587 matches
-
Radicalii englezi și irlandezi, inclusiv martirii și cartiștii de la Tolpuddlexe "Tolpuddle martirii", au fost transportați în calitate de condamnați în Australia, la mijlocul secolului al XIX-lea (Hughesxe "Hughes, R.", 1988). Sufragiul universal pentru bărbați (1856), inventarea votului secret (1856), crearea de partide laburiste eficiente (anii 1890) și apoi votul universal pentru femei (1894) erau toate deja cucerite la începutul secolului XX, în Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" (Reevesxe "Reeves", 1902). Alți coloniști s-au mișcat mult mai încet, în ambele privințe. În
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
din calea comerțului între colonii. Tot el a notat că federalismul are și un aspect conservator, așa cum se vede din comentariul său, care va oferi „o influență stabilizatoare” (p. 150) împotriva exceselor partidelor laburiste nou-create. În treacăt fie spus, partidele laburiste erau prea puțin reprezentate de fondatorii Statelor Unite și ai Australiei, aceștia fiind cel mai adesea proprietari (Denoonxe "Denoon, D.", 1983, capitolul 1). În vreme ce guvernul central se ocupa de relațiile externe, guvernele statale aveau în grijă cea mai mare parte a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
indiferent de opinia asupra gradului de implementare a NMP în Marea Britanie în perioada 1979-1997, există un acord general că în 1997linia de reformă descrisă de Programul Next Steps, ce era mai aproape de ideea de NMP, a fost întreruptă de guvernul laburist, care a decis că agențiile executive create prin acest program nu fac decât să-i ajute pe funcționarii publici să fugă de responsabilitate. Soluția (care stătea sub conceptul de holistic government) identificată de guvernul laburist a fost înființarea unor corpuri
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a fost întreruptă de guvernul laburist, care a decis că agențiile executive create prin acest program nu fac decât să-i ajute pe funcționarii publici să fugă de responsabilitate. Soluția (care stătea sub conceptul de holistic government) identificată de guvernul laburist a fost înființarea unor corpuri administrative care să le coordoneze pe toate celelalte (Bogdanor, 2001). Crearea unor birouri de coordonare ce au funcția de a controla tabloul general al politicilor pe diverse domenii înseamnă, în primul rând, un nou nivel
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mai mare de coerență a politicilor publice pe diverse domenii; de exemplu, o astfel de structură de coordonare poate împiedica o situație în care anumite politici industriale sunt înfrânate de politici fiscale. La nivel de discurs, Tony Blair, prim-ministru laburist în perioada 1997-2007, părea să fie în acord cu liniile NMP. În ciuda hotărârii de a crea birouri decoordonare a birourilor deja existente, ceea ce a dus mult înapoi reforma către NMP, Actul Blair-Schroder din iunie 1999 pare să se îndrepte către
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
al XX-lea și noi atacuri împotriva sindicatelor muncitorești (în uzine, tribunale și presă) pentru ca un anumit număr de militanți să se preocupe de o organizare mai "politică". Ca urmare a alegerilor din 1906, aproximativ 40 de deputați înființează Partidul Laburist (Labour Party), mai degrabă socializant decît socialist, bineînțeles muncitoresc, dar relativ separat de masele populare și urbane pînă la declanșarea Primului Război mondial. Angajați în principal în acțiunea parlamentară, conducătorii acestuia nu sînt în măsură să răspundă aspirațiilor numeroșilor lucrători
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
masele populare și urbane pînă la declanșarea Primului Război mondial. Angajați în principal în acțiunea parlamentară, conducătorii acestuia nu sînt în măsură să răspundă aspirațiilor numeroșilor lucrători, atrași tot mai mult de formele de luptă ale sindicalismului revoluționar. Liderii Partidului Laburist estimează ca fiind posibilă și de dorit o colaborare strînsă cu liberalii pentru a face să progreseze legislația socială, ceea ce s-a și întîmplat între 1906-1914; totuși, această orientare diferă foarte mult de cea urmată de sindicaliștii englezi, mult mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
create, tezele lui Lenin, partizan al transformării războiului imperialist în război civil rămîn încă minoritare. Zimmerwald și Kienthal 15 reprezintă o etapă importantă în regruparea opozanților în cadrul Uniunii sacre. Aceste conferințe își găsesc ecou în Anglia, în special în cadrul Partidului Laburist (Independ Labour Party); în Franța, unde s-a constituit Comitetul pentru Reluarea Relațiilor Internaționale (CRRI)* în care se întîlnesc socialiști și sindicaliști, precum și Comitetul de Apărare Sindicală**, susținut în principal de anarhiști, și, în sfîrșit, în Germania, în rîndurile "Spartakiștilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu războiul civil și curînd, unii dintre membrii acestora vor lua drumul exilului. În Marea Britanie și în Franța, alegerile legislative din decembrie 1918 și noiembrie 1919 vor marca un