eterogenă a acestuia și independența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
pronunțarea unei hotărâri prealabile ca fiind o procedură sui-generis care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului al cărui obiect îl constituie o chestiune (problemă) de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei. Mecanism de unificare jurisprudențială de inspirație franceză, procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept esențiale, apărute într-o cauză aflată în curs de soluționare în ultimă instanță. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2015; Decizia nr. 31 din 19 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 11 decembrie 2015). În acord cu această orientare jurisprudențială, se constată că, în cauză, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu îndeplinește condițiile unui act de sesizare legal întocmit, conform art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, ceea ce atrage inadmisibilitatea ei. Astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
dispoziției de sancționare, reglementarea actuală nu este în măsură să aducă atingere nici bunei desfășurări a actului de justiție și nici nu echivalează cu o interferență în atributele legiuitorului. Astfel, judecătorul nu va proceda la instituirea unor noi reguli pe cale jurisprudențială necesare soluționării cauzei, așa cum se susține în critica de neconstituționalitate, ci va constata, în funcție de fiecare caz particular, care este momentul la care angajatorul a luat la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare și actul prin care s-a făcut constatarea. Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234136_a_235465]
-
76 și 82 din Legea nr. 71/2011 , cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii. În sesizările Curții de Apel Constanța și Curții de Apel Suceava s-au expus, în esență, următoarele opinii jurisprudențiale: Într-o primă opinie, s-a apreciat că procedura specială prevăzută de art. 1.049-1.052 din Codul de procedură civilă (art. 1.050-1.053, după republicare) este aplicabilă și cererilor întemeiate pe posesia începută anterior intrării în vigoare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]
-
constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin sesizarea cu recurs în interesul legii, Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, ulterior, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați au învederat existența unei divergențe jurisprudențiale determinate de efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
pentru acordarea daunelor morale, în cazul proceselor aflate în curs de soluționare la momentul pronunțării deciziilor de neconstituționalitate. De asemenea, procurorul general a transmis memoriu de recurs în interesul legii, susținând existența aceleiași practici neunitare în memoriul menționat. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificărilor jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că în soluționarea cauzelor având ca obiect acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
de desfășurare, cu excepția ipotezei în care era deja pronunțată o hotărâre definitivă la data publicării deciziilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. 4. Opinia procurorului general Exprimându-și punctul de vedere, procurorul general a apreciat ca fiind corectă orientarea jurisprudențială care consideră că trebuie recunoscută incidența deciziilor Curții Constituționale asupra proceselor în curs, cu excepția situației în care fusese deja pronunțată o hotărâre definitivă la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. S-a argumentat că astfel se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Raportul întocmit în cauză, conform art. 330^6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluțiile identificate de examenul jurisprudențial, respectiv aceea că, urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]