2,595 matches
-
Pavel Șușară Încei zece ani care s-au scurs de la prăbușirea structurilor și a instituțiilor comuniste din România, nimic nu a cunoscut o manifestare mai dezlănțuită (nici măcar lăcomia și raptul economic) decît năzuința reprezentării simbolice și iluzia proiecției în eternitate. De la victimele celor cincizeci de ani de teroare comunistă la supraviețuitori și de la victimele recente, din decembrie '89, la răniți și la urmași, ca să nu mai punem la
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
ar părea de incredibil - de la murdăria în care suntem obișnuiți să trăim. De la nepăsarea cu care trecem pe lângă huliganul care mănâncă semințe pe treptele catedralei (altfel, noi fiind credincioși nevoie-mare!), la colegul care scuipă zgomotos pe coridoarele instituției sau de la lăcomia cu care ne înghesuim la chilipirul pascal atârnat de copacii de pe marginea șoselelor. Situații perfect demonstrabile de impactul nul al partidelor ecologiste. Astfel de lucruri sunt luate de români în derâdere: "Cum adică, să mă spăl pe mâini după ce merg
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
dubioase universități particulare. Întâmplător, tocmai cele în care s-au ilustrat mulți oameni de vază ai actualei puteri, de la dl. Hrebenciuc, la senatorul Filipaș și, Doamne iartă-mă, însuși premierul Năstase! În aceste condiții, ce să mai comentezi? Că minciuna, lăcomia și cinismul au ajuns să altereze până și ceea ce-ar trebui să constituie libertatea spirituală a unui popor? Sunt cuvinte prea greu de priceput de banda de bișnițari grosieri ce-au împărțit țara în carouri mărunte, încât să nu
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
cuvinte prea greu de priceput de banda de bișnițari grosieri ce-au împărțit țara în carouri mărunte, încât să nu scape ne(s)muls nici un centimetru pătrat din iarba păscută cândva de Miorița și cosită azi cu mașina electrică a lăcomiei și a nesimțirii.
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
pierdut nu doar răbdarea, dar și facultatea de a-l asculta pe celălalt, o lume a egosimului feroce și a bădărăniei înnăscute a ieșit la suprafață și ține, cu orice preț, să impună legea fărădelegii. Politicieni veroși, patroni dezumanizați de lăcomie și cinism, ziariști pe cât de inculți pe atât de mercenari, în fine, o populație debusolată, înrăită și dominată de resentiment alcătuiesc formula chimică a țării numite România. Simțind, cu instinctul departevăzător al slugii, că România se va orienta - cu disperare
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
în U.E. înseamnă, în primul rând, o acerbă concurență, o competiție nemiloasă căreia economia de ruginoase a României nu i-ar rezista nici cinci minute! Ce concluzie trag de aici? Că nu suntem mânați de instinctul de conservare, ci de lăcomie! Se știe că în Uniunea Europeană salariile sunt mai mari și viața mai ușoară, însă nu ne dăm seama cum se ajunge la acea prosperitate și cum se păstrează standardul înalt al acelui tip de viață. Dușul rece administrat de dl.
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
acestor triste manifestări de intoleranță vecină cu huliganismul. Ce văd cu claritate e substratul lor naționalist - or, aflăm dintr-un număr recent al lui "The New York Review of Books", sub semnătura regretatului Isaiah Berlin, - naționalismul nu e decît arareori rezultatul lăcomiei și al setei de glorie; cel mai adesea el provine dintr-o mîndrie rănită. Or, aici e buba: chiar atunci cînd au reușit să-și facă un rost în străinătate, intelectualii români - cu rarissime excepții - sunt plasați în poziții oarecum
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
Mircea Mihăieș Să auzi și să nu crezi: la doisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu, metehnele prim-secretarilor (mă rog, prefecților) au rămas identice: deși în alte domenii societatea românească a atins perfecțiunea (în materie de cinism, lăcomie, nesimțire, mahalagism), subordonații direcți ai d-lui Năstase se cred tot pe vremea împușcatului. Și, prin urmare, mint de îngheață apele. Umflă cifrele de parc-ar avea vreo importanță dacă agricultura merge bine sau nu, dacă ogoarele sunt însămânțate sau
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
numai în materie de geografie nu putem schimba nimic. Politica, economia, sănătatea, educația, cultura, într-un cuvânt, totul, ne înfățișează ca prizonieri ai unui loc blestemat, născut din trădarea Mioriței și continuat cu prizonieratul mental al meșterului Manole. Cinismul și lăcomia, nesimțirea și aroganța nu și-au găsit nicicând - în ciuda temperat-continentalismului nostru! - un culcuș mai cald și-o hrană mai ușoară. Peștele se împute, desigur, de la cap, însă de faza asta am trecut demult. Putreziciunea a coborât spre coadă, care se
