7,915 matches
-
Întuneric. Apoi, Își dădu seama că nu avea nimic cu care să se apere. Să-și fi luat măcar un cuțit. Sau mai bine satârul, Își zise el ajungând În fața ușii. Cuprins de-o teamă ce nu și-o putea lămuri se Întoarse. Urcarea celor două etaje Îl obosi. Deschise ușa cu greutatea trupului silit să se miște cu o iuțeală nefirească. Intră În bucătărie pe dibuite, aprinse din nou bricheta, și apucă din sertar coada satârului. Îl apucă cu o
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii iar Veronica Își căuta liniștea. Dacă acest sonet nu ne dă vreo adresă precisă, În schimb poate să ne lămurească În privința luminii din interiorul odăii. Manuscrisul și prima publicare (Nerva Hodoș,1902) ne vorbesc despre luminare: Încet te-ardici și sufli 'n luminare. Este aceeași expresie pe care am Întâlnit-o În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
nevoia unor inserții metatextuale, relevând astfel acuratețea scriiturii. Ca un passepartout al poveștii ce urmează a fi spusă, autorul oferă gratuit cititorului său detalii din universul fluctuant. Astfel, ca un Început al Începuturilor, se conturează o „Scurtă introducere pentru a lămuri cititorul asupra Moreei În anul 1715”, prelungită În „Altă introducere pentru a lămuri cititorul ce a făcut Fric până a devenit eroul acestei cărți”. Detalii spațio-temporale vin să lumineze o istorie densă. Central, Moreea, provincie venețiană, este cetatea În care
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
ce urmează a fi spusă, autorul oferă gratuit cititorului său detalii din universul fluctuant. Astfel, ca un Început al Începuturilor, se conturează o „Scurtă introducere pentru a lămuri cititorul asupra Moreei În anul 1715”, prelungită În „Altă introducere pentru a lămuri cititorul ce a făcut Fric până a devenit eroul acestei cărți”. Detalii spațio-temporale vin să lumineze o istorie densă. Central, Moreea, provincie venețiană, este cetatea În care se portretizează static primele evenimente. Fragmente abrupte din cronica lui Constantin Diichiti imprimă
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
mai Întâi.” Naratorul explică ferm acest contrast Între exactitatea detaliilor și posibilitatea pierderii sensului ultim prin ancorarea doar În timpul precizat: ”E drept că În Cartea șoaptelor sunt multe date precise menționând chiar ziua, ora și locul. [...] Fiecare cuvânt În plus lămurește, dar, tocmai de aceea, Împuținează.” Nu evenimentul În sine este important, ci modul În care memoria l-a păstrat și l-a transmis mai departe, Îndepărtându-l de actul propriu-zis și ridicându-l la rang de Întâmplare exemplară. Aceasta este
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
mai Întâi.” Naratorul explică ferm acest contrast Între exactitatea detaliilor și posibilitatea pierderii sensului ultim prin ancorarea doar În timpul precizat: ”E drept că În Cartea șoaptelor sunt multe date precise menționând chiar ziua, ora și locul. Fiecare cuvânt În plus lămurește, dar, tocmai de aceea, Împuținează.” Nu evenimentul În sine este important, ci modul În care memoria l-a păstrat și l-a transmis mai departe, Îndepărtându-l de actul propriu-zis și ridicându-l la rang de Întâmplare exemplară. Aceasta este
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
de stările personajelor, indifferent că simte indignare, milă, enervare sau repulsie. La sfârșit am avut o reacție instinctivă: am apăsat pe stop, apoi pe play și am lăsat să ruleze din nou o bună bucată din film. Trebuia să mă lămuresc!
