264 matches
-
depărtat, pentru a privi distanța ca distanță mobilizatoare. Fundamentalismul : refuz sau exacerbare a secularizării? E adevărat că, în spectacolul ei curent, modernitatea tîrzie ne pune în față nu distanța mobilizatoare, ci alte variante ale distanței dintre transcendent și viața publică. Laicitatea ofensivă, tare se întemeiază pe o distanță de tip separație, atît de netă și de sistematic apărată, încît termenul superior se îndepărtează definitiv de preocupările oamenilor, devine absență sau cel mult amintire culturală, își pierde realitatea obiectivă. E vorba despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fără ca totuși termenului transcendent să-i fie interzisă expresia publică. El rămîne o prezență inegală, plină de realitate pentru unii, problematică sau inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în fond, secularizarea în sens tare nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să devină mai atente la propriile tradiții religioase, la adîncimea lor culturală, pe de o parte, la orizontul de universalitate spre care ele 98 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE deschid, pe de alta. într-o țară atît de dominată de laicitate precum Franța, guvernul a decis să introducă în învățămîntul public studiul religiilor și al contribuției lor la civilizația occidentală. Tocmai în măsura în care societățile democratice actuale admit și respectă prezența religiei în spațiul public, ele sînt un teren puțin fertil pentru ivirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în dialog, în concurență și, poate, în consens. Pentru Marcel Gauchet, aplicat pe cazul francez, ar fi vorba despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
început cu un dinamism infinit, a te menține pe o cale unde fiecare treaptă relansează înaintarea, iată care ar fi, pentru omul religios, condiția noutății 1 o condiție pentru care modernitatea tîrzie furnizează, și ea, o seamă de suporturi simbolice. Laicitate și apofatism Transcendența de la o modernitate la alta Sîntem, după expresia lui Marcel Gauchet, o civilizație ieșită din religie? Aparținem unei vîrste sumbre, unei vîrste de fier, în termenii tradiționali ai Indiei ori ai Greciei vechi? Pare că da, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața publică a ideilor și a principiilor după care încearcă să se construiască societatea. Nici cadru civilizațional, ca în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
comunicarea dintre trecut și prezent, și teoria politică europeană, derivată din problema teologico-politică. Ambele teme sînt moșteniri provenite din formația creștină a Europei, constituie aplicații în sistemul lumii ale unei gîndiri religioase paradoxale. Mai mult, se consideră în genere că laicitatea e coextensivă creștinismului, că ar fi produsul lui întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
coextensivă creștinismului, că ar fi produsul lui întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
anuleze această tensiune, dizolvînd-o într-un discurs de toleranță confuză, fără articulare, a diversității. Pe de altă parte, se întăresc totuși anumite ipostaze ale tensiunii productive între poli : raportul între stat și o societate civilă puternică, dialogul între religie și laicitate sau, poate mai surprinzător, dialogul între creștinism și alte religii. Chiar funcționarea democrației cere, în fiecare moment, un efort de articulare a opuselor. Există, în modernitatea tîrzie, destul exercițiu public al polarelor în tensiune, iar soluțiile de armonizare nu au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Priviri și orientarea către ea pentru ca, din acest spectacol, să avem șanse să scoatem destul profit de sens. Pe deasupra, am devenit de o vreme conștienți că o bună parte din spectacolul modernității, din principiile și din regia lui paradigma istoriei, laicitatea, atenția față de demnitatea persoanei, accentul major pus pe libertatea ei, chiar tipul occidental de raționalitate coboară de-a lungul unui traseu complicat, dar coboară totuși dintr-o tematică religioasă. Nu e atunci pertinent să luăm în calcul posibilitatea ca, pornind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
omului tîrziu modern. Dar e un scepticism sănătos, lucid, căci el înseamnă refuzul de a obiectiva politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem de aici un beneficiu spiritual important. Laicitatea ne ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan, ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
prima modernitate a izgonit religia din sfera puterii, instituțiile creștine din Occident au resimțit acest divorț ca pe un atentat grav la misiunea lor spirituală ; timp de un secol și mai bine, au conceput modernitatea ca pe un război între laicitate și Dumnezeu. Dar, de la începutul secolului XX încoace, Bisericile occidentale au pornit să valorifice spiritual ceva din posibilitățile modernității. Ele nu mai concep acum separarea de sfera puterii ca pe o slăbiciune, ci ca pe o bine-venită independență. Se adresează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acestea se susține în bună parte pe drept din ce în ce mai convențional sau mai comercial celebrate. Spre îngrijorarea multora, creștinismul pare să-și fi pierdut puterea de a strălumina actele cotidiene, de a iriga cu sensul său existența comună. Practicată în regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
instala într-o lume bine instalată în ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Patapievici considera . Daniel Ménager, Diplomatie et théologie à la Renaissance, PUF, Paris, 2001, capitolul Médiation et mouvement. că rămîne în seama discernămîntului nostru să ratăm sau nu profitul spiritual aparte, de tip apofatic, pe care îl putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru a întregi partea nevăzută a lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu mai sînt furnizate, în modernitatea tîrzie, de religie. Ea nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că religia nu mai este vîrful organizator al societăților noastre. Dacă dimensiunea religioasă e o dimensiune fundamentală a omului, ea a încetat să fie pretutindeni vizibilă, declarată, afirmată ca o calitate indispensabilă pentru un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]