933 matches
-
l-a scos în curtea casei. Se mira în sinea lui: „Cum de-a reușit Leana să mă scoată afară?!...” Privind bolta cerului, pe care erau aprinse mii de stele, iar Luna plină avea fața însângerată și răspândea o lumină lăptoasă, așa cum nu mai văzuse decât în lampa unui petromax când se dusese la nunta unui nepot, care se însurase la Vaideieni cu o ciobăniță foarte bogată că, spre norocul lui, era și frumoasă; văzu în spatele unei cortine imense anii pe
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
pe oricare vă stă în cale. Repede! Noi vom apuca pe aici, voi pe acolo! În acest timp femeile mironosițe urcau încet pe cărarea care ducea către grota unde se afla mormântul. Mai aveau puțin până la destinație când o ceață lăptoasă invadă locul. În curând aveau să ajungă acolo. Oamenii lui Ahav erau însă și ei pe aproape. Căpitanul și ceata lui veneau pe cărarea pe care o apucaseră și femeile. Inoan cu cealaltă ceată veneau pe a doua cărare. Ahav
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
mai rar lucrătorilor, pentru că aveau nevoie de ei. Mai bine de jumătate din trib, din cei care rămăseseră în viață, erau ciungi. Hamal pentru Stanley... Eu am lucrat un an și jumătate la extragerea cauciucului. Când se usca zeama aia lăptoasă pe corpul meu era nenorocire. Se curăța cu tot cu piele. După o lună de muncă arătam ca o zebră, după alte două luni parcă deveneam alb, la fel ca europenii. La un moment dat a apărut omul lui Leopold, care avea
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
cu adevărat. Am fost cu frica-n sân tot drumul. Mi se părea că aud voci, că aud cântecele unor vechi triburi care-au locuit cândva pe-acolo. Când am ajuns sus, în vârf, am rămas încremenit. Ceața, la fel lăptoasă ca și zeama ce-o extrăgea tribul meu, tocmai se risipise. La fel ca-n ziua în care m-am născut. Atunci am realizat pentru prima dată, privind hăul ce se deschidea înaintea ochilor mei, că noi suntem stăpânii acelor
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
n-am mai recunoscut mare lucru. Case solide fuseseră construite în locul colibelor, drumuri late în locul cărărilor ce le-am bătătorit cu tălpile în copilărie. Doar muntele și oamenii erau la fel. Muntele tot semeț și cu piscurile ascunse-n ceața lăptoasă, iar oamenii tot săraci și bolnavi, triști și schilodiți. Leopold al II-lea o ducea tot mai bine. Prețurile la cauciuc crescuseră tot mai mult în ultima vreme, iar sclavii erau exploatați la maxim de poliția locală. Nici urmă de
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
l-a scos în curtea casei. Se mira în sinea lui: „Cum de-a reușit Leana să mă scoată afară?!...” Privind bolta cerului, pe care erau aprinse mii de stele, iar Luna plină avea fața însângerată și răspândea o lumină lăptoasă, așa cum nu mai văzuse decât în lampa unui petromax când se dusese la nunta unui nepot, care se însurase la Vaideieni cu o ciobăniță foarte bogată că, spre norocul lui, era și frumoasă; văzu în spatele unei cortine imense anii pe
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
verde curea 28 culori de apă - mimoza înflorita pictează cerul 29 sfârșit de vară - vorbele duse în larg nu se mai întorc Corneliu Beldiman` 30 Ploaie târzie - până și scaietele în reverența 31 Obelisc în soare - șerpuind printre versanți ceață lăptoasa 32 Clopot în amurg - țipatul cocorilor acoperindu-l Ana Urma 33 Câmpul cu maci - veteranu-și mângâie piciorul de lemn 34 stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobica 35 tropotit de cai sub licăriri de stele - mușcată în
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
viitorul, Totul s-a măcinat până la vene, până la oase, Inodore și incolore precum dorul, Cuvânt strecurat în inimile rămase. Acum putem să ne citim viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Intr-un târziu Pe albele
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348481_a_349810]
-
mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă. Sunt devastat de-atâtea triste toamne Câte să-ndur, să duc, m-ai blestemat Sau m-ai blagoslovit, Tu, Doamne, Să înfrunzesc murind neîncetat ... Sunt iată, cerurile ca de puf deschise, Si din a lor lăptoasă pernă zboară fulgii, Iar cei cei mai dulci se-aștern în rime, pare-mi-se, Ningând cu vată ca de zahăr templul Rugii... Sunt avalanșa care vine către voi, Sunt valurile înghețațe ale mării, Sunt bici cu vârf din vârf