anumit regres al mișcării socialiste. În Marea Britanie, principalii conducători ai Partidului Laburist (MacDonald, Henderson, Snowden, Lansbury) sînt învinși, dar roata se va întoarce repede în favoarea laburiștilor. În Franța, Blocul Național al lui Clemenceau obține 70 de locuri socialiste în Adunarea Națională. Totuși, aceste regrese electorale ale socialiștilor sînt însoțite de o uriașă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Aceste două date esențiale permit o mai bună percepere a noilor raporturi de forță care condiționează echilibrul european al socialismului internațional de la mijlocul anilor '20. Dar, evident, acesta din urmă este tributar evoluției fiecăruia din partidele sale2 . În Marea Britanie, Partidul Laburist iese din război complet transformat, devenind un partid coerent, disciplinat, centralizat, dispunînd de o așezare a maselor, așa cum o arată rezultatele sale din alegeri. Înainte de 1914, acesta nu depășise 7,6% din sufragii. În 1918, ținînd cont de introducerea votului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
toate acestea, principalii săi lideri sînt învinși. Acesta își continuă însă ascensiunea: 29,5% din sufragii în 1922, 30,5% în anul următor, iar în 1924, în ciuda înfrîngerii guvernului muncitoresc, 5,5 milioane de voturi reprezentînd 33% din sufragii. Partidul Laburist beneficiază de implantarea doctrinei sale, inițiată încă înainte de Primul Război mondial, de dimensiunea pacifistă a programului său de politică externă, precum și de dificultățile Partidului Liberal. În iunie 1918, în timpul Congresului său, el adoptă ca program un document redactat de S.
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pe baza proprietății colective a mijloacelor de producție și a celui mai bun sistem de administrație și control de către oamenii muncii din fiecare industrie sau serviciu". Cîștigînd astfel din influență și abandonînd pragmatismul în profitul unui socialism mai susținut, Partidul Laburist va fi pus să joace în cadrul mișcării socialiste internaționale un rol care nu are nici o legătură cu cel avut înainte de 1914. Progresele partidelor socialiste sînt la fel de remarcabile și în Europa de Nord: ele sînt pe cale de a deveni în țările lor prima
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
belgiene, ei rămîn totuși majoritari, în timp ce Partidul Comunist nu dispune decît de o audiență restrînsă. POB este foarte rezervat față de mișcarea comunistă, ca de altfel și socialiștii olandezi, care în timpul acestei perioade nu vor ajunge la putere. Urmînd exemplul Partidului Laburist, socialismul din Europa de Nord va influența decisiv destinele politice ale ISM, în timp ce socialiștii italieni și spanioli, aflați în dispută cu dictaturile lui Mussolini și a lui Primo de Rivera au o influență politică mult mai limitată, cel puțin în perioada acestui
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aderenți. În același an, în Argentina, socialiștii sînt în număr de 12.000, iar partidele socialiste din Turcia, Palestina sau Guyana engleză nu pot schimba aceste proporții: ele par nesemnificative pe lîngă cei 3.100.000 de membri ai Partidului Laburist Britanic și 860.000 de socialiști germani. Cu cca. 100.000 de aderenți, socialiștii francezi se situează mult în urma acestor organizații impunătoare, dar și în urma belgienilor (620.000), ungurilor (190.000) să ne amintim că aceste două partide s-au
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
voturi, Congresul se pronunță pentru o cale democratică 30. Cu toate acestea, o opoziție de stînga, propunînd o politică mai combativă împotriva fascismului, nerefuzînd o apropiere de Internaționala Comunistă și susținînd acțiunea de masă, se afirmă în timpul Congresului, în jurul Partidului Laburist Independent, al Partidului Muncitoresc Norvegian și a Ligii poloneze (care a intrat în ISM încă de la Congresul al V-lea, din iulie 1930). Din punct de vedere politic, ea este învinsă ușor la Viena, tezele sale fiind respinse cu 300
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din reformismul în care acesta s-a împotmolit generează în mai puțin de un an un val de sciziuni în interiorul secțiunilor ISM: în Germania, o dată cu crearea, în 1932, a Partidului Socialist Muncitoresc (SAP); în Marea Britanie, o dată cu distanțarea vizibilă a Partidului Laburist Independent al Muncii și a ISM (curînd, ILP va rupe în mod formal legăturile cu ISM); în Olanda, o dată cu înființarea, în aprilie 1932, a Partidului Socialist Muncitoresc Independent (OSP), animat de J. De Kadt, care se va detașa, la rîndul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
stabili, avînd în vedere circumstanțele ascensiunea fascismului, criza democrației și păcii posibilitățile de "realizare a unității de acțiune a proletariatului". La polul opus, dreapta din cadrul conferinței se sprijină pe partidele socialiste din Europa de Nord, Belgia și Olanda, organizate sub egida Partidului Laburist. Socialiștii cehi și polonezi se alătură acestei grupări, total opusă oricărei eventuale apropieri de tezele comuniste și ostilă oricărei forme de acțiune împreună cu aceștia, oricît de nesemnificativă ar fi ea. Declarîndu-se partizanii unui socialism deschis, democratic, adaptat la noile condiții
