181 matches
-
contesta în instanță valabilitatea contractului. Cu acest prilej, se fac referiri și la domeniul despre care discutăm, contractul având ca obiect de arendă și „a spicula băutura”, adică de a comercializa produsele viticole în satul Umbrărești. Condițiile erau următoarele: -„noi, lăcuitorii dați în orândă, suntem slobozi di la cules viile și până la lăsatu săcului di postu Crăciunului a bea vin din vasîli noastri fără oprire, când atunci să vor țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Umbrărești să fi fost eliberați și asimilați, din punct de vedere al stării lor, țăranilor dependenți. Spre această ipoteză conduce o prevedere din contractul de arendă a moșiei Umbrărești pe anii 1829-1832, în care la punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii dintr-înșii nici slujba
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și aceea mai de multe ori acolo se prăpădește, neavând știre stăpânul moșiei [...] socotința noastră într-aceat chip este: de vreme că acum ne-am învrednicit a câștiga statornicia acea dorită a stării și a stăpânirei fără a fi îngrozite inimile lăcuitorilor de prefaceri și strămutări (era după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774) nu le va cădea cu greu ca să lucreze la stăpânii moșiilor, pe care se hrănesc și se chivernisesc, din zece zile una, dând și dijmă din rodurile /lor/ de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe dânsa, carele rămâne a stăpânului, din care părți, duoă să se dea locuitorilor acei moșii, iar a treia parte să rămână pentru trebuința stăpânului; și lăcuitorii le vor împărți /pe cele două/ între dânșii după analogie”, adică divizate proporțional pe categorii și număr de animale. Este ceea ce învățatul H. H. Stahl a definit a fi fost „Tiersajul ca mod de reglementare a relațiilor barate pe renta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată fala și apărarea patriei», iar «hrisoavele sau uricile vechi care constitua proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]