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
erau niște lunateci. Minciuna sfruntată, în față, și înjunghierea lașă, pe la spate, au devenit cele două modalități de manifestare ale "românității". Ne-am vinde și plombele din gură, numai să-i putem face rău semenului nostru. Haită flămândă, înebunită de lăcomie, de lupi loviți de streche, ne canalizăm energiile pentru a-l umili pe călălalt, nu pentru a ne înălța pe noi! Pretindem că vrem să intrăm în Europa, dar ne afundăm, cu fiecare zi, în ciuboatele nemerniciei, mințind, înșelând și
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
strict pentru a-mi păstra propria sănătatea mintală. Scriu dintr-un efort disperat de a sta cu ochii deschiși atunci când constat că prea mulți dintre apropriații mei nu-și mai pot deschide pleoapele solidificate de urdoarea de răutate, egoism feroce, lăcomie și nesimțire care i-a năpădit. Că e miner, polițai, academician ori săpător de șanșuri, românul nu iese din mizerabilismul sinucigaș de a-l urma pe mincinos, pe hoț, pe sperjur și pe ticălos, chiar dacă știe că se agață de
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
de Miguel Cervantes. Don Quijote a înghițit un întreg veac de romane cavalerești. Un alt roman timpuriu faimos, Gargantua și Pantagruel al lui Rabelais, este atît de concentrat asupra mîncării, digestiei și îngurgitării încît încă mai poate provoca atacuri violente de lăcomie. Și alte romane de succes au folosit din plin hămesirea și sunt doldora de rețete culinare sau de visuri despre de-ale gurii. În romanele dumneavoastră numărul personajelor feminine complexe, subtile, cultivate și pline de viață - aș putea adăuga chiar
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
prăvăli peste arhivele Securității, ca peste un Cernobîl de celuloză, sute de mii de tone de beton. Așa încearcă neocomuniștii să facă liniște într-o țară pe care, de când există ei, n-au făcut decât s-o tulbure cu incompetența, lăcomia și ticăloșia lor. E, însă, prea târziu pentru astfel de metode în forță. Ca și Cernobîlul, dosarele de securitate continuă să-și trimită unda de șoc. A te apăra cu ghioaga de această viitură înseamnă nu numai să fii prost
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
să mai intrăm?/ sau încăperea nu era zidită-n pereți sau încă nimeni n-a locuit-o// (...) sau ușile din față nu erau încă zidite-n pereți și nici o altă/ încăpere nu era zidită dincolo -// atunci ne-am năpustit cu lăcomie înapoi asupra propriului trup/ am coborît și am tras cu furie trapele deasupra...". Poemele următoarelor volume vor transforma această complacere/ închidere în propriul "eu" în revoltă împotriva acestuia. Ieșirea în necunoscut, înfruntarea lui resemantizează vechile obsesii, mutîndu-le în afară. Toate
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
ca exercițiu plastic propriu-zis interiorul, acel spațiu deja construit, artificial în esență și plin de materiale cu o sonoritate plastică de multe ori exacerbată. Nimic nu se potrivește mai bine naturii profunde a artistei, generozității ei senzoriale și unei anumite lăcomii de a cuprinde și de a spune totul, decît acest spațiu închis, decît această lume captivă care conține în sine atît geometria suficientă a finitului, cît și vehemența negației și irepresibila aspirație eliberatoare. Din punct de vedere formal, interiorul îi
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
ochiul liber că editorialistul este expert în datul cu părerea și în informații deja purtate, ca hainele de la magazinele second hand. Nici în ce condiții au fost ele publicate, nu știe. Fiindcă dacă știa, nu se grăbea să vorbească de lăcomia foștilor guvernanți, care ar fi plătit bani grei clienților lor politici și încă din fonduri străine. Dacă știa ce spune, G.C. ar fi trebuit să plîngă de mila editurilor particulare care au investit bani în aceste manuale - o afacere mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
de prim-secretari de județ, ale celor doi șefi în sutană, tolăniți cu dosurile lor largi și puhave pe canapeaua unei limuzine al cărei lux era menit, desigur, să aducă la apogeu adorația bieților călugărași pedeștri! Știu câte ceva și despre lăcomia scabroasă a preoților de țară, despre lipsa de scrupule cu care acumulează averi și-i convoacă la servicii neplătite pe enoriași. Mai știu că moralitatea preoțească n-a fost la noi niciodată un etalon - de unde și zicala "Fă ce zice
