11,415 matches
-
răspândirea molimei). Intențiile sale sunt cât se poate de limpede prezentate: cartea „oferă o interpretare politică a principalelor curente, căi, strategii și tactici care au oferit comunismului românesc trăsăturile distinctive și subliniază interacțiunea dintre comuniștii români și semenii lor din «lagărul socialist» și din lumea comunistă ca un întreg.” Astfel de precizări metodologice sunt binevenite, pentru că ele explică de ce Vladimir Tismăneanu abandonează frecvent firul narativ al poveștii sale cu demoni „dâmbovițeni”, pentru a face incursiuni în istoria comunismului sovietic, sursa și
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
de o aventură sau de o crimă.” Aceste cuvinte ale Germanului inteligent și cultivat din finalul cărții deschid o perspectivă paradoxală și terifiantă: chiar și calitățile unui grup uman pot juca împotriva lui. Cînd Haffner scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului se plasau încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
sau de o crimă.” Aceste cuvinte ale Germanului inteligent și cultivat din finalul cărții deschid o perspectivă paradoxală și terifiantă: chiar și calitățile unui grup uman pot juca împotriva lui. Cînd Haffner scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului se plasau încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un gust amar și
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
întîmplător, pe septuagenarul romancier. * Două viguroase articole polemice, în revista 22, ultimul număr (729) din februarie: unul al d-lui Traian Ungureanu, comentînd solidarizarea președintelui C.D.R., Ion Țiriac, cu Daciada Park de la Deva, contra gimnastelor traumatizate fizic și psihic în lagărul de concentrare care e, cam de multișor, școala de gimnastică de sub patronajul domniilor-lor Belu și Bitang; altul, cronica d-nei Carmen Mușat (să fi preluat ștafeta de la dl. Iorgulescu?) la un volum de versuri al lui Adrian Păunescu. * Primul număr apărut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
este redactor șef adjunct al revistei România literară». La al X-lea Congres al PCR este ales membru supleant în CC. Nagy Istvan, «absolvent a cinci clase elementare și a unei școli de ucenici tîmplari», internat în timpul dictaturii antonesciene în lagărul de la Caracal, din 1955 este membru corespondent al Academiei” (p. 291). După ce trece în revistă toate „problemele” cărții despre care scrie, cenzorul se mulțumește să spună că aceasta se află în faza de „bun de tipar”. În felul acesta el
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
prădați sau Împușcați În plină stradă. După Încetarea ostilităților rușii au Încălcat cu cinism acordurile Încheiate luând prizonieri peste 150 de mii de ostași, subofițeri și ofițeri ai armatei noastre, dintre care peste 40 de mii au fost deportați În lagărul de la Bălți, Împreună cu circa zece mii de militari germani, unguri, italieni și slovaci. Neavând posibilitatea de a-i alimenta, rușii i-au Împușcat pe toți, aruncându-i În gropi comune. Pe acel loc a fost ridicat mai târziu un monument În
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
-i În gropi comune. Pe acel loc a fost ridicat mai târziu un monument În amintirea măcelului care amintește crimele de la Katyn unde a fost asasinată de KGB floarea armatei poloneze. Restul prizonierilor români au luat drumul Siberiei și al lagărelor morții din Asia Centrală, răspândite În vastul teritoriu al gulagului rusesc până la Vladivostok. În acest timp Aviația Romana care era angajată În luptele pentru eliberarea Transilvaniei de nord a primit ordinul de a schimba semnele de identificare de pe fuselajul și aripile
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
rațiunea, logica; ba chiar mai tari decât cele cinci simțuri, decât suferința și durerea?! Nu cumva în spatele acestui mister se află Frica? Ieșind din rezerva 275 mă gândesc la fostul meu prieten, Jean M., comunistul condamnat la moarte într-un lagăr nazist și salvat, ca prin minune, în ceasul al 12-lea. Poate că tot o frică, frica de moartea spirituală, l-a împiedicat, până în ultima clipă a vieții, să vadă adevărul și să se desprindă de iluzia în care trăise