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
evita riscul producerii unei sciziuni care, după părerea lor, nu ar putea aduce decît prejudicii socialismului internațional. În fața acestora, socialiștii din Țările Scandinave, Cehoslovacia, Olanda, Belgia, menșevicii ruși, majoritatea conducerii SPD, aflată în exil la Praga și, în sfîrșit, Partidul Laburist de o manieră mai nuanțată se mulțumesc să lase pe SFIO să-și continue drumul, cu condiția expresă de a nu angaja organizația internațională. În cursul unor violente dezbateri, Albarda, președintele Partidului Olandez, merge, în legătură cu acest subiect, pînă la a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de Brouckère, Adler, Citrine, Schevenels, Jouhaux, Mertens, Gillies, Bracke, Zyromski și Delvigne. Orientarea definită în 28 iulie precedent este reafirmată și confirmată. La 30 august este organizată la Geneva o întîlnire socialistă internațională la care iau parte deputați din Partidul Laburist. Cu această ocazie, Salomon Grumbach, unul din specialiștii în probleme de politică străină ai SFIO, face o expunere consacrată relațiilor franco-germane pe care o definește ca bazîndu-se întîi de toate pe "o politică de pace". În cursul acestei întruniri, el
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a încercat să-l realizeze în urmă cu un sfert de secol. El își dă seama însă foarte repede de lipsa de realism a unei asemenea dorințe. Întîi de toate, îi trebuie mijloacele cele mai elementare pentru a lucra: Partidul Laburist refuză să-i atribuie un secretar administrativ. Dincolo de caracterul său anecdotic, acest episod este semnificativ pentru puțina atenție pe care o acordă britanicii responsabilului ISM. Foarte repede însă Huysmans se lovește de neîncrederea Partidului Laburist care, aflîndu-se din mai 1940
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
elementare pentru a lucra: Partidul Laburist refuză să-i atribuie un secretar administrativ. Dincolo de caracterul său anecdotic, acest episod este semnificativ pentru puțina atenție pe care o acordă britanicii responsabilului ISM. Foarte repede însă Huysmans se lovește de neîncrederea Partidului Laburist care, aflîndu-se din mai 1940 într-un guvern angajat într-o înverșunată politică de război, nu vrea să facă nimic din ceea ce ar putea deranja această orientare și înțelege să-și impună ferm controlul asupra întregii activități socialiste străine. Conform cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
înțelege să-și impună ferm controlul asupra întregii activități socialiste străine. Conform cu cele spuse de Huysmans, orice discuție relativă la conduita de război întreprinsă de socialiștii străini a fost considerată drept o "gravă atingere adusă poziției de lider a Partidului Laburist". Singura concesie la care se ajunge, nu fără greutate, este crearea unui Comitet Consultativ Internațional pe care el îl prezidează. În schimb, Huysmans se află în situația de a impune secretariatului acestui organism prezența secretarului Laburiștilor, însărcinat cu probleme internaționale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acestui comitet, cei doi oameni politici apără orientări divergente: în timp ce Huysmans dorește să mențină cu orice preț activitatea ISM, Gillies își concepe misiunea cu totul altfel. Este vorba despre a canaliza activitățile socialiștilor din exil în beneficiul politic al Partidului Laburist și de a face în așa fel încît aceștia din urmă să nu poată întreprinde nimic susceptibil de a îngrădi efortul de război britanic. Cei doi se înțeleg totuși asupra unui punct esențial: îndepărtarea de la convorbiri a "socialiștilor din țările
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialiștilor din țările dușmane", adică a germanilor și austriecilor, aflați în număr mare la Londra. Această discriminare percepută ca o insultă de către cei interesați se va resimți începînd cu mijlocul anului 1943, cînd orice relație oficială este întreruptă între Partidul Laburist și conducătorii din exil ai SPD și SPÖ. Acest simplu fapt indică limitele extreme ale internaționalismului socialist, dacă nu chiar dispariția sa de facto: în contextul războiului, sentimentele naționaliste sînt pe deplin dominante. Această stare de spirit i-a fost
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialist forum". Micul grup reunit în jurul lui Braunthal este incontestabil animat de un spirit mai internaționalist decît cel al lui Gillies sau chiar al lui Huysmans. Regăsim aici francezi (Louis Levy), austrieci (Oskar Pollak), polonezi, germani și membri ai stîngii laburiste precum Harold Laski. Însă această inițiativă necontrolată nu este pe placul Laburiștilor care decid să publice propriul lor buletin de informații internaționale, destinat numai socialiștilor din țările aliate. În aceste condiții, activitatea ziarului "International socialist forum" se încheie brusc, fiind
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]