2,156 matches
-
naționale în materie 44. Într-o orientare jurisprudențială, s-a apreciat că sintagma „venituri obținute în perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ trebuie interpretată în sens restrâns, cuprinzând doar venituri de natură salarială. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Curții de Apel Târgu Mureș. ... 45. În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel Alba Iulia, Craiova, Târgu Mureș și tribunalele Hunedoara
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
Mureș. ... 45. În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel Alba Iulia, Craiova, Târgu Mureș și tribunalele Hunedoara, Maramureș și Vaslui. ... 46. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale și teoretice au fost invocate următoarele argumente: (i) din interpretarea coroborată a prevederilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ și ale art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care permite
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
pensii cu cele pe care instanța ar fi ținută să i le acorde potrivit art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, analiza acesteia presupune, de fapt, analiza fondului cauzei în care a fost formulată sesizarea. ... 48. Într-o altă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că sintagma „venituri obținute în perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ trebuie interpretată în sens larg, cuprinzând orice/toate veniturile obținute între momentul încetării raportului de serviciu și momentul reintegrării efective a funcționarului
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
că sintagma „venituri obținute în perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ trebuie interpretată în sens larg, cuprinzând orice/toate veniturile obținute între momentul încetării raportului de serviciu și momentul reintegrării efective a funcționarului public. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel Timișoara, Suceava (s-a reținut aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 106 din Legea nr. 188/1999, în forma sa în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat - 11 iunie 2018), Galați
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
chiar în timpul derulării raporturilor de serviciu și a continuat să le obțină și după încetarea raporturilor de serviciu până la anularea deciziei administrative (cum ar putea fi, de exemplu, veniturile din cedarea folosinței bunurilor). ... 51. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale și teoretice, au fost avute în vedere următoarele argumente: (i) interpretarea literală a prevederilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, care fac trimitere în mod expres la diferența dintre veniturile obținute în perioada respectivă și cuantumul salariilor indexate, majorate
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
I, nr. 518 din 13 iulie 2015), că este îndeplinită condiția noutății atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 69. Totodată, cerința noutății poate fi reținută ca îndeplinită și în cazul
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ este susceptibilă de interpretări diferite, ca urmare a faptului că metodele de interpretare aplicabile textului de lege nu converg către același rezultat (dovadă fiind orientările jurisprudențiale și cele teoretice prezentate în paragrafele 44-51 din prezenta decizie), iar, pe de altă parte, categoria veniturilor este deosebit de diversă. ... 75. Astfel, din interpretarea literală și din interpretarea logică a dispozițiilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ reiese
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces. ... ... III. Examenul jurisprudențial. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 13. Într-o primă orientare a practicii se arată că revine judecătorului de supraveghere a privării de libertate competența soluționării cererilor prin care se atacă actele emise de directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor în soluționarea
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
o autoritate publică centrală, raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare în primă instanță a cauzei îi revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel. ... 25. În a treia orientare jurisprudențială se susține că judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de deținere îi revine competența de soluționare a cererii. ... 26. În argumentare s-a reținut ca actul atacat nu are caracter administrativ și nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
a privării de libertate. ... 74. Este de menționat că aceleași condiții de admisibilitate a sesizării se regăsesc și în cuprinsul prevederilor art. 471 și 472 din Codul de procedură penală. ... ... ... X.2. Analiza pe fond a problemei de drept 75. Divergența jurisprudențială este generată de abordarea diferită a dispozițiilor legale supuse interpretării, pornind de la existența sau inexistența unui drept al persoanei condamnate de a executa pedeapsa într-un penitenciar situat cât mai aproape de domiciliu. ... 76. Potrivit art. 9 alin. (2
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
de instanța constituțională (cum ar fi, în speță, prevederile anexei nr. 12 la H.G. nr. 870/2019), pentru a ajunge, eventual, la o concluzie diferită în ceea ce privește interpretarea legii. ... ... V. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 28. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că baza de impozitare prevăzută de art. 18 alin. (1) din Codul fiscal din 2003 se constituie din sumele colectate de operatorul economic diminuate cu sumele returnate/plătite/achitate către jucători cu titlul de premii/câștiguri sau alte cheltuieli. ... 29
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
