494 matches
-
în căutarea de cuvine spre a-l rosti". (Oswald Chambers) Vorbind de autocritică, scriitorul Alexandru Vlahuță, spunea că dacă ne-am analiza mai des (pe noi înșine), "(lesne de spus), am reuși să răzuim acea necinste murdară în care se lăfăie dobitocul din nobila noastră făptură". Greu de făcut!? Nu-i așa?! Și din nou ajungem la același lucru: lepădarea de sine! Cel mai greu proces din viața omului și care se poate face doar cu ajutor divin. Critică și autocritică
DESPRE CRITICĂ ŞI AUTOCRITICĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366550_a_367879]
-
e posac, pe furiș sub pernă un noroc a intrat. Te lupți cu utopia pe linia continuă, repeți singur în baie ceva despre gustul prostiei. Jocul vieții rămâne mascaradă, actorii lustruiesc cu lacrimile piesele altora. O zdreanță de noapte se lăfăie prin fața mea palidă. Mă trage de păr, îmi spune printre dinți, șuierat și nervos: de ce te plângi târfă, de ce te plângi hoață de vieți, ai curaj să privești moartea în față? De ce plângi târfă că nu ai vieți, ești o
LUPUL ALB de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366660_a_367989]
-
ar eroda însă sufletele, fibra noastră de români viguroși, și pe care le-ar restrânge la subțirimea pânzei de paianjen, spulberată în și de toate vânturile, venite din noi sau de aiurea. „Monstrul propagandistic al iepocii de aur” s-a lăfăit în noi, a crescut, s-a adăpat la sursa generoasă a unei ecuații cu multe necunoscute, ce încrucișa utopia cu pragmatismul punitiv și nu deliberat, neîncrederea cu speranța, fățărnicia cu onestitatea, umilința cu bruma de demnitate, teama cu izbucnirile de
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
trecând-o voi afla cât de grea va fi peste mine țărâna sunt primul explorator mă uit prin borta cheii văd o pădure virgină voi fi cel mai bogat pământean fiindcă sunt primul explorator al unui ținut sălbatic ce se lăfăie nestingherit după ușă nu mă mai uit nu mă mai uit nicăieri mi s-au aburit lentilele de atâta smog și păcat calc în picioare ochelarii și deodată văd ceea ce până adineaori nu vedeam cu patru ochi acum mi-am
VOI AFLA? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366077_a_367406]
-
cumpăra tronul! PAPURĂ-VODĂ:(bucuros)Oho, dar bogați mai sunteți dacă oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! BOIER CONACU:Este vorba de interesele țării! Domnia Ta ai datoria sacră să domnești în liniște și pace, să te lăfăi în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” CĂPITANUL ARNĂUTU:Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! CĂPITANUL SASU:Au dreptate boierii, Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
mor din lipsă de medicamente și din cauza subnutriției, tinerii au părăsit țara ca slugi peste hotare ca să-și câștige o pâine amară, iar cei rămași aici își duc traiul de pe o zi pe alta. Doar o mică parte, baronii, se lăfăiesc în plăceri. - Dar uniunea asta a voastră din Europa, n-a intervenit? - Toți banii primiți sunt în folosul bogaților. Nu investesc în nimic, ci doar în autodistrugere. Totu-i numai un joc de interese sub masca unei false democrații mondiale
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
nărăvașe - educație atentă și credință întăritoare! Firește că nici o societate, oricât ar fi ea de prosperă și civilizată, nu este scutită de serioase bătăi de cap cu răufăcătorii și nelegiuiții pe care-i zămislește. Iată, bunăoară, societățile Apusului. Toate se lăfăie în osânză și comoditate, dar toate se confruntă în același timp cu insolubile probleme datorate cruzimii tâșnită din ambiții și din goana după confort, ori suferinței atroce născută din lipsa de înțelepciune. Căci nestăpânirea și necumpătarea ajung până la urmă să
NEVOIA PRESANTĂ DE CIVILITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345701_a_347030]
-
său. Era odihnit, bine dispus, cu zâmbetul pe buze. Câteva pete proaspete pe lângă cele vechi și burta ce‑i acoperea cureaua pantalonilor, atât cât se vedea prin haina deschisă la nasturi, stăteau drept mărturie că mâncase bine și chiar se lăfăise, neglijent, ca de obicei. - Domnule, nu că mi‑ar trebui neapărat, dar vreau să citesc și eu declarațiile individului, așa, din curiozitate. Să văd ce minciunele încearcă să ne bage sub nas. Dă‑mi, te rog, dacă le ai la