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
Second Series, translated into E 15 însă de ambiții profane, Părinții Bisericii și-au pus toată pregătirea în slujba credinței și a idealului creștin. Dacă nu ar fi fost Iisus Hristos, ei ar fi fost închinători ai unor zei ai lăcomiei și ai urii și ai oricărui delict. Ar fi trăit pentru <<pâine și circ>>, însă, ei au predicat contemporanilor lui Iuvenal din Decalog și din Predica de pe Munte. Printre astfel de bestii cu chip de om, ei au construit căminul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
încercat să-i răspundă? Aș! Umilitul s-a mulțumit să zâmbească inocent, ca și cum n-ar fi fost vorba despre el! Marea noastră greșeală este să judecăm cu instrumentele bunului simț o tagmă de mutanți, construită în laboratoarele nerușinării și ale lăcomiei. Nu-mi plac brucanismele, însă mă încumet la o profeție: în următorii patru ani, din părul dat cu briantină al lui Vadim nu se va clinti nici un fir (decât, eventual, prin chelire naturală!) Zecile de procese înghețate în mod suspect
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
sufletele generoase sunt predispuse la fapte concrete și nepărtinitoare. Sîcîielile perfide, pretențiile nesăbuite, bănuielile intrigante, clevetirile fățarnice împovărează retoric viața compozitorilor, o viață din care au dispărut, misterios, noblețea, altruismul și culanța și în care s-au instaurat din ce în ce mai țanțoș lăcomia, intransigența și grandilocvența. Mulți compozitori "descurcăreți" își pun nevolnicia la adăpost grație obrăzniciei. Dacă îi iei din scurt ori îi repezi puțin vor păți ceva asemănător cu ceea ce se întîmplă balonului împuns cu acul. Iar dacă ar avea instinctul animalelor
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
care acesta le citea din Evanghelie. Imitau și rugăciunile lui, chiar dacă încă nu înțelegeau prea bine cuvintele. Atunci când socoti că dragii săi ascultători pricepuseră bine mesajul din Evanghelie, și după ce aceștia promiseseră să înceapă o viață nouă, neîntinată de ură, lăcomie și desfrâu, diaconul Teodosie îi conduse pe discipolii săi la un râu din apropierea cetății și îi boteză pe toți în numele Tatălui, al Fiului și-al Sfântului Duh. Acești credincioși nou-botezați se simțeau ca în cer, și începură să umble prin
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
etc. Ideea ar fi că, atunci cînd o apuci pe drumul "acumulărilor nestăvilite", e bine să nu te rătăcești pe "minore cărări colaterale", "să nu te încurci cu finețuri și miniaturi". "Nu stă bine unui dulău să facă pe rîndunica. Lăcomia și vanitatea d-lui Păunescu îl împiedică însă, din păcate, să respecte legea propriei naturi. El vrea să cupleze mugetul cu apogiatura, călcatul în străchini cu menuetul, rîgîiala cu suspinul. Gargantua ridică, gracil, degetul mic, se înalță pe poante și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
E notoriu ce se-ntâmplă dacă un primar pune trei mici pe o tavă, în mijlocul sectorului. În secunda 2, tot sectorul se bate să apuce măcar să miroasă un mic, dacă nu să-l mănânce. Și nu, nu e foame, e lăcomie, hai să lăsăm vrăjeala. Lăcomie pură. Nu se va schimba, din păcate, nimic, știu. Dar mai știu o chestie și asta chiar mă enervează: că această pișcotăreală mă compromite încet-încet și pe mine, deși nu servesc pișcoturi, iar, atunci când am
Opriţi pişcotăreala, vreau să cobor din online! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20094_a_21419]
-
dacă un primar pune trei mici pe o tavă, în mijlocul sectorului. În secunda 2, tot sectorul se bate să apuce măcar să miroasă un mic, dacă nu să-l mănânce. Și nu, nu e foame, e lăcomie, hai să lăsăm vrăjeala. Lăcomie pură. Nu se va schimba, din păcate, nimic, știu. Dar mai știu o chestie și asta chiar mă enervează: că această pișcotăreală mă compromite încet-încet și pe mine, deși nu servesc pișcoturi, iar, atunci când am o campanie publicitară o semnalez
Opriţi pişcotăreala, vreau să cobor din online! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20094_a_21419]
-
de la școală. Câteodată adunam hainele și mă tenta ideea să le pun într-o pungă, s-o duc pe un maidan și să-i dau foc. M-ar fi omorât în bătaie, și de altminteri în ultimul moment ieșea victorioasă lăcomia de care mi-era rușine, căci mă agățam din răsputeri de pomana aceea care îmi ascundea condiția și acoperea urâciunea vieții mele. Am început să mă revolt, să nu mai vreau să scriu scrisorile acelea blestemate de mulțumire. Bunica și
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]