11,504 matches
-
au lăsat imagini grafice ale lagărelor din Theresienstadt precum „Stația de tren" unde convoiul de vagoane oprea pentru a fi coborâte victimile. Unul din renumiții artiști plastici Isis Kischka (n.26 oct.1908) este arestat în 1941 și trimis la lagărul din Compiegne. De aici este deportat la Drancy și eliberat în 1944. În lagăr va schița câteva aspecte pe care le prezintă în salonul „Înfricoșarea pictorilor timpurilor noastre" și în 1973 la Museul de Artă Modernă din Paris. Uri Kochba
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
de vagoane oprea pentru a fi coborâte victimile. Unul din renumiții artiști plastici Isis Kischka (n.26 oct.1908) este arestat în 1941 și trimis la lagărul din Compiegne. De aici este deportat la Drancy și eliberat în 1944. În lagăr va schița câteva aspecte pe care le prezintă în salonul „Înfricoșarea pictorilor timpurilor noastre" și în 1973 la Museul de Artă Modernă din Paris. Uri Kochba de origine polonez, după studii la Zurich, în 1934 vine în Palestina și trăiește
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
Museul de Artă Modernă din Paris. Uri Kochba de origine polonez, după studii la Zurich, în 1934 vine în Palestina și trăiește în kibutzul Naan până în 1938 când va pleca în Olanda. Germanii l-au arestat și-l trimit în lagărul de muncă din Silesia. A creat o seamă de lucrări pe care le-a intitulat „Vedere generală din lagărul din Silesia". Lucrări pe care peste ani vor fi prezentate la kibuțul Naan. Odată cu deschiderea Galeriei de artă din Așkelon și
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
Palestina și trăiește în kibutzul Naan până în 1938 când va pleca în Olanda. Germanii l-au arestat și-l trimit în lagărul de muncă din Silesia. A creat o seamă de lucrări pe care le-a intitulat „Vedere generală din lagărul din Silesia". Lucrări pe care peste ani vor fi prezentate la kibuțul Naan. Odată cu deschiderea Galeriei de artă din Așkelon și apoi la Muzeul Bibliei-Tahah-Tel-Aviv, în calitate de curator al acestor instituții, am prezentat în preajma „Zilei Holocaustului"o seamă de tablouri a
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
Holocaustului"o seamă de tablouri a unor artiști plastici care au fost victimile holocaustului, dar care au emigrat în primii ani ai declarării Statului Israel. Esther Lurie a prezentat o seamă de tablouri, a căror schițe le-a realizat în lagărul Stutthof. Una din acestea „Sosirea și transportul deportaților spre ghetoul Kovno" a intrat în tezaurul artei plastice a holocaustului. O a doua artistă pe care am prezentat-o de ziua Holocaustului, a fost Halina Olomucki. Lucrările lui Halina „Prizonieri din
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
și din Auscwitz, pe care le-am expus la Galeria „Beit Eli" - Aschkelon din Israel au fost de-a lungul vremii prezentate în America și la Cluburile Studenților; „Luria Ester, Internee"-Stutthof, „1944-Ghetto FightersHouse”; Yehuda Bacon, „Portretul unei tinere din lagărul, Auschwitz"-1945-grafică. Arnold Daghani a pictat tabloul „Transnistria 1943” - aquarelă; Isis Kischka „imagini din lagărul Compiege, 1942” - aquarelă; Alexander Bogen „Israel”. Un gând se îndreaptă spre voi, artiști plastici care ați fost martori ai marii tragedii omenești, către voi care
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
au fost de-a lungul vremii prezentate în America și la Cluburile Studenților; „Luria Ester, Internee"-Stutthof, „1944-Ghetto FightersHouse”; Yehuda Bacon, „Portretul unei tinere din lagărul, Auschwitz"-1945-grafică. Arnold Daghani a pictat tabloul „Transnistria 1943” - aquarelă; Isis Kischka „imagini din lagărul Compiege, 1942” - aquarelă; Alexander Bogen „Israel”. Un gând se îndreaptă spre voi, artiști plastici care ați fost martori ai marii tragedii omenești, către voi care înainte de a împărtășii soarta neagră împreună cu frații și surorile voastre, ne-ați lăsat, moștenire prin
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
