1,030 matches
-
în fermele cu exploatare intensivă, în condițiile unei stabulații prelungite și cu o furajare abundentă cu silozuri și borhoturi. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999 privind incidența chiștilor ovarieni la vaci postpartum au evidențiat diferite variații în funcție de diferiți factori: sezon, lactație, producția de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai predispuse la tulburări chistice în primele 60 zile postpartum, incidența acestora ajungând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai predispuse la tulburări chistice în primele 60 zile postpartum, incidența acestora ajungând până la valori de 23,3 % (FRANCAS G. și col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sindromului de stres. În raport cu producția de lapte, diverse studii au indicat că vacile cu producții mari de lapte au o predispoziție pentru degenerare chistică. In general, se constată că se îmbolnăvesc vacile înalt productive, deseori în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală) și valori maxime (12,5 %) la producții de peste 7500 litri lapte / lactație normală, (fig. 70). 4000 4501
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
degenerare chistică. In general, se constată că se îmbolnăvesc vacile înalt productive, deseori în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală) și valori maxime (12,5 %) la producții de peste 7500 litri lapte / lactație normală, (fig. 70). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 lapte/ lactație normala Alți autori stabilesc o frecvență
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală) și valori maxime (12,5 %) la producții de peste 7500 litri lapte / lactație normală, (fig. 70). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 lapte/ lactație normala Alți autori stabilesc o frecvență a chiștilor ovarieni de 7,2 % la vacile a căror producție de lapte
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală) și valori maxime (12,5 %) la producții de peste 7500 litri lapte / lactație normală, (fig. 70). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 lapte/ lactație normala Alți autori stabilesc o frecvență a chiștilor ovarieni de 7,2 % la vacile a căror producție de lapte crește în medie cu 1000 litri pe efectiv. La o creștere de 40 kg grăsime se constată o creștere a procentului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care să minimalizeze stresul la care sunt supuse inevitabil vacile cu producții mari de lapte. Această măsură începe cu realizarea unui scor a condiției corporale mediu de 3,53,7 (în scara de la 1 la 5) în timpul ultimei jumătăți a lactației printr-o hrănire adecvată, care se va menține în perioada de repaus mamar și până la fătare. Rezervele corporale adecvate (dar nu excesive) vor ajuta la reducerea balanței energetice negative în perioada de lactație timpurie. 4.5.3. Ovare hipotrofe Este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1 la 5) în timpul ultimei jumătăți a lactației printr-o hrănire adecvată, care se va menține în perioada de repaus mamar și până la fătare. Rezervele corporale adecvate (dar nu excesive) vor ajuta la reducerea balanței energetice negative în perioada de lactație timpurie. 4.5.3. Ovare hipotrofe Este o tulburare ovariană determinată de lipsa de activitate ovariană, manifestată clinic prin anestrie postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diferiți factori. În funcție de sezonul parturiției s-a indicat o valore maximă în sezonul de iarnă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
DÉRIVAUX , citat de BOITOR, I. , 1979 au evidențiat valori scăzute ale hormonilor ovarieni și hipofizari, ceea ce indică originea hipotalamohipofizară a inactivității ovariene în legatură cu factorii nutrițional metabolici, care pot acționa în sezonul de iarnă, (tab. 23). In raport cu lactația, RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat la vaci postpartum valori maxime ale incidenței ovarelor hipotrofe la prima lactație (11,2%) și valori minime la a-III-a lactație (4,8% ),(fig. 74). În raport cu producția de lapte, incidența ovarelor hipotrofe la vaci postpartum constatată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
originea hipotalamohipofizară a inactivității ovariene în legatură cu factorii nutrițional metabolici, care pot acționa în sezonul de iarnă, (tab. 23). In raport cu lactația, RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat la vaci postpartum valori maxime ale incidenței ovarelor hipotrofe la prima lactație (11,2%) și valori minime la a-III-a lactație (4,8% ),(fig. 74). În raport cu producția de lapte, incidența ovarelor hipotrofe la vaci postpartum constatată în studiul efectuat de RUGINOSU ELENA, 1999 a avut valori mai mici la vacile cu producții de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
factorii nutrițional metabolici, care pot acționa în sezonul de iarnă, (tab. 23). In raport cu lactația, RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat la vaci postpartum valori maxime ale incidenței ovarelor hipotrofe la prima lactație (11,2%) și valori minime la a-III-a lactație (4,8% ),(fig. 74). În raport cu producția de lapte, incidența ovarelor hipotrofe la vaci postpartum constatată în studiul efectuat de RUGINOSU ELENA, 1999 a avut valori mai mici la vacile cu producții de până la 4000-5000 litri lapte/lactație normală (3,8
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
minime la a-III-a lactație (4,8% ),(fig. 74). În raport cu producția de lapte, incidența ovarelor hipotrofe la vaci postpartum constatată în studiul efectuat de RUGINOSU ELENA, 1999 a avut valori mai mici la vacile cu producții de până la 4000-5000 litri lapte/lactație normală (3,8 - 5,4 %) și valori crescute la vacile cu producții de peste 5000 l. lapte/lactație normală, cu variații între 5,76,9 %, (fig. 75). Etiologia ovarelor hipotrofe Factori predispozanți: carențe alimentare, în special în aminoacizi esențiali (lizina,metionina
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
postpartum constatată în studiul efectuat de RUGINOSU ELENA, 1999 a avut valori mai mici la vacile cu producții de până la 4000-5000 litri lapte/lactație normală (3,8 - 5,4 %) și valori crescute la vacile cu producții de peste 5000 l. lapte/lactație normală, cu variații între 5,76,9 %, (fig. 75). Etiologia ovarelor hipotrofe Factori predispozanți: carențe alimentare, în special în aminoacizi esențiali (lizina,metionina, cistina), dezechilibre alimentare energo-proteice, tulburări ale metabolismului fosfocalcic, condiții de zooigienă necorespunzătoare, deficiențe în asigurarea condițiilor de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1993), iar alți autori prezintă o pondere a factorilor alimentari în 50-70 % din cazuri (JOHNSON, K,E, 1990, FRANCAS, G., 1993, WATTIAUX, M 1996). Alimentația poate influența funcția de reproducție, în special în perioadele de suprasolicitare metabolică, gestație avansată sau lactație timpurie. Diferitele deficiențe în furajarea animalelor manifestate prin subalimentație, supraalimentație, carențele sau dezechilibrele în principalii nutrienți energetici, proteici, vitamino-minerali produc dereglări metabolice, hormonale și imunitare cu implicații deosebite asupra stării de sănătate a femelei și asupra funcției reproductive, în mod
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hidrat de carbon circulant, care joacă rolul metabolic major de furnizor de energie organismului pentru diferite necesități, cum ar fi : activitatea sistemului nervos, sinteza lipidelor, mușchi, fetus, glanda mamară în procesul de lactogeneză. Studiile au evidențiat faptul că gestația și lactația sunt stări fiziologice ce necesită un consum mare de hidrați de carbon, rata de metabolizare (turnover) a glucozei la vacă fiind de 1700 g./ zi, (GHERGARIU S.,1990). În cadrul homeostaziei generale a organismului animal menținerea concentrațiilor serice a glucidelor în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sintezei în cursul digestiei și o valoare minimă în cursul înfometării. Asigurarea precursorilor glucidici pentru neoglucogeneză prin consumul hranei are un rol foarte important. Astfel că, în situațiile în care nu sunt asigurați precursori glucidici la nivelul cerințelor organismului (gestație, lactație) se instalează hipoglicemia, (GHERGARIU S., 1990 ). Alte studii au evidențiat relații de interdependență între calciu și concentrația de insulină, stabilind faptul că secreția de insulină este favorizată de un nivel calcic în limite fiziologice. S-a constatat că hipocalcemia determină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
determină scăderea insulinemiei și creșterea glucagonului, aceste fapte permițând stabilirea unor relații între parezia de parturiție și cetoza la vaci (COLLINS R., 1980, WOLFORD J., H., POLIN D., 1972, citați de GHERGARIU S., 1990). Diverse studii au indicat faptul că lactația timpurie este însoțită de o scădere a insulinemiei și un deficit al balanței energetice, care sunt mai evidente la vacile cu producții mari de lapte. Insulina are un efect important asupra utilizării acetatului, sub acțiunea ei având loc o integrare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
foarte grasă) are influență semnificativă asupra ratei de concepție și service period-ului. În mod fiziologic după parturiție vacile înregistrează o curbă descendentă în ceea ce privește dinamica greutății corporale timp de 50-60 zile postpartum ( HINKE FIONA CNOSSEN,1995), (fig 77). ZILE DE LACTAȚIE În puerperium au loc diferite procese fiziologice importante, cum ar fi : involuția uterului postpartum și inițierea lactației care necesită un consum energetic deosebit. Această suprasolicitare metabolică crescută în special pentru componenții glucidici, corelată cu posibilități reduse de satisfacere la nivelul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiție vacile înregistrează o curbă descendentă în ceea ce privește dinamica greutății corporale timp de 50-60 zile postpartum ( HINKE FIONA CNOSSEN,1995), (fig 77). ZILE DE LACTAȚIE În puerperium au loc diferite procese fiziologice importante, cum ar fi : involuția uterului postpartum și inițierea lactației care necesită un consum energetic deosebit. Această suprasolicitare metabolică crescută în special pentru componenții glucidici, corelată cu posibilități reduse de satisfacere la nivelul cerințelor datorită capacității limitate de neoglucogeneză determină o balanță energetică negativă și pierderi în greutatea corporală. S-
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
energetic deosebit. Această suprasolicitare metabolică crescută în special pentru componenții glucidici, corelată cu posibilități reduse de satisfacere la nivelul cerințelor datorită capacității limitate de neoglucogeneză determină o balanță energetică negativă și pierderi în greutatea corporală. S-a indicat că vârful lactației corespunde cu valori scăzute ale greutății corporale și implicit a scorului pentru condiția corporală, Vacile slabe, cu un scor al condiției corporale de până la 2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
serică a corticoizilor endogeni (glucocorticoizi), fapt ce explică hiperglicemia. ZAMET și col. 1979, citați de BARNOUIN, I., 1991 au relatat o incidență crescută a retenției anexelor fetale și infecțiilor genitale, anestru prelungit la vacile furajate la sfârșitul gestației și începutul lactației cu rații sărace în principii energetice. Totuși s-a constatat că, retenția anexelor fetale este mult mai frecventă în situațiile unei mobilizări intense energetice, cum ar fi: număr de lactații, producții mari de lapte, fătări multiple. Pierderea masivă de glucide
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]