250 matches
-
ciberneticii ar fi cu totul interesant, mai ales că o astfel de viziune poate aduce precizări importante privind posibilitatea comunicării între culturi diferite. Ca exemplu, având în vedere faptul că cultura contemporană occidentală se caracterizează printr-un grad puternic de laicizare, în timp ce alte culturi precum cele islamice sau cele est-europene păstrează un loc important religiei, este evident faptul că o comunicare de substanță între cultura occidentală și aceste culturi nu poate avea loc în cadrul instituțional al religiei sau al laicismului, ea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mișcare (transferuri geografic și sociale) ce a distrus particularismele familiale și locale; un proces de redistribuire socială, la sfârșitul căruia societatea ordinelor, rangurilor și starturilor simbolic marcate prin naștere, a cedat locul unor grupări determinate economic: clasele; un proces de laicizare care a condus la separarea Bisericii de Stat. Nu ne vom opri asupra diferitelor aspecte pe care le-a cunoscut modernizarea, asupra a ceea ce a condiționat-o sau însoțit-o: "desacralizarea lumii" datorată transformării credințelor, conform unei expresii împrumutate de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
discutată și extrem de sensibilă atât pentru Uniunea Europeană, cât chiar pe întreg cuprinsul mapamondului. Procesul de descreștinare a Europei a început de mult, chiar din perioada iluministă 6, dacă nu chiar mai devreme la anumite popoare, și a adus cu sine laicizarea în mare parte a statelor lumii. Astfel că cea mai mare parte a statelor lumii, mai devreme sau mai târziu, s-au rupt totalmente de influențele sau poate chiar de legăturile simbiotice cu Biserica pe care le afișau în perioadele
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
laice de orice formă religioasă și de orice influență metafizică. În asemenea situații, România devine totuși o zonă experimentală care tinde să contrazică "hotărârile" luate de multe dintre statele dezvoltate al Uniunii Europene (Franța, Olanda, Belgia, ulterior Spania etc.) în privința laicizării totale și a neimplicării Bisericii nici măcar ca și for consultativ în problemele politice sau în deciziile care se iau cu privire la societate în general. În România relația Stat-Biserică este una foarte bună. Statul nu este declarat laic, iar ajutorul pe care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine în revelația creștină". (Enciclopedie de filosofie..., 2004, p. 241). Se poate vedea cu ușurință că iluminismul și industrializarea și, de fapt, tot procesul acesta de laicizare a schimbat oarecum și orientarea Bisericii asupra valorilor proprii. Treptat vedem că și în Biserica Romano-catolică, mai întâi asistența socială a început să fie gândită ca și doctrină, ca apoi să fie schimbat în totalitate înțelesul profund al acestei misiuni
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai puțin, poate, de la individul izolat, dar mai mult de la cei organizați. Ea lasă mai puțin la latitudinea inițiativei private și așteaptă mai mult de la constrângerea colectivă" (Bougle, 1906, p. 260). Însă nu descriem oare aici un simplu proces de laicizare? Nu este însă deloc așa, iar Bougle spune foarte clar: Dacă fraternitatea religioasă știe să oblojească rănile, ea nu îndrăznește în schimb să sfărâme instrumentul care rănește: dimpotrivă, ea îi permite să funcționeze și să rănească în continuare" (Ibidem, p.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unei evoluții generale" (Valade, 2006, p. 375). Schimbarea socială, odată cu industrializarea, cu nașterea sociologiei și a științelor socio-umane, a atras după sine un "regres" în privința influenței teologice asupra lumii. Din punctul de vedere al asistenței sociale, Biserica a pierdut prin laicizarea statelor din apusul Europei. "Industrializarea din secolul al XIX-lea a sporit numărul dezrădăcinărilor și vocațiilor ideologice. Conform analizelor noastre, este normