290 matches
-
același snobism să se ducă și la un festival de muzică cultă, la Sala Thalia. Chiar și unul de bună calitate folclorică. Bineînțeles că sunt împotriva manelelor, care sunt un adaos proletcultist de abjectă calitate a muzicii țigănești, iar muzica lăutărească pierde tot mai mult teren din cauza manelelor, care nu ne aparțin“. Nu o dată, directorul Sibiu Jazz Festival a luat atitudine împotriva manelelor, de la microfonul de pe scenă. Și a fost aplaudat frenetic. Combinații interesante Sibiul Jazz Festival este singurul festival din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
lucrării este necesară, cu atât mai mult cu cât, apariția ei repară o deficiență în bibliografia generală de la noi, în ceea ce privește tema în discuție. Cu sobrietatea lor caracteristică, astfel de cercetări laborioase au meritul de a oferi unei culturi prin excelență lăutărești, cum este a noastră, măcar unele din partiturile necesare oricăror ulterioare interpretări. Aurel CODOBAN Prolegomene Opera lui Mihai Eminescu continuă să suscite polemici și astăzi, la peste un secol de la trecerea în neființă a poetului. Unul dintre interpreții creației eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-și pierde nici lirismul sănătos de care s-a bucurat Încă de pe băncile liceului „Codreanu” de la Bârlad. „Bolnav” de poezie ori În „convalescenta”, autorul poeziei arestate devine sănătos tun, iar În „Flaut tenebra” Îl vedem orchestrând ospețe mari și cântece lăutărești pe buze, În gând și la mese, cu prietenii, fie și Închipuiți, dar și cu vorbe cărora numai el știe să le dea luciul strălucitor care ne poartă de la „Sonata lunii”, la „Sălcia plângătoare”, de la „Splendoarea cercului pătrat” și „Omul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să-și facă o adevărată listă, a venit și a doua mare surpriză. Pe scena restaurantului lui Andronic a urcat marele Grigoraș Dinicu, pe care Cristi l-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi. — Iată deci că la Paris tangoul și lăutăreasca pot domni în pace, s-a auzit vocea inconfundabilă a Mariei în spatele lor. Da, era chiar Maria Tănase, buna sa prietenă devenise solista orchestrei lui Dinicu, cu care călătorea prin lume. — Draga mea Marie, mai întâi îmi revăd prietenii de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îl ridicase pe adevăratele sale culmi, depășind cu mult orice alt interpret care și-a încercat norocul cu tangourile-șansonete. Avusese poate cel mai important rol în importarea acestui stil, fără de care localurile din București ar fi cunoscut mai mult muzica lăutărească sau cea populară. Era fascinant să- și vadă idolii, dar mai ales să ia parte la ceea ce era nou pe scena Parisului, să descopere ultimele influențe și transformări, mode și dansuri. Într-adevăr, călătoria sa avea să-i schimbe destinul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
făcuse atât de celebre, nu mai erau atât de ascultate. Străzile erau tot mai cufundate în jazz, în swing, iar saxofoanele și trom- petele înlocuiau din ce în ce mai mult sunetele viorilor, ale acordeoanelor și ale chitărilor. La fel, piesele populare și cele lăutărești, cărora Zavaidoc le dăduse de mult tonul, păreau să-și fi câștigat în sfârșit un statut important printre genurile preferate de bucureșteni. Cristi însă nu era interesat de nimic din toate acestea. Se izolase de lume în acele zile. Nici măcar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în permanență. Până și amicul dumneavoastră, Jean Moscopol, a înțeles asta, iată-l cochetând cu jazzul de ceva timp și nu văd să-i meargă rău. Pe Cristi îl bufnește râsul : — O, Doamne ! Și romanțe, și jazz, mâine și-o lăutărească, sunt sigur, dar fără nicio supărare pentru dragul meu prieten, pe care-l știu de o viață, căci și el, ca și mine, a venit cu o tolbă plină de visuri din Brăila, și am urcat pe scena Bucureștilor cam
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Vasile, ha-ha ? Uitați-vă la el, băi, ce-a ajuns bețivul ! E ultimul borfaș ! Și știi ce, prietene ? se apropie umfla- tul de el, cu gura duhnindu-i a mâncare. Aici nu e loc pentru starlete. Ori ne cânți o lăutărească, ori ieși afară și te du în pizda mă-tii de unde ai venit, da ? N-avem nevoie de fasoanele tale de trubadur, lumea s-a schimbat, tăticule. — Ceva rusești nu știi ? îl ia la bani mărunți un ofițeraș, care ședea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Oamenii te-au vândut deja și te-au uitat. — Toți oamenii ? Chiar toți ? Atâta timp cât mai există unul, măcar e de-ajuns să nu-i iau și ultima speranță. Dacă și eu cad, în ce să mai creadă ? Melodiile populare și lăutărești erau în vogă, era propusă o întoarcere spre un tradiționalism ieftin, care să scoată la lumină un simț naționalist exagerat și îndreptat politic spre noii conducători, ce aveau să salveze țara. Arta devine în scurt timp doar propagandă, iar tinerii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vornicul nunții, unchiul Milian, alaiul s-a deplasat la locuința nașilor (părinții ing. N. Mărgineanu) și apoi cu toții, la casa miresei. O altă cerere de iertare În numele miresei, urmată de tradiționalul cântec Ia-ți mireasă ziua bună interpretat de formație lăutărească locală și apoi deplasarea la biserică. După cununia religioasă a urmat petrecerea la Casa Părinților mei, cu participarea a cca 70 de rude și prieteni, Între care trebuie să-i nominalizez pe Toița și pe colegul frate Horea Bârză. Toița
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o binefacere după o zi atât de încinsă. 11 februarie 2004 La ore mici de dimineață (ora 4.00, oră de plimbare cioraniană prin Geneva pustie de lume) ascult un "potpuriu" de muzică liturgică ortodoxă. Cuvântul "potpuriu" este vulgar și lăutăresc, dar altul mai bun nu am găsit. După grecii cei colțuroși și după corul aspru al bulgarilor de la Mănăstirea Rila, urmează dulceața și muzicalitatea muzicii "bizantino-românești". Diferența dintre noi și ei este enormă. Mă opresc aici. Ochiul meu interior nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Așa cum o păcăleală este și povestea cu pasiunile intelectuale ale maestrului. (2008) Maestrul Gâgă Scriam cândva despre filmul Frost/Nixon și despre cum se pregătește și apoi se realizează profesionist un interviu de televiziune. Să ne gândim acum la interviul lăutăresc, după ureche, făcut la plesneală, unde cei care pun întrebări se bazează exclusiv pe ceo să iasă pe parcursul discuției. Adică noi suntem oameni deștepți, imposibil să nu scoatem ceva pe loc!... Aici, campionul absolut este, indiscutabil, Ion Cristoiu. Par don
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cei 80 de ani împliniți. Cei prezenți au urmărit cu încântare un astfel de program. Căci ascultându-l pe Alexandru Tomescu în interpretarea Concertului nr. 1 pentru vioară și orchestră de Max Bruch și mai apoi dificilele, dar îndrăgitele Melodii lăutărești de Pablo de Sarasate, se prefigura deja un moment sărbătoresc. Cel mai strălucit reprezentant al tinerei generații de violoniști a onorat cu prezența sa jubileul, și cinste lui! De asemeni, se cuvin laude sopranei Ada Burlui. Programul oferit în preajma Crăciunului
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
reprezentanții ei, al lui Conachi), și cauza principală a inferiorității ei este faptul că această poezie n-a fost estetizată prin influența poeziei populare, căci, ca să vorbim de cel mai talentat, cu toate că Conachi cunoaște poezia populară măcar sub forma ei lăutărească, el n-a fost transformat de poezia populară. Poezia lui, imaginată în altfel de limbă, măcar în limba lui Alecsandri (ori tradusă în franțuzește) ar fi acceptabilă și azi. Și aceea ce o face absolut inacceptabilă pentru noi și-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
materialele așa cum sunt, de acolo unde le întâlnește și de la cine le află. Deși predomină poezia din Muntenia și Oltenia, T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență orășenească și lăutărească, considerând că țiganii lăutari sunt buni păstrători ai repertoriului folcloric. Acordă atenție celor mai variate manifestări tradiționale (colinde, vicleim, orații, jocuri de copii, ghicitori, cântece, descântece, balade), dovadă de înțelegere largă a noțiunii de folclor, și demonstrează bogăția creației populare
