1,484 matches
-
un comportament periculos de care sunt capabili și bolnavii psihici sau animalele. Statul s-ar autosuprima deoarece și-ar scoate din vigoare legile 97. Conceperea pedepsei ca un suum negativ dobândit și meritat de făptuitor, nu apare literal în textul kantian, dar se potrivește pentru explicarea teoriei sale și ține cont de definirea statului ca justiție distributivă. Kant pornește de la constrângere, considerând că statul are împuternicirea de a asocia unei acțiuni contrare legii amenințarea cu o pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin acțiunea sa pedeapsa. El vrea acțiunea sancționată și își atrage o dată cu ea sancțiunea. Cum poate săvârși o persoană o acțiune împotriva legii, care duce la distrugerea liberă a libertății, rămâne un aspect neexplicat în teoria kantiană a pedepsei 98. Fiind demonstrată necesitatea pedepsei, rămâne de stabilit tipul și gradul pedepsei. Pedeapsa este stabilită în funcție de faptă, nu de scopurile pe care și le propune legislatorul. Pentru stabilirea tipului și gradului pedepsei, Kant impune ca linie directoare principiul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru dinte", ci păstrează din această formulă doar ideea de proporționalitate, de echivalență între faptă și pedeapsă 100. Astfel este combătută critica celor care au evidențiat că aplicarea lex talionis contrazice clar ideea conservării persoanei care reiese din întreaga operă kantiană: fapta inumană nu poate fi săvârșită ca atare încă o dată asupra făptașului fără a încălca legea omeniei.101 Faptul că lex talionis este folosit de Kant mai mult în sens figurat și nu în sens riguros științific este susținut de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca și propria voință a criminalului, ca crima făcută de el să fie suprimată"114. S-a susținut că reprezentarea pedepsei ca un drept al delincventului, centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine, apropie teoria lui Hegel de filosofia kantiană. Delincventul este subiectul propriei libertăți, ce l-a determinat să adopte o poziție rațională care include și decizia de a încălca acel drept, iar din această calitate rezultă obligația morală de a accepta propria pedeapsă 115. Hegel oferă o versiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, Teoria generală a dreptului, Editura C. H. Beck, București, 2006, p. 5. 2 Lon L. Fuller, The Morality of Law, New Haven and London
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, Teoria generală a dreptului, Editura C. H. Beck, București, 2006, p. 5. 2 Lon L. Fuller, The Morality of Law, New Haven and London, Yale University Press, 1969
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Membru al Societății Române de Filosofie, al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății "Kant" din România. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www. euroinst.ro Descrierea CIP
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ISBN 978-973-611-568-4 14(430) Kant,I. 929 Kant,I. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Filosofia umanului Personalism energetic și antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fost interpretată filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci pentru a întări, prin noi probe de valabilitate filosofică, acest unghi. S-a întâmplat așa și pentru faptul că materialul interpretativ din aceste subcapitole a fost folosit în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene (Institutul European, 2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unghi. S-a întâmplat așa și pentru faptul că materialul interpretativ din aceste subcapitole a fost folosit în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene (Institutul European, 2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una dintre "formele" semnificative ale filosofiei kantiene -, gând care nu este valorificat în varianta din prima ediție a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una dintre "formele" semnificative ale filosofiei kantiene -, gând care nu este valorificat în varianta din prima ediție a subcapitolelor privindu-l pe Kant. Gândul în cauză ține de formula "eu sunt". Este vorba de ceva ce trebuie asumat pe linia vaihingerianului "ca și cum" (ceea ce îl absolvă de orice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în fapt, activează formele sensibilității, adică, în termenii unei ontologii, dă seama de faptul că "eu sunt". Timpul este, aici, condiția, sau acel ceva din afară (lucru în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în cel al lui Emm. Mounier; în parte, chiar în filosofia lui Fr. Nietzsche. Lucrarea rămâne, totuși, înainte de toate, o încercare de interpretare a personalismului energetic, filosofia lui C. Rădulescu-Motru, din perspectiva structurii formale a unui concept fundamental în filosofia kantiană: conceptul finalității. Bibliografia a fost completată cu titluri de lucrări semnificative pentru demersul din carte, publicate după apariția primei ediții a acesteia. Este vorba îndeosebi despre ediții noi ale unor lucrări ale lui C. Rădulescu-Motru și ale lui Imm. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primară în ordinea reconstrucției filosofice, măcar în prima parte a creației sale. Dar în cultura europeană se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa, opera care îi motivează cele mai multe din interogațiile esențiale: este vorba despre filosofia kantiană. O altă sursă o aflăm în cultura română. Dovada pentru aceasta nu constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tema prezentului discurs.) Cele extrafilosofice, precum și cele filosofice sunt legate, desigur, de influențe și mai ales de surse, dar și de inovația autorului pe fondul tradiției filosofice. Dintre toate, propriu-zis filosofice sau nu, principale ar fi: a) ideea de origine kantiană a omului ca scop final al existenței; b) ideea cu rol de principiu de construcție în sistem, după care realitatea este alcătuită din unități energetice, personalitatea fiind unitatea energetică "finală"; c) ideea evoluției culturii, în acord cu "energiile pământului", către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]