404 matches
-
hrana? Oamenii care îi hrănesc sau un mediu familiar, cu zgomotele și mirosurile sale: mirosul bun din bucătărie la ora mesei, mirosul sacru al bănuțeilor dimineața devreme, cântul greierilor pe peluză, gânguritul trist al turturelelor din smochin, strigătul ascuțit al lăstunilor pe deasupra acoperișurilor, soneria telefonului, pendula din sufragerie sau clopotul bisericii bătând ora supei sau a gustărilor, claxonul de la mașina măcelarului sau a brutarului, vocea stăpânului, chiar dacă povestește neghiobii, chiar dacă spune câteodată răutăți, chiar dacă uneori mai și lovește? Animalul domestic este
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de bănuței, cu grădina de zarzavaturi (grădina cu prunul renglotă din capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul alăturat (și cu mirosul puternic al grajdului), strigătul ascuțit al lăstunilor din jurul turlei bisericii: toate lucrurile la care visase, la care râvnise, erau acolo, la fel ca înainte. Copleșit de mângâieri și felicitări însoțite de câteva lacrimi, hrănit pe cinste, se întreba ce făcuse să merite atâtea amabilități, de vreme ce, în fond
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din Gulf Stream. Pe malurile lacului crește o specie de mure portocalii - din care laponii prepară gemuri și lichioruri, iar apele sunt bogate în păstrăvi, bibani, lipani, somoni și boișteni. Fauna ornitologică este formată din rândunici de mare, rațe, cufundaci, lăstuni. Insula Ukko era locul în care laponii lăsau ofrande zeilor. Pe malul lacului s-au dezvoltat centre turistice, așezări specifice populației lapone, cum ar fi: Inari, Ivalo, dintre cele mai renumite. ISEO ĂSEBINO, SELUNUS LACUS) - lac glaciar din nordul Italiei
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
plecarea/ Cu spectaculoase și ipocrite minuni?// Crezi că nu știu? Că gutuile/ Nu cad sub regala/ Lor greutate,/ Ci-nvinse de omizi./ Născute din dragostea/ Prevăzătoare/ A meschinilor fluturi/ Extravaganți și nebuni?// Crezi că nu știu că victorioasa întoarcere/ A lăstunilor/ Nu-i decât rezultatul/ Alegerii crude/ A celor puternici și răi/ Dintre cei slabi și buni?/ Fii liniștit/ Mi s-a spus/ Totul și nicio iluzie/ N-a rămas nealungată/ Învățătorii și-au făcut datoria./ Dacă, în după-amiaza/ De duminică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fixă (explicativul la dreapta explicatului) dacă explicativul este introdus prin căci, că, iar rar topică dominantă (în varianta obiectivă cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele, căci / pentru că, din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele cu pentru că / din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele, lăstunii (numai) par rândunele. La nivelul textului, raportul sintactic explicativ are aceiași doi termeni (termenul explicat și termenul explicativ) ca la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele, căci / pentru că, din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele cu pentru că / din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele, lăstunii (numai) par rândunele. La nivelul textului, raportul sintactic explicativ are aceiași doi termeni (termenul explicat și termenul explicativ) ca la nivelul frazei, dar aceștia sunt concretizați, tipic, în fraze (pentru faptul că uneori în text sau termenul explicat, sau termenul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
PLOAIE DE VARĂ Lăstunul zboară la mică înălțime - un strop de ploaie Ploaie de vară - fetița își lipește năsucul de geam Zi ploioasă - în pavilion numai două bătrâne Ploaie de vară - în șopronul bunicii gureșe vrăbii Aversă - copiii își fac umbrele din foi de
PLOAIE DE VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83877_a_85202]
-
LA MALUL MĂRII La malul mării numărând pescărușii - țipete în zori Plajă pustie - printre frunze de salcâm zăresc un lăstun După furtună - meduze pe plajă și doar o barcă Smocuri de iarbă pe plaja pustie - uite un melc Deasupra mării puzderie de stele - bătrânul singur Devreme în zori - un pescăruș planează deasupra mării Cer fără nori - un zmeu se zbate
LA MALUL M?RII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83878_a_85203]
-