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
-i Însă: „Dacă nu vă tăiați Împrejur, după rânduiala lui Moise, nu puteți să vă mântuiți” (Fp Ap 15,1; cf. Fp Ap 15,5). Episodul botezului centurionului Corneliu, redat de Faptele Apostolilor (10-11), exprimă acțiunea misiunii universale de evanghelizare, lămurită pe larg de către Petru Înaintea comunității de la Ierusalim. Botezul este administrat fără ca lui Corneliu și membrilor familiei sale să li se ceară circumcizia. Petru subliniază această deschidere universală și În „conciliul” la care se face referire În capitolul 15 din
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Covasnei și Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Atașată fiind Bisericii, Doamna Profesoară Luminița Cornea încearcă în acest volum să-și lămurească anumite întrebări despre locul, rostul și menirea omului pe acest pământ. Căutarea unor răspunsuri la multele și variatele probleme care o preocupă și o frământă au determinat-o să se îndrepte și să se adreseze unui ales părinte duhovnisc, în
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
cât mai mult de celălalt, «originalul». Așa o rămas numai o diferență de cam un cm între ei, aproape nesesizabilă. «Originalul», adică Hitler adevărat, era mai mare la picior, purta 44, ăstălalt avea numai 42. Otto, comandantul meu, m-a lămurit cu toate și mi-a povestit și de dublurile lui Hitler, că au fost mai multe, nu numai una. Mi-a povestit cum i-au schimbat pe toți ca să semene cât mai mult cu Führe-rul. El m-a pus la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
lumea acestei intelighenții și e adevărat că aici au cel mai mult de învățat. “Cum poate supraviețui jurnalismul de calitate?” se întreabă săptămânalul Die Zeit. Dar nu asta e întrebarea. Într-o lume în care nu e greu să te lămurești ce instituții ar profita cel mai mult de pe urma atomizării discursului public, întrebarea decisivă este: cum poate supraviețui o societate fără jurnalism? Acum că tot mai mulți jurnaliști lasă, din păcate, Silicon Valley și Wall Street să le dicteze prognozele sociale
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
nu o perioadă de gestație de lungimea vieții unui poet de geniu, ci, presupunem, reluarea unor mai vechi texte, aduse în actualitate. Dacă aceste eseuri au apărut într-o primă versiune în presa literară a vremii, autorul nu ne mai lămurește, considerând, probabil, amănuntul lipsit de relevanță. Numai că istoricul literar își are curiozitățile lui, la urma urmei sănătoase. Scopul de a surprinde esența creației unui poet nu-i răpește lui Ilie Constantin dreptul la independența opiniei, de unde și luări de
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
e vorba de o deviație. Kakaia deviația?, se oțărăște tătucul. Deviația face parte din cuvintele magice ale vieții politice comuniste. E răul cel mare într-o viață de partid "monolitică". După ce Stalin află, îi cere un timp de gândire și lămurește, pe rând, la cele trei întrebări. Cea de-a treia, evident, ne interesează: "Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse Stalin cu modestie, ca și când el ar fi fost ceva mai indulgent. Lichidați
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
societatea "socialistă", din perspectiva lumii libere și a celei postcomuniste. România. Sfârșit de decembrie, 1991, este un volum care ajunge la non-ficțiune. Memoriile reflexive despre viața în comunism au ca interes încercarea de a o înțelege, în sensul de a lămuri, dar și în acela de a asuma, de a motiva mentalități și fapte, din puncte de vedere diferite. Comună cărților de ficțiune rămâne perspectiva dinspre cotidian spre istoric și politic (acesta în relație cu alte sisteme totalitare). Volumul se alcătuiește
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
pune stăpânire și pe Dostoievski, cel care îl va descrie și în viață și în operă ca pe un infern, un oraș ostil pe toate planurile, un adevărat imperiu al întunericului, comparabil cu romanul lui Dickens, Bleak House. Încet-încet, ne lămurește autorul amplei monografii a Petersburgului, "capitala fantastică începe să fie privită ca o metropolă reală, un conglomerat de suferințe asemănător cu cele din alte mari orașe rusești sau europene. Epoca își dezvăluie fața nepoetică; și până și în literatura rusă
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
este un oraș "bolnav", însă, și datorită multelor calamități care se abat, de-a lungul vremurilor, asupra sa: ciumă, lăcuste, inundații, cutremure, incendii, secetă, foamete. Astăzi, Bucureștiul este încă un oraș bolnav, întrucât periferia a devenit mod de existență, cum lămurește titlul studiului lui Adrian Majuru. Dar lucrul acesta nu este valabil doar pentru capitală, ci pentru toate marile orașe ale țării. Ce-i de făcut, prin urmare?