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
viitorul, Totul s-a măcinat până la vene, până la oase, Inodore și incolore precum dorul, Cuvânt strecurat în inimile rămase. Acum putem să ne citim viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Caracatița timpului Caracatița înghițise timpul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
au strivit vârcolacii sub copite În goana lor după sânge blestemat Zeii își scot ochii din orbite și-i agață de nori Luna s-a spart în așchii de gheață O auroră boreală își adună coada Zdrențe de lumină oarbă lăptoasă Murdăresc întunericul care se scutură Dărâmă ziduri de fotoni amețiți Umbrele cu ghimpi de neliniști și pași de iele Dansează-n delir sărbătorind agonii Hohot de Lucifer explodează în Golgotă Implozia punctului înghite un ultim oftat Referință Bibliografică: În umbre
ÎN UMBRE MĂ TOPESC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373117_a_374446]
-
cristal răbufnesc uneori pe file goale în clădiri goale privesc tavanele imitațiile de metafore și niciodată în ultimul rând las otrava să-mi umple venele închipuindu-mi că mă hrănesc prin tentaculele lungi ale civilizației ca în copilărie sânul mamei lăptos mâna tatălui mângâiere vorba bunicilor poveste aud țipătul pietrelor și simt cum calcă apăsat talpa străinului sufletul incandescent să mă cuprinzi întreg și tu apoi mai dă-mi o formă de fruct a otravei păcălește-mă păcălește-mă viață că
ÎNCHIPUIND ÎNĂLŢAREA PRIN CĂDERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379756_a_381085]
-
splendoarea sa, ochiul mă hipnotizează și intru într-un fel de transă...Camera dispare, la fel și patul, iar eu plutesc...sunt imponderabilă. Mă cuprinde o ușoară amețeală și...parcă mă scufund într-un bazin uriaș cu sake. O băutură lăptoasă și parfumată, la fel de prețioasă precum nectarul zeilor... Din străfundurile ființei, aud o voce:Mă înec! Sunt beată! Mă înec!! Sake-ul se transformă într-o uriașă floare albă, strălucitoare și cu un parfum amețitor...Luminițile de la streașina casei mă atrag
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
E - EP. 33 - Autor: Luchy Lucia Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Deși era un sfârșit de noiembrie , în care soarele apare mai rar și este tot mai pretențios, sâmbătă, ieși victorios printre norii lăptoși, ce pictau cerul încă albastru senin. Se prevestea o zi frumoasă, ce te îmbia să te bucuri de seninul zilei, de soarele provocator, era ca o ultima ofertă a lunii. Ioana era deja in bucătărie, unde trona pe masă, deja
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
răspunsuri pe care el o poartă prin coiful ascuțit, micșorând-o, apoi mărind-o neîncetat, așa cum piatra aruncată în apă naște cercuri, apoi semicercuri care fug către țărm și se parg volatilizându-se. Tălpile goale prind pentru o clipă spuma lăptoasă apoi rămâne sarea pe care soarele o usucă și îi dă forme ciudate pe glezne. Mă privește cu atâta iubire încât îmi vine să o iau la goană rupându-mi rădăcinile în mii de cruci pe care apoi să le
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
cu Victor Hess, pentru descoperirea pozitronului sau a electronului pozitiv). Abia în 1995 o echipă de fizicieni de la European Laboratory for Particle Physics (CERN) a creat primul antiatom (de antihidrogen). 9 (I, 77) vas limfatic: Vase care conduc chilul (lichid lăptos circulînd prin vasele limfatice intestinale) de la intestinul subțire către canalul toracic. 10 (I, 85) cumpănit prin sine (self balanc' d): Sau "ce-n echilibru se păstra". Vezi John Milton, Paradisul pierdut (1972), cartea a VII-a, p. 240: "Apoi Pămîntul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Spațiul și timpul ocrotitor de odinioară, din care nu lipsesc prezențe și motive folclorice precum cel al ielelor, al paparudelor, al meșterului Manole, sunt inundate de „miresme puzderii și seve florale”, plante de toate soiurile, „gâze - în gri pastelat, albastru lăptos și galben ca paiul” -, toate cufundate în abur, ceață, colb, rotocoale de fum, căci nu sunt altceva decât tablouri evanescente ale aducerii-aminte: „tot mai stins opal e/ albu-acelor vremi în spulber de petale”. A tradus din Hugo von Hofmannsthal și