nr.107), „Captiv în inima Galaxiei” de Romulus Bărbulescu și George Anania (nr. 226) - întruchipări mult mai adecvate ale viitorului de influență sovietică. Oricum, o lume mult mai bună și avansată decât cea în care se trăia pe atunci în lagărul sovietic! De unde și pasiunea dezvoltată pentru SF atât în rândul autorilor, cât și în cel al cititorilor de atunci... Acesta este primul „obsedant deceniu“ al CPSF, în care România devenise „Romînia“, un lagăr comunist fără dreptul la liberă exprimare și
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_colectia_povestiri_stiint_doru_sicoe_1356949997.html [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
în care se trăia pe atunci în lagărul sovietic! De unde și pasiunea dezvoltată pentru SF atât în rândul autorilor, cât și în cel al cititorilor de atunci... Acesta este primul „obsedant deceniu“ al CPSF, în care România devenise „Romînia“, un lagăr comunist fără dreptul la liberă exprimare și comunicare al populației, cu mii de deținuți politici și zeci de mii de deportați, cu șantiere de masă și muncă forțată, cu industrializare comunistă și cooperativizare stalinistă a agriculturii, dar și cu apariția
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_colectia_povestiri_stiint_doru_sicoe_1356949997.html [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
Alexandro Abt, artist plastic care locuiește în Ushuaia din 1986. Se intitulează „Democracia, una constructión colectiva”, pe strada principală Maipú, lângă chei. * La hostel, turiști din Franța, Germania, Austria, Japonia, Australia, Finlanda, Polonia. Ca la hostel, am mai locuit în lagăr (vreo 80 de refugiați într-o baracă, în Turcia) și în armată, la Medgidia. * Ushuaia are circa 60.000 de locuitori și este considerat cel mai sudic oraș de pe glob. Există, totuși, așezări omenești mai sudice, mai mici, printre care
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (2) – SĂ INCEAPĂ AVENTURA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1455188426.html [Corola-blog/BlogPost/342936_a_344265]
-
1938, împreună cu ceilalți voluntari români, participând, în Brigăzile Internaționale, la Războiul civil, timp de doi ani. În 1939, voluntarii români din Armata Republicană spaniolă, împreună cu numeroși civili, se refugiază, trecând Pirineii, în Franța. Membrii Brigăzilor Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
doi ani. În 1939, voluntarii români din Armata Republicană spaniolă, împreună cu numeroși civili, se refugiază, trecând Pirineii, în Franța. Membrii Brigăzilor Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Franța. Membrii Brigăzilor Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine adjunctul lagărului și-l întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai furat»; «Era aruncat»; «Dar nu ți l-a dat nimeni, l-ai furat! Zece zile carceră!». Și Vida Gheza face în
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine adjunctul lagărului și-l întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai furat»; «Era aruncat»; «Dar nu ți l-a dat nimeni, l-ai furat! Zece zile carceră!». Și Vida Gheza face în Franța, în lagăr, zece zile de carceră
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
pe artist. Vine adjunctul lagărului și-l întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai furat»; «Era aruncat»; «Dar nu ți l-a dat nimeni, l-ai furat! Zece zile carceră!». Și Vida Gheza face în Franța, în lagăr, zece zile de carceră pentru Horea, Cloșca și Crișan. Când iese din carceră e purtat pe brațe de ceilalți. Zece zile de carceră pentru o filă din istoria noastră. De ani de zile, Vida Gheza dă viață lemnului, intrând în
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate, pe drumurile înstrăinării! A noua mască: să nu se mai dea foc caselor! A zecea mască: să nu mai existe lagăre ale morții!”... Călătorind prin Maramureș, în 1967, Geo Bogza nota în „Contemporanul”: „În vara trecută oamenii Maramureșului - acei oameni pe care nu mi-i pot închipui decât falnici și mândri - nu s-au dezmințit și au ridicat la Moisei, din
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