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
marile „crime” de care va fi acuzat șapte ani mai târziu, „aceasta este: Cuvântul”. Colaborarea unui jurnalist evreu cu acest ziar considerat la un moment dat antisemit a fost văzută ca o trădare sau ca o mare îndrăzneală. Dar Sebastian lămurește lucrurile și de această dată, explicând poziția acestui ziar înainte de noiembrie 1933: „ Cuvântul nu se lăsa păcălit de diversiunile antisemite pe care le montau vizibil când liberalii, când averescanii, când național-țărăniștii. Ce s-a întâmplat după noiembrie 1933 este altă
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
bărbat solid și cu fața expresivă, îmbrăcat într-o uniformă ofițerească de culoare albastră, care îi venea ca turnată. Stelian nu-l recunoscu pe loc, dar bănui că trebuia să fie unul din băieții ceasornicarului. Mișu Leibovici interveni, ca să-l lămurească. “El e Aronică. Băiatul meu care-a stat la Moscova pe timpuri, după ce autoritățile române l-au schimbat cu niște basarabeni. Acum e colonel în Securitate. Poate-ai auzit de el?”...” “Colonelul Sticlaru”, completă binevoitor cel vizat. “N-am avut
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
știa că va trage, o și spune: „Știu că ai să tragi, fiară mică și frumoasă!” „A înțepat viespea! Țintește drept în cap...!”, adaugă după prima detunătură. Dunia încă nu-și dă seama cine e Sv. Acesta vrea s-o lămurească: „Nu-i nimic, ați greșit ținta! Trageți din nou, aștept...” Și vine, demonstrativ, la trei pași de ea! „Dunicika trase; glonțul nu porni!” Altă farsă! Tot nu a înțeles? „Ați încărcat neglijent. Nu-i nimic! Mai aveți o capsulă. Îndreptați
Cred că dînsul știe sigur că acolo-s chiar păianjeni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13454_a_14779]
-
al tău,/ să nu-ți vie-n urmă rău". Poetul e totuși necesar, nu-i așa, și unde mai pui că "omul învățat o palmă de loc n-are,/ dar și lumea toată, țara lui". Cu politicienii ne-am cam lămurit, preț de peste cincizeci de ani. Cu tehnocrații ne cam lămurim acum. Cu poeții? Dar ce caută poeții aici? "Dă-te suflete-ntr-o parte/ că te-neci". Între atâtea dezamăgiri și lămuriri rapide, mă uit la tinerii care-l califică
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
e totuși necesar, nu-i așa, și unde mai pui că "omul învățat o palmă de loc n-are,/ dar și lumea toată, țara lui". Cu politicienii ne-am cam lămurit, preț de peste cincizeci de ani. Cu tehnocrații ne cam lămurim acum. Cu poeții? Dar ce caută poeții aici? "Dă-te suflete-ntr-o parte/ că te-neci". Între atâtea dezamăgiri și lămuriri rapide, mă uit la tinerii care-l califică pe aiurit sau pe neconformist de poet. Trec strada pe
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
scriitoarei e femeie; adică atrage, făgăduiește fericiri, ridică piedici peste care puțini trec cu plăcerea greutății învinse, mîngîie zgîrîind și te lasă cu o nelămurită senzație de plăcere și de nemulțumire. Nu fără șovăire pășeșete, deci, criticul pentru a se lămuri pe sine și pe alții, încercînd să definescă natura talentului plin de surprize al scriitoarei. N. Iorga După ordurile care au ieșit mai nou, sub numele de literatură, pe cîmpul de luptă, încurajate de o critică timidă sau numai confuză
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
trupelor sovietice, a apărut tot în pagina I-a a «Universului», un interview cu comandantul sovietic din Capitală, semnat Sorana Gurian. De altfel, două zile înainte, un articol publicat tot în «Universul» și tot sub semnătura Soranei Gurian, încerca să lămurească linia politică a diplomației sovietice. Pentru cei cari au fost plăcut surprinși citind articole de politică externă semnate de o femeie, dăm următoarele lămuriri foarte necesare: Sorana Gurian și-a făcut apariția în presa noastră, semnînd niște articole tîmpe în
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
București. O porcărie lucrarea asta și Psihanaliza focului de Bachelard, n.m.ț! Numai tîmpenii! Cică, auzi, nea Vasile, cică simbolistica vaginului rege! -Cine-a zis asta? se interesează nea Vasile. -Marx! răspunde domnul Munteanu. -Un deștept ! Și așa e toată cartea, lămurește Sergiu. -Aha! Mai învață, Sergiule, mai vezi și tu ce-i cu vaginul rece... -Ferească Dumnezeu! se apără Sergiu. Oricît de ciudat ar părea, jurnalul Tiei Șerbănescu s-a născut dintr-o acută lipsă de timp, și nu din risipă
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
glasul, trăgînd bărbia în piept - "he, he, he! Păi, ce, așa merge?" Într-un fel, Madi nu era bună de "iubită", ci de prieten. Dar asta nu se vedea clar atunci. Mai exact, nu vedeam eu. Aici v-ar putea lămuri Pufi, sau Luisa, sau Nora Iuga.) Nu se putea obișnui cu stilul românesc al ființei, deși a fost sclava lui preasupusă. Asta v-o spun pentru că, dacă băteai la ușa ei la miezul nopții sau la cinci dimineața, tot aia
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]