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
școlarilor prin pavoazarea claselor. Astfel, în fiecare clasă, pe peretele din dreapta se ofereau vederii așa zișii clasici ai marxism-leninismului (Marx, Engels, Lenin, Stalin). Pe cel din stânga tronau tablourile cu membrii marcanți ai P.M.R.-ului, iar în spatele catedrei, în fața clasei se lăfăia lozinca cu următorul text : Trăiască tovarășul Stalin. Cel mai bun prieten al copiilor din lumea întreagă ( !?)... Alfabetizarea a fost una din acțiunile mari, grele și de durată pe care cadrele didactice au dus-o în perioada anilor 1948-1950. Izvorul acesteia
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
înfrunzit strecoru-mi fìrava făptură de tăciune iar clorofile grase - lujer îmbulzit trezesc în mine grave - scumpe strune șerpii-copaci se-mbuibă toți de umbră și mă privesc cu nepăsare sumbră s-a fost clădit pădurea ca un turn în cari se lăfăie un rege taciturn așa minuscul și dorit de raze n-am râvnă - doar zvâcniri de-extaze nu mă preumblu - meditez la mers și fiecare gând îmi sună-a vers... ...m-am îngrășat de visele divine descopăr rugăciunii rădăcine SINUCIGAȘUL “toți
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
cu mare artă ce părea construită într-o epocă trecută. Deși bine întreținută casa, interioarele, mobilele, timpul își lăsase amprenta. Din salonul cel mare, printr-o altă ușă, am intrat în bucătărie, unde era deschis televizorul și în fața lui se lăfăia cu picioarele pe un scaun un tânăr slăbuț și înalt îmbrăcat cu o cămașă bleumarin peste blugii tăiați pe alocuri cum e la modă azi, ce mă privea prin ochelarii pe jumătate adumbriți de o claie de păr castaniu închis
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
pentru acel ceva. De exemplu, dacă toți elevii ar lua zece la școală. Toți ar înțelege fizica. Toți ar ști să rezolve orice ecuație de la matematică. Toată lumea ar fi fericită. Pe stradă, ai vedea doar oameni bogați, în bolide luxoase, lăfăindu-se în haine de designeri, cu portofele prea pline de bani. De fapt, ar arunca în jurul lor cu bani, căci ar avea prea mulți și n-ar mai ști ce să facă cu ei. Te-ai aștepta să spun că
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
la Miranda care i-a zâmbit Ahmed răspunse: - Program liber. Dar plătim nemțește. Mai suntem studenți. - Ce-ați zice de grădina botanică? Sugeră Ionel continuând: „Cred că Anica va aprecia și alte plante în afara grâului și suratele printre care se lăfăia zi de zi.” Anica nu s-a sfiit să-i dea un pupic dulce deși erau în „spațiu public” fiind pe deasupra și asistați. E adevărat, numai de surioară cu logodnicul ei care-i priveau cu condescendență. Ce mai, se molipsise
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
învolburat în caiere se toarce Și către cer coloană se ridică; La birt e mare veselie, petrecere și... pace. Spumegă șampania pe gâturi de sticlă. Iar lăutarii par, de-acum, că-s obosiți În ritmul românescului joc, Când românii se lăfăie-n atâtea plăceri, Că viața din trudă le-aduce noroc. Și-n astă vreme petrecerile-s lanț, Dar vine timpul să tragem zăvorul la uși; Că stelele oricât le-ar lumina cărarea, Puțini nimeresc drumul spre caldul culcuș. Vine binemeritatul
MUNCĂ, RELAXARE ȘI CHEF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370312_a_371641]
-
rupte antene, a acestui volum, suntem întâmpinați de „același râs“ care devine iute „scrâșnet de dinți“ în fața paradoxalei, tot mai haotizatei și hienizatei lumi contemporane: «Pe sânii ei ce sugerau preaplinul, / de nu credeai că poate fi o ștoarfă, / se lăfăia preadulce, strălucea veninul / din Ordinul Dezastru cu Eșarfă.» (p. 90); «Doamne, cât onor și ce oroare, / când pe zi ce trece, / înnebunește-n noi cât zece / Cetățenia de onoare !» (p. 91); «Îngeri descheiați la șliț / ne-mbrâncesc spre viața-bliț; / iar
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de mama lui Mircea din Moscova unde le cumpărase
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut, Din vremuri în care românii,înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilorde ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure! Ați șfâșiat
TIMPUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353288_a_354617]
-
ȚARA... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Țara... Nu-i o tarla îngrădită Cu sârmă ghimpată, Unde o gloată păzită Să-și înnece durerea... Doar ca unii să poată Să se lăfăie-n mită Și să-și strângă averea. Țara... Nu-i un conac boieresc Unde unii culeg Tot ce alții muncesc Dar se-aleg C-o bucată de pâine, Prea puțin să le-ajungă Pentru ziua de mâine. Țara... Nu e
NE PLEACĂ ȚARA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352909_a_354238]
-
preferințe, vă rog! - Mergem pe mâna bărbaților în seara asta, a intervenit plină de importanță doamna Ulieru. Nu cred că se vor face de râs. Uite, este deja opt și jumătate, a continuat ea etalându-și ceasul minuscul ce se lăfăia pe post de medalion pe pieptu-i bogat și dezvelit mai bine de jumătate. - Imediat, vă rog! În trei minute vă servim, a încheiat Mariana discuția și a ieșit la fel de ușoară și neauzită precum intrase. Adevărat, după doar trei ori patru
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
-o să fie așa de ...fatală! Plină de prăpăstii și înălțimi amețitoare !? Puicuță de româncuță (diminutivăm ? diminutivăm!) unsă cu toate alifiile posibile și imposibile ale Occidentului de pretudindeni! Iat-o ! Cum, e-aici? N-o vezi !? Este în fața ta: se lăfăiește pe pagina goală! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (144) Referință Bibliografică: TANDRĂ CA UN SPIC DE GRÂU / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1129, Anul IV, 02 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile
TANDRĂ CA UN SPIC DE GRÂU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353783_a_355112]
-
interiorul căzii avea o nuanță de albastru deschis. Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați, prinși în pereții băii, se lăfăiau prosoape plușate de culoare albastră, groase și pufoase iar pe cuier atârnau două halate de baie la aceeași culoare. De aceea i se spunea garsoniera turcoaz. Sosind în cameră, Gloria se ocupă cu desfacerea geamantanelor și aranjatul lucrurile în comodă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
într-un rucsac, printre care și manuscrisul, fără să observe vreunul dintre cei prezenți, murmură un „rămâneți cu bine” și ieși. Însă nici la castel relațiile dintre străbunic și strănepot nu se îmbunătățiră. Noaptea prefera să doarmă în vreme ce vampirii se lăfăiau în distracții, iar ziua când ei dormeau, fiind nesupravegheat, făcea numai pocinoage. Astfel, punea cruci din pari la capul cadavrelor sau le dădea foc veșmintelor. Cu timpul, Vlad descoperi o vampirică foarte drăguță căreia îi făcu câteva avansuri, dar aceasta
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
mână și bea din sângele domnului a furat mantaua unui zeu și așteaptă să se scufunde într-o gravură bea poete ( pe lângă el zboară fluturi albi de sidef) și înscrie-mă și pe mine la academia de litere să mă lăfăi ca tine în damful mirosului de otonel pe lângă noi trece acceleratul de seară care lasă în gară groparul de suflete un fel de emil brumaru care îl citează pe blaga cum că dragostea de pitoresc este obiect de cercetare abisală
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
dacă în sfârșit, ne-am examina mai des și mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi, partea aceea de prostie fudulă, de răutate și de necinste murdară, din care se îngrașă dobitocul ce se lăfăiește în nobila noastră faptură”. Dacă ținta noastră este să ne mărim ilicit avutul, ori să acaparăm ce e al altuia, atunci să ne oprim și să renunțăm de a face acest rău, de care oricum vom da socoteală în fața Marelui
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
Articolele Autorului Mi-ai pus pe frunte lauri de parcă ar fi săruturi În piept încă mai simt aripile de flutur. Mireasma crizantemei s-a răspândit în aer, O lacrimă de toamnă se scurge printr-un vaier. O frunză îngălbenită se lăfăie-n rugină Atâta inocență nu are nici o vină. Penelul unui mag picteaza un covor, Sărutul unui strop se prinde de picior. Un braț dintr-un copac își sprijină vioara Și vântu-i dă un ton nostalgic și firesc, Prin marea de
DECOR DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347063_a_348392]