pe furiș Amurg de toamnă - luna plină se ivește prin crengi de arțar Cireș sălbatic - două frunze arămii cad împreună Cireș desfrunzit - printre crengile rare o singură stea Seară fără nori - pe mormântul vecinei o crizantema Plouă monoton - în cuibul lăstunului pana vrabiei Șoim în picaj - printre munți se înalță fâșii de ceață Un singur salt - pisica prinde-n labă frunza uscată Vecernie - înconjurat de corbi schitul din vale Frunze peste tot - în vârful arinului strigă o cioară
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
o găleată cu detergent. Mă salută dînd din cap, dar chipul său ascuțit și bărbos avea o expresie impenetrabilă și absorbită În gînduri ca a unui sfînt gotic. Ignora complet aglomerația de la ceasurile serii, urmărind În schimb un stol de lăstuni care se Înălța Începîndu-și zborul către coasta Africii. Obrajii și scalpul său erau Întinse peste dîmburile ascuțite ale craniului, ca forțate de o puternică presiune internă. Privindu-l cum se strîmba la vederea barurilor Înțesate de lume zgomotoasă, aveam impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
din greșeală: a desfăcut un sac de cartofi, să ducă sus la masă, și-a dat peste capace și sigle. Avea de toate acolo: Moskvich, Fiat 850, Ford Escort, Wartburg, Alfa Romeo, BMW 3.0 SI, Mercedes 200, chiar și Lăstun. Nu i-a venit să creadă lui taică-său, când a băgat mâna după cartofi, și-a scos un pumn de sigle. L-a chemat pe-Andrei în pivniță și i-a tras o bătaie soră cu moartea; cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
uscatului, în timp ce aerul rece ce bate dinspre mare îi ia locul ; de asemenea uscatul se răcește mai repede decât apa, din acest motiv noaptea are loc fenomenul invers - aerul cald se ridică deasupra apei și cel rece bate dinspre uscat. Lăstunii zboară non-stop în primii doi-trei de viață până ajung la maturitate ? Ei mănâncă și beau în timp ce zboară, noaptea odihnindu-se deasupra curenților de convecție, planând în tot acest timp. Atmosfera acționează ca un strat izolator între Pământ și Soare ? În timpul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul (Erithacus rubecula), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica), ciocârlia de pădure (Lullula arborea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Oriolus oriolus), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), codroșul de munte (Phoenicurus ochruros), pitulicea sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
drumurile-mi suie pulberea de ani/ În nouri grei, de rod, spre Dumnezeu”. Popas lângă pământ exprimă, în metru folcloric, iubirea pentru pământul natal: „Negrule pământ,/Pentru cine cânt,/ De tot stau și-aștept/Cu toamnele-n piept!// Stoluri de lăstuni,/ Toamna, prin goruni,/ Frunza-și scutură/Ca o ciutură”. Terține atent cizelate concentrează reflecții cu o vagă amprentă de stil blagian. Superior precedentelor cărți, Înalte vânturi însumează poeme din timpul războiului, născute „în vecinătatea morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
le dădea o cană plină cu lapte cu tocmagi, legată împrejur cu roșcove, smochine, curmale, covrigei de zahăr bălțați.. Își simți ochii umeziți. Ploaia care începuse decuseară, încetase în zori, ceața se ridică și se risipi repede. „Tivit - tivit..!”, un lăstun trecu pe deasupra lor, ca un fulger negru, cu un țipăt ascuțit, și dispăru. În cer se simțea boarea primăverii care venea.. se auzeau clipocind picurii din țurțurii de gheață... Brebeneii, toporașii, ghioceii..răsăreau de sub stratul de zăpadă, cu o vitalitate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din Catedrala Sf.Petru din Roma, dar de două ori mai largă, și de trei mai lungă, de șase ori mai mare decât peștera Carlsbad din New Mexico. Cu aceste dimensiuni Grota Norocului, cu viața ei atât de fascinantă (lilieci, lăstuni, păianjeni, centipede veninoase, 526 Ibidem, p. 191. 527 Regiunea este locuită de triburile nomade Penan, iar accesul este dificil. Peștera, Încadrată În Parcului Național Gunung Mulu, a fost cercetată de specialiști de doar câteva decenii (Reader’s Digest, Descoperiți minunile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rubecula) 50.000 79. Gusa-vanata (Luscinia sp.) 50.000 80. Heretele (Circus sp.) 250.000 81. Huhurezul (Strix sp.) 500.000 82. Hulubul-de-stepa (Syrrhaptes paradoxus) 500.000 83. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 50.000 84. Lăcustarul (Sturnus roseus) 50.000 85. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 50.000 86. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 2.000.000 87. Lebada-de-iarna (Cygnus cygnus) 1.000.000 88. Lebada-mica (Cygnus bewickii) 1.000.000 89. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 1.000.000 90. Lopătarul (Platalea leucorodia