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Colentina care aparținuse fostului domnitor Grigore Ghica, pe malul lacului Tei, lac aflat în continuarea lacurilor Herăstrău și Floreasca din nordul orașului, despărțit astăzi de acestea printr-un pod aflat pe Calea Floreasca. 253. Dorul, culegeri de versuri culte, cântece lăutărești, versuri populare etc., tipărite în ediții ieftine începând de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ediția a XI-a, din 1871, pe care am consultat-o (Dorul, „culegere de cânturi naționale și populare, vechi și nouă, aranjată din nou, revăzută și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Critica leneșă are impresia că se poate lipsi de perspectiva istorică și că are dreptul să izoleze cutare operă și să caute în ea doar ceea ce i se pare a fi, cu o sintagmă imprecisă, "valoarea estetică". Este o manieră "lăutărească", ca să folosesc un termen al lui Noica, o mostră de impresionism prost înțeles. Flerul, impresia, gustul nu mai funcționează într-un domeniu care își construiește mesajele cu totul altfel decât o facem noi. Ele se cer educate frecventând sursele culturale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
socială. Andrei Sever Bârzan: În timpul turneului la I.L.Caragiale, mi-a venit ideea să facem un proiect împreună cu niște lăutari pe care i-am cunoscut la un moment dat și cu grupuri de copii, în care să se întrepătrundă muzica lăutărească și hip-hop-ul. Sigur, ce zice Monica e just. Oamenii au nevoi foarte mari acolo, dar până la urmă cred că e nevoie să simtă că ce fac și ce pot face are un sens. Alice Monica Marinescu: Ca să faci cu adevărat
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a fost folosită pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de observat că in Bihor tarafurile carora le lipsește vioara cu goarnă nu au același succes la ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
(n. 25 septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită "Pasărea măiastră" (de Nicolae Iorga) și "Regina cîntecului românesc". S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București (zona Palatul Copiilor - Parcul Tineretului), fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
din Piața Obor. Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner. O selecție de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicată de Editura Muzicală în 1963 în broșura "Cântecele mele - Maria Tănase". A jucat pe
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
care, la vârstă școlară, au protestat împotriva rasismului care-i expediase în fosa, sub scenă, pentru că un cor de elevi nu poate fi, pe 23 august, decât de culoare albă. Din fosa, cei trei romi au început să cânte muzică lăutărească, ruinând festivitatea. În școala primară, Sidonia simte disprețul învățătoarei care o muta în ultima bancă și o trimite acasă atunci când sunt inspecții școlare. Și își dorește să îndepărteze de pe corpul ei culoarea și alte semne care ar putea să dea
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
transliterare) în cazul publicului nevorbitor de limba română. A debutat discografic în 1992, bucurându-se de aprecierea publicului mare numai în ultimii ani 1990. Repertoriul său este impresionant ca vastitate și prin diversitatea stilistică. Cântărețul a abordat mai întâi genul lăutăresc (fiind apreciat de criticii străini ca un exponent al muzicii de jazz țigănesc contemporane). Din anul 1998, muzica lui Guță folosește tot mai frecvent ritmul de manea, interpretul devenind unul dintre principalii promotori ai genului. Se va autointitula „regele manelelor
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
de jazz țigănesc contemporane). Din anul 1998, muzica lui Guță folosește tot mai frecvent ritmul de manea, interpretul devenind unul dintre principalii promotori ai genului. Se va autointitula „regele manelelor” în 2004. Manelele create de Guță îmbină elemente de muzică lăutărească cu influențe din genurile pop și hip hop. Printre cele mai mari succese ale sale se numără piesele „Ce frumoasă ești (Dintr-o mie de femei)” (2001) și „Aș renunța” (2003). În România nu există o critică muzicală care să
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
mai târziu, „Gigolo” și „Locul unu”). În anul 1992 și-a lansat primul album. Numărându-se între primii lăutari apăruți în România după 1989, Guță a participat activ la modelarea genului manele, la acea vreme doar o ramură a muzicii lăutărești. Într-o primă perioadă (până în anul 1998), Guță nu a folosit ritmul de manea, experimentând în schimb cu timbre moderne (chitară electrică, sintetizator) asupra muzicii lăutărești bănățene, imprimându-i astfel un colorit pe care-l va întrebuința și mai târziu
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]