apreciat că baza de impozitare prevăzută de art. 18 alin. (1) din Codul fiscal din 2003 se constituie din sumele colectate de operatorul economic diminuate cu sumele returnate/plătite/achitate către jucători cu titlul de premii/câștiguri sau alte cheltuieli. ... 29. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel București. În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, al Tribunalului Hunedoara. ... 30
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
următoarelor instanțe: Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel București. În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, al Tribunalului Hunedoara. ... 30. În cadrul acestei orientări jurisprudențiale au fost avute în vedere următoarele argumente: (i) potrivit legislației specifice jocurilor de noroc și legislației contabile, veniturile realizate de organizatorul jocurilor de noroc sunt reprezentate de sumele încasate de la fiecare jucător în schimbul dreptului de a participa la
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
real de exploatator pentru punerea la dispoziție a mașinilor este constituită numai din procentajul din sumele puse în joc de care acesta poate dispune în mod efectiv pentru sine (Hotărârea Glawe, citată anterior, punctul 9)“. ... ... 31. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea art. 18 din Codul fiscal din 2003, baza de impozitare la care se aplică procentul de 5% este reprezentată de suma încasărilor brute, suma totală înainte de deducerea premiilor și a altor
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
de 5% este reprezentată de suma încasărilor brute, suma totală înainte de deducerea premiilor și a altor cheltuieli, conform art. 68 alin. (4) din H.G. nr. 870/2009, fără a fi diminuată cu sumele reprezentând premiile acordate jucătorilor. ... 32. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel București. În același sens și-au exprimat punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, Curtea de Apel Craiova și
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mecanismul administrativ de unificare a jurisprudenței, conform celor menționate în Decizia nr. 3.770 din 22 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.369/2/2016. ... 34. În cadrul acestei orientări jurisprudențiale au fost avute în vedere următoarele argumente: (i) în categoria veniturilor, inclusiv cele obținute din activitatea de jocuri de noroc (pariuri în cotă fixă), se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
admisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. ... 50. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
prin faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări concretizate într-o practică judiciară consacrată. ... 57. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că există o jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, respectiv: (i) Decizia nr. 4.527 din 8 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 343/64/2016; Decizia
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
1.543 din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 75/64/2018; Decizia nr. 1.945 din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 116/64/2018, și Decizia nr. 1.163 din 1 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 631/62/2019, în care se regăsește orientarea jurisprudențială de la paragraful 28 din prezenta decizie, și (ii) Decizia nr. 3.770 din 22 iulie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, și Decizia nr. 6.967 din 17 decembrie 2020, pronunțată în
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
ii) Decizia nr. 3.770 din 22 iulie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, și Decizia nr. 6.967 din 17 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.443/2/2017, în care se regăsește orientarea jurisprudențială de la paragraful 31 din prezenta decizie. Această jurisprudență nu este unitară, ceea ce îndreptățește, o dată în plus, necesitatea utilizării mecanismului de unificare a practicii. ... 58. În final se constată a fi îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, precitată). ... 43. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 73. Astfel, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 74. Or, chestiunea referitoare la actualizarea pensiei de serviciu a primit o dezlegare din partea instanțelor inclusiv în procese purtate între părțile din prezenta sesizare
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
eficiență principiilor specifice dreptului de proprietate publică, consacrate de art. 285 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, și anume: prioritatea interesului public, protecția și conservarea, gestiunea eficientă, transparența și publicitatea. ... 52. Plecând de la aceste repere normative și jurisprudențiale, Curtea constată că, sub aspect formal, actul normativ criticat reprezintă o lege, fiind adoptat de Parlament, dar, sub aspect material, acesta cuprinde un act de dispoziție asupra unui bun determinat din domeniul public al statului, fără a detalia, prin conținutul
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
b) din Constituție. ... 23. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, constată că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice, precum și de valorificarea în condiții optime a drepturilor și
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
mai sus enunțate la normele deduse controlului de constituționalitate, se constată că textele criticate se circumscriu condițiilor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii, coroborată cu principiul securității raporturilor juridice, și dezvoltate pe cale jurisprudențială, deoarece: (i) au un scop bine determinat, astfel cum s-a arătat mai sus; (ii) au un conținut clar și previzibil, întrucât definesc noțiunea de valoare-prag și menționează care este cuantumul creanțelor pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]