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Din veninul pus în cană fă miresme ce nu pier. Fă din fiecare rană o cădelniță spre cer. Și din fiece dezastru și crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru și fă zâmbet înțelept! Cântec pentru liniștea sufletului de Radu Gyr N-ai dezmierda, de n-ai știi să blestemi. Surâd numai acei care suspină. Azi n-ai iubi, de n-ar fi fost să gemi, de n-ai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
72. - Lăcar de cîmp (Acrocephalus agricolă) 73. - Lăcar de lac (Acrocephalus scirpaceus) 74. - Lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris) 75. - Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) 76. - Lăcar de pipirig (Acrocephalus paludicola) 77. - Lăcar de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus) 78. - Lăcustar (Sturnus roseus) 79. - Lăstun de casă (Delichon urbica) 80. - Lăstun de mal (Riparia riparia) 81. - Măcăleandru (Erihacus rubecula) 82. - Mărăcinar negru (Saxicola torquata) 83. - Mărăcinar striat (Saxicola rubetra) 84. - Mătăsar (Bombycilla garrulus) 85. - Mierla gulerata (Turdus torquata) 86. - Mierla neagră (Turdus merula) 87. - Mierla
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
73. - Lăcar de lac (Acrocephalus scirpaceus) 74. - Lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris) 75. - Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) 76. - Lăcar de pipirig (Acrocephalus paludicola) 77. - Lăcar de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus) 78. - Lăcustar (Sturnus roseus) 79. - Lăstun de casă (Delichon urbica) 80. - Lăstun de mal (Riparia riparia) 81. - Măcăleandru (Erihacus rubecula) 82. - Mărăcinar negru (Saxicola torquata) 83. - Mărăcinar striat (Saxicola rubetra) 84. - Mătăsar (Bombycilla garrulus) 85. - Mierla gulerata (Turdus torquata) 86. - Mierla neagră (Turdus merula) 87. - Mierla de piatră (Monticola saxatilis) 88. - Minunița
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
județul Hunedoara. 220. Cot Felicia, născută la 1 ianuarie 1981 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Ruben și Felicia-Ficuta, cu domiciliul actual în Austria, 7542 Gussing Burgenland, Sulz 53, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Lăstunului bl. 333, ap. 1, județul Arad. 221. Ruszin-Muntean Ilie-Aliosa, născut la 18 iulie 1956 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Ruszin Gheorghe și Tyucodi Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 2493 Lichtenworth, Johann Sauergasse 7/6, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
rubecula) 50.000 79. Gusa-vanata (Luscinia sp.) 50.000 80. Heretele (Circus sp.) 250.000 81. Huhurezul (Strix sp.) 500.000 82. Hulubul-de-stepa (Syrrhaptes paradoxus) 500.000 83. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 50.000 84. Lăcustarul (Sturnus roseus) 50.000 85. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 50.000 86. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 2.000.000 87. Lebada-de-iarna (Cygnus cygnus) 1.000.000 88. Lebada-mica (Cygnus bewickii) 1.000.000 89. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 1.000.000 90. Lopătarul (Platalea leucorodia
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142052_a_143381]
-
universului mărunt, observăm că Tudor Arghezi continuă tradiția lui Emil GÎrleanu și a lui George Topîrceanu, În descrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea acestor viețuitoare, de la gâzele minuscule, la feluritele păsări (cocoși, rândunele, vrăbii, lăstuni, etc.) și patrupedelor casnice (vaci, măgari, iezi, purcei, căței, pisici, etc.) n-a căpătat un contur mai unitar și mai complex În cele mai felurite ipostaze, de la copil până la matur. Poetul coboară până la dimensiunea ludică a vieții. Din această poezie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]