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
mai curând, tot o vor apuca. LUAREA GRIVIȚEI după Mihail Sadoveanu Ziua de 30 august 1877 a fost o zi de groază și de sânge. O ploaie rece și subțire cădea neîntrerupt. În văi și pe dealuri plutea o ceață lăptoasă. Pământul era moale și cleios. Prin văzduh veneau de departe Împușcături Înăbușite. Deodată izbucniră cele dintâi focuri ale turcilor. Fără a fi strigat cineva: ,,Înainte !”, toți se azvârliră spre creastă cu Înverșunare. Maiorul Șonțu căzu. Dorobanții apărură Într un salt
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și reapare Soarele : Murga a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună, răzbună Și fu vreme bună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se sparsă Răzbună, răzbună Și fu vreme bună (11, p. 146) etc. Vezi în acest sens frecventa asimilare simbolică a norilor de ploaie cu „vaca cu ugerele pline”, în India, dar și în descântecele copiilor din Gorj : „Ploile ploioase,/ Vacile lăptoase” (40, p. 160.) Din versurile de mai sus, în afară de constatarea deja făcută (Murgă = vacă neagră), mai rezultă alta, semnificativă : laptele Murgăi pare a avea un rol apotropaic. Pentru ca ploaia să se oprească, Murga trebuie mulsă. Dacă Murga e „lăptoasă”, ploaia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vacile lăptoase” (40, p. 160.) Din versurile de mai sus, în afară de constatarea deja făcută (Murgă = vacă neagră), mai rezultă alta, semnificativă : laptele Murgăi pare a avea un rol apotropaic. Pentru ca ploaia să se oprească, Murga trebuie mulsă. Dacă Murga e „lăptoasă”, ploaia este „risipoasă”. Dacă ulciorul se sparge și laptele se varsă în nori, vremea se „răs-bună” (se face din nou bună) și va fi „vreme bună”. Resortul acestei credințe este, probabil, un alt principiu al gândirii magice - contraria contrariis curantur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru a-i „apăra împotriva spiritelor rele de dincolo de mormânt” (110). 7. Opium, hașiș, tutun. Ciubuce, narghilele, tabachere Prin incizarea capsulelor verzi de mac (Papaver somniferum ; a nu se confunda cu macul de câmp, Papaver rhoeas) se extrage un suc lăptos, opium, care conține circa 20 de alcaloizi : morfina, thebaina, codeina, narcotina, papaverina etc. Homer descria efectele unui preparat narcotic, probabil opiaceu (gr. pharmakon nepenthes = „remediu împotriva tristeții”), oferit în vin lui Telemac : Un leac ce-alină orice dor și jale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
piatră, pe care îl inspectase cu numai două zile înainte. Forma lui perfect circulară îl inspirase și pusese în apă o colonie de bacterii ale căror produși de metabolism erau glucide simple. De-acum apa trebuia să aibă o tentă lăptoasă și să fie dulce. Laak, Apostolul, se îndrepta cu hotărâre spre locul în care îi murise mentorul. Trebuia făcut atent asupra izvorului și apoi supus primelor tehnici de sugestie. Kalator atinse în grabă câteva butoane ale consolei și, din imensa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care, în Abație, motivului geometric al spiralei i se adăugau diferite părți secundare. Scara cea mare a bibliotecii era o spirală de marmură neagră care, de la ultimul nivel, continua inexplicabil cu o porțiune construită dintr-o piatră de un alb lăptos. Mai erau desigur și augustinele, bijuteriile care se vindeau în Câmpie și care, pe lângă spirala de platină, făceau să lumineze încă una, opusă. Primii călugări obișnuiau să-și poarte părul împletit în cozi și acest obicei devenise obligatoriu... Probabil că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu vrea când poate, atunci când vrea nu poate. (Degeaba vrei, de exemplu, să faci la bătrânețe ceea ce ai fi putut și n-ai făcut la tinerețe: „Când nu poți face ce vrei, trebuie să faci ce poți”.) și țâțoasă, și lăptoasă, și devreme acasă. (Cel care manifestă pretenții exagerate trebuie să se pregătească de surprize neplăcute.) Ambiția Îmbată la fel ca și vinul. (Pentru ambițiosul incurabil, care nu cunoaște măsura, succesul de moment nu reprezintă altceva decât un pretext pentru a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]