că în Ungaria vecină (pentru noi aceasta era „așezată” imediat „dincolo de culmea Pleașei, valea Arșiței și vărfurile Măgurei sau Tâlvei”, nimerisem doar orizontul, nu și distanța!) au intrat tancurile sovietice să pună la punct răzmerița de-acolo care amenința securitatea „lagărului socialist”, cuceririle revoluționare ale poporului „frate și prieten ungar” ... Credeam atunci că rușii făcuseră un „act de dreptate” pedepsindu-i pe trădători iar mulți dintre noi coroboram întâmplarea de mai sus cu poziția complice a unui rucărean de-al nostru
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Astfel, Traian Dorz a fost „cel mai prolific scriitor creștin pe care l-a cunoscut vreodată, țara noastră... Minunea este cu atât mai mare cu cât din cei 75 de ani ai săi, 17 i-a petrecut în închisori și lagăre de muncă forțată.” Nu putem să nu fim de acord cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_lupta_cu_somnul_de_petru_lascau_o_colectie_de_eseuri_crestine_despre_ce_inseamna_sa_porti_bataliile_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
occidentul cunoaște foarte bine acest răspuns. Dacă, totuși, nu se ține seama de această realitate, înseamnă că statele occidentale au nevoie de oaia râioasă pentru a-și amenința propria populație. Așa au procedat de la al IIl-a Război Mondial încoace cu Lagărul socialist. Mizeria politicianismului o înțeleg. Dar, în acest caz, Vaticanul ce face? Nu înțelege situația? Mă îndoiesc! (SFÂRȘIT) --------------------------------------- Prof. Dr. Viorel Roman Universitatea din Bremen-Germania decembrie 2013 Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - STATUL ȘI BISERICA 2014 - UN DIALOG CU ION OLTEANU
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1388742302.html [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
dezarmați și fără comandanții noștri. Rușii ne-au spus că armistițiul e valabil pentru armata română aflată în țară, toți militarii de pe front fiind considerați prizonieri. Așa că și noi, militarii din Regimentul 41 Artilerie am fost trimiși sub escortă în lagăre.” Dar, pentru astea, „mici”, nu prea mai sunt acte. Seamănă, însă, bine cu împărțelile post bellum cu care ne-au „obișnuit” vecinii. „Așa ne-au furat - spunea generalul de brigadă Gheorghe Ionescu-Sinaia, în Ordinul de zi nr. 269 al Diviziei
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
din țară prin Școală Franceză din București sau prin turiști. Secretarul de externe al Academiei Regale Suedeze, dr. Olof G. Tandberg, l-a contactat prin telefon de la București. Fugit din România în septembrie 1988, a așteptat aproape doi ani în lagărele de refugiați politici din Turcia, unde a prestat, pentru a supraviețui, lucrări necalificate în construcții. A ținut legătură cu Institutele culturale franceze, care i-au facilitat accesul la cărți și întâlniri cu personalități ale timpului. Înainte de a părăsi țara, a
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florentin_Smarandache.html [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
confiscate de poliția secretă și nu i s-au mai returnat niciodată. A scris sute de pagini de jurnal despre viața sa sub dictatură ceaușista (nepublicate), iar apoi că profesor-cooperant în Maroc ("Profesor în Africa", 1999), despre perioada petrecută în lagărul de refugiați din Turcia ("Fugit ... / Jurnal de lagăr", vol. I: 1994, vol. ÎI: 1998), ca și din exilul american - inca în desfășurare. Este recunoscut pe plan internațional că liderul Mișcării literare paradoxiste, care are mai mulți adepți pe tot globul
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florentin_Smarandache.html [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
au mai returnat niciodată. A scris sute de pagini de jurnal despre viața sa sub dictatură ceaușista (nepublicate), iar apoi că profesor-cooperant în Maroc ("Profesor în Africa", 1999), despre perioada petrecută în lagărul de refugiați din Turcia ("Fugit ... / Jurnal de lagăr", vol. I: 1994, vol. ÎI: 1998), ca și din exilul american - inca în desfășurare. Este recunoscut pe plan internațional că liderul Mișcării literare paradoxiste, care are mai mulți adepți pe tot globul, o mișcare înființată de Smarandache deja în 1980
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florentin_Smarandache.html [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]