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
de România la Moscova, În septembrie 1944, În ar t ico lu l 5 se prevedea „repatr ierea basarabenilor și bucovinenilor În Uniunea Sovietică”. Ce-ar fi pățit aceștia dacă erau „repatriați”? O singură cale aveau de ales: Siberia, În lagăre deja pregătite! În luptă cu VÎșinski, da, cu fiorosul VÎșinski, eu am reușit imposibilul: am salvat de la deportare peste 300.000 de suflete de români basarabeni, bucovineni și herțeni. Poate chiar mai mulți. M am bătut pe viață și pe
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
Ei au părăsit țara în valuri succesive, unii, cei mai fericiți, înaintea instalării în România a regimului comunist, care a declanșat o acțiune fără precedent de lichidare a elitelor și valorilor neamului nostru, alții după ce au petrecut ani grei în lagărele de muncă și închisorile cu regim de exterminare, sau sătui de rigorile regimului totalitar din România. Este suficient să amintim numele câtorva dintre cei mai cunoscuți pentru a realiza câte valori ale elitei intelectuale a pierdut țara noastră din cauza disprețului
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
prezentări. Unul din stâlpii de bolta ai acestui ziar, poetul Zaharia Până, cunoscut în activitatea publicistica sub diminutivul Zahu Până, a fost unul dintre miile de victime din rândul elitelor intelectuale ale României care au fost marginalizați sau aruncați în lagărele și închisorile cu regim de exterminare din țara noastră. Înzestrat cu un deosebit talent literar și oratoric, cu pasiune de gazetar și de cercetător al istoriei dialectului și tradițiilor macedo-romanilor, el a fost și a rămas pentru cei care l-
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și-a reamintit și a respectat cu strictețe convenția stabilită în detenție de foștii deținuți politici care hotărâseră că acel care va scăpa în lumea liberă să publice tot ce își amintește despre regimul de exterminare practicat în închisorile și lagărele de muncă din România, precum și creațiile literare concepute “în anii grei de regim celular, cănd timpul se scurgea între rugăciune și poezie”, cum menționează el în Notă asupra ediției la volumul “POEZII DIN ÎNCHISORI”. Că publicist, a semnat în Cuvântul
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
-l cunosc pe dictator și Înainte de a Începe să scriu”. Și asta tot datorită comunismului, marele suprapersonaj al romanului: bunicul autoarei cioplise un set de șah, după ce realizase câteva piese pentru frizerul care Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese deportat. Copil fiind, scriitoarea fusese atrasă mai ales de regii jocului de șah, „burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
că, zdrobit de serviciul În armatele SS, devine un băutor Înrăit; În mamă - prin oroarea provocată de chelie și prin amestecul de „scârbă și lăcomie, de frică și febrilitate” cu care mânca Întotdeauna cartofi, amintire a foamei cronice suferite În lagăr; În bunică - prin adorarea acordeonului fiului ei, mort pe front; În bunic - prin completarea În derâdere, cu cantități derizorii, a chitanțierelor pentru mărfare de la fabrica de cereale pe care o administra Înaintea colectivizării. Lupte pe care fiecare le duce cu
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Viorel COSMA Unul dintre cei mai loviți de soartă muzicieni români a fost fără îndoială, dirijorul, compozitorul și profesorul Ionel Perlea (1900 - 1970). Un infarct în timpul concertului, un atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o întemnițare în lagărul hitlerist (1944 - 1945), o despărțire dureroasă de Ograda lui natală și de țara unde își lăsase colegii de breaslă, la care a ținut mai mult decât la familia sa - iată pe scurt câteva etape și întâmplări dramatice, ce i-au
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
linii mari activitatea. Aceștia vor fi de sabală (?), subsemnatul, ceilalți încă nu sunt găsiți. Săptămâna viitoare, și ți-i voi comunica. În orice caz va fi o stagiune bogată. Despre Petrică Munteanu, tenorul român, care a fost cu noi în lagăr, în două cuvinte. A cântat cu mine în „Cosi” și a făcut un succes foarte frumușel. Lucrul s’a petrecut așa: Serafin, oarecum îmbătrânit, l’a auzit și a rămas impresionat de fraza, muzicalitatea lui, angajându-l pe loc, însă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
dor... și alte poezii de Eminescu. Cânta și plângea, iar eu cu frățiorul meu, prea mic ca să înțeleagă ceva, adormeam cu gândul la tata, condamnat, ca și noi, să-și ispășească păcatul că ne-am născut români, dar în alt lagăr, despre care nu știam nimic”; ,, Un bărbat din Herța (...) mi-a povestit că prima dată a auzit de Eminescu în Siberia, învățând poezii de la mama sa: toate cuceririle. Acum, am mai rămas câțiva visători, luptătorilor pierzându-li-se irevocabil urma
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
au murit de supărare, mulți s-au îmbolnăvit. Pentru că era revoluție în Ungaria, atunci l-au dat jos pe Horty Miklos, trenul a fost deviat prin Cehia, și așa, drumul a ocolit mult, dar până la urmă am ajuns într-un lagăr la Dresda, după două săptămâni de stat în tren. Eram fericiți că aveam pat, mâncare și că eram departe de război. Am fost repartizați la lucru, eu într-o fabrică de încălțăminte, mama, la un spital, căci avea o școala
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
șina din față, care avea radio, și apoi s-or întors și ne-o spus că s-o terminat războiul. Fuga înapoi, că vin rușii și cădem la ei! Ne-am întors în mare viteză și așa am ajuns în lagărul de la Mauerkirsche, administrat de americani”. Acolo s-a înscris să plece acasă în România sau la Dresda, unde rămăsese mama lui. N-avea de unde să știe că mama îi mu-rise în bombardamentul din 13 februarie 1945, când orașul a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
orașul a fost ras de pe fața pământului. Ca să poată supraviețui, s-a angajat doar pe mâncare, fără bani, la un atelier de pantofărie. Dar visul de-a se în-toarce acasă nu l-a părăsit, așa că, până la urmă, a ajuns în lagărul de la Linz, în care românii aș-teptau repatrierea. Acolo, mare bu-cu-rie, s-a întâlnit cu tatăl lui, care scăpase viu din război. Când s-au adunat mai mulți români, cu greu și vai, escortați de americani până la graniță, au plecat spre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
o pereche de pantofi pe care și-i făcuse pentru el și cu banii a plătit o ma-șină care i-a dus până acasă. Casa era ocupată și, din ordinul lui Stalin, toți repatriații sași au fost trimiși în lagăr. De-abia în 1954 a reușit să recupereze casa părintească. Era o sărbătoare în ziua aceea și peste tot erau steaguri românești, fâlfâind. Visul de demult se împlinise. *** Trenul deportării Johann este astăzi unul dintre cei mai respectați oameni din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
Silvaniei și Crasna; - comisar la Direcția de Poliție din Cluj (1919 - 1923); - organizator extrem de activ la formarea consiliilor și gărzilor naționale în Cehu Silvaniei și localitățile din jur; - decedat în 1943 pe frontul de răsărit, ca ofițer - comandant într-un lagăr românesc de muncă. Vasile Fălăuș (1896 - 1971) - - țăran din Nadișul Român, unul dintre cei mai activi militanți pentru unire, neînfricat, înfruntând de multe ori autoritățile; - animator cultural al satului; - reprezentant al Asociației Economice „Distribuția” din județul Sălaj; - decorat în 1968
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
îndeplinite. Și Timpul. Cactus - Uită-te bine la floarea asta, îmi atrage atenția fiul meu pasionat colecționar de cactuși, - nu trăiește decât o zi. - Mă uit, îi spun, e ca o mână scoasă de-un deținut din geometria ghimpată, din lagărul lui verde, de concentrare. E-un bot fragil și catifelat, de aspru arici vegetal. Ca un profesor pare, ce-n mijlocul Marii Prelegeri și-ar arunca, surâzând complice, cravata pedagogică. Așa va fi fost, gândesc, neprihănita Fecioară trezită din somn
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]