856 matches
-
părțile, de jos și de sus, din față și din spate, ne macină și ne duce cu apele care ne învălmășesc, ne înghit și ne abandonează hăurilor. Gem pușcăriile de osândiți înșfăcați și săltați, ca în stalinism, colcăie țara de justițiabili, ași de inventivitate în acoperirea urmelor și încrengarea de complicități de siguranță. Condiția sine-qva-non a libertății în România contemporană este infracționalitatea colectivă, cu precondiționarea: „te trag după mine!”. O marjă largă de inițiativă și creativitate în materie de manevre incorecte
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
prima și până la ultima filă...până la orele 23si 45de minute. Norocul meu că citesc foarte repede, iar experiența și-a spus cuvântul... A doua zi, la ora 9, declaram deschisă ședința de judecată...În sala de judecată,destui avocați, multi justițiabili printre care, în boxa,la refuz, și condamnați...A...vreau să vă informez, ca, anterior, colega de birou, civilista, a ținut să mă atenționeze că aici sunt mulți avocați și că îți sar la gât...M-a amuzat... Ședința a
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
a decurs normal, niciun avocat n-a avut un comportament inadecvat, dimpotrivă,indirect, încercau să mă ajute, sugerandu-mi tertipuri procedurale,pe care eu nu le-am folosit niciodată în activitatea mea . Condamnații, si ei, s-au comportat decent. Printre justițiabili s-a aflat și cel care i-a aruncat cu cerneală în fața președintelui Constantinescu. Am declarant închisă ședința de judecată... Când am intrat în birou, binedispusă, însoțită de grefiera de ședința de la acel moment, care ținea în brațe dosarele luate
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
esența acestei relații este dată de credibilitate și legitimitate”. Referitor la problemele actuale ale justiției, Victor Alistar a opinat că uneori o eroare judecătorească este acoperită pentru a nu atrage atenția asupra colegiilor iar că în relația dintre societate și justițiabili există proceduri prost gândite. Problematici cum ar fi certificarea probelor audio-video, confruntarea declarațiilor de neparticipare la poliția fostului regim cu o bază de informații sau inexistența reglementării în Codul Penal ca o faptă deosebit de gravă a șantajului asupra magistraților a
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), impune definirea, în mod clar, prin lege, a infracțiunilor și a pedepselor aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), impune definirea, în mod clar, prin lege, a infracțiunilor și a pedepselor aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea. ... 73. Cu privire la principiul legalității sancțiunii în materie penală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în jurisprudența sa, că această cerință este îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
privire la procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative contravine art. 21 și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât anulează caracterul previzibil al art. 53 alin. (1^1) din Legea nr. 101/2016, deoarece așteptarea legitimă a justițiabilului ca soluția pronunțată în prima instanță să urmeze calea de atac de drept comun este înlăturată în mod nejustificat, iar instanțele judecătorești pronunță soluții contradictorii cu privire la calea de atac aplicabilă, tocmai prin prisma neclarității dispozițiilor legale criticate și
DECIZIA nr. 472 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294941]
-
2006, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. În consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi (Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei). Executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie considerată ca făcând parte
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1002 din 13 decembrie 2016, paragraful 16, Curtea Constituțională a reținut că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că această cerință este îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa și care
DECIZIA nr. 415 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293759]
-
organizate în mod independent va avea un rol important în procesul de cunoaștere și respectare a legilor; ... – Pentru a degreva instanțele de judecată, Ministerul Justiției susține un dialog cu CSM și cu uniunile profesiilor juridice promovarea și folosirea de către justițiabili a procedurilor alternative și simplificate de soluționare a litigiilor; ... – Consolidarea independenței profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituția României. ... MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragraful 33, Curtea a statuat că o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze
DECIZIA nr. 504 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295230]
-
Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei. Legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
august 2010, și Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
și, ținând seama de faptul că instanța de contencios constituțional, prin jurisprudența mai sus menționată în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dezvoltat standardul de protecție în materia căilor de atac și a stabilit beneficiul unor căi de atac sporite pentru justițiabili, solicită ca în speță să fie aplicabile considerentele jurisprudențiale potrivit cărora calificarea unei căi de atac extraordinare nu ține de tipologiile de hotărâri împotriva cărora poate fi exercitat recursul, supuse acestei căi de atac, ci vizează numai motivele pentru care
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
Motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță persoană. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, ci și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Aceasta reprezintă un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Or, în condițiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justițiabilul este lipsit tocmai de aceste garanții. ... 7. Așadar, autoarea excepției consideră că interpretarea instanței supreme invalidează efectele de ordin constituțional ale unei decizii a Curții Constituționale, încălcându-se dispozițiile din Legea fundamentală cuprinse în art. 147 alin. (4) privind efectele
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
criticate și nici în cuprinsul altor dispoziții, termenul și durata minimă, respectiv durata maximă a măsurii arestării preventive în primă instanță, prin raportare la categoriile de infracțiuni săvârșite și la periculozitatea acestora, cu scopul de a se pune presiune pe justițiabili pentru a recunoaște și ceea ce nu au săvârșit. Din această perspectivă, susține că noțiunea de „termen rezonabil“ a fost lăsată la aprecierea instanței de judecată, iar sintagma „jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea care face obiectul sesizării
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
unor proceduri simplificate și rapide, la care uneori nu pot fi prezente din cauza costurilor deplasărilor. Se mai susține că Tribunalul Brașov nu a constituit de peste 15 ani această comisie, fiind formulate, cu privire la acest aspect, de către justițiabili, plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii. Autorul arată, de asemenea, că, la data invocării excepției, avea aproximativ 10 dosare înregistrate pe numele său la Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor unor infracțiuni din cadrul Tribunalului Brașov, dosare care însă
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298136]
-
pronunțate în procedura ordonanței de plată sunt definitive, neputând fi supuse nici apelului și nici recursului, astfel încât nu se încadrează în prevederile art. 503 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, ceea ce creează o inegalitate între justițiabili. Aceste hotărâri pot fi atacate cu contestație în anulare numai pentru vicii de procedură, potrivit art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Depune documente în susținerea excepției. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca
DECIZIA nr. 451 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298181]
-
din 13 septembrie 2024, paragraful 28). ... 29. Prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este îndeplinită cerința de previzibilitate a legii atunci când justițiabilul are posibilitatea să cunoască, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie, cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanțe și, dacă este cazul, în urma obținerii unei asistențe juridice adecvate, care sunt efectele juridice ale actelor sau omisiunilor sale
DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298180]
-
cunoaște motivele pronunțării deciziei atacate. Însă revizuirea pentru contrarietate de hotărâri sub aspectul contrarietății de considerente nu este posibilă decât după cunoașterea motivării ultimei hotărâri, respectiv după comunicarea acesteia. ... 22. Se mai arată că prevederile criticate ar trebui să permită justițiabilului ca termenul de formulare și motivare a cererii de revizuire fundamentate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în ipoteza contrarietății de hotărâri pentru contrarietate de considerente, să curgă de la data comunicării hotărârii
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea. ... 77. Cu privire la principiul legalității sancțiunii în materie penală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în jurisprudența sa, că această cerință este îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, autorii acesteia susțin, în esență, că normele procesual penale criticate sunt contrare dreptului la un proces echitabil și la o justiție unică, întrucât unii justițiabili au dreptul la un complet repartizat aleatoriu și alții la un complet „dirijat“. Susțin că modalitatea de reglementare a schimbării completului de judecată, fără a se stabili, prin lege, în ce condiții are loc schimbarea acestuia, atunci când participarea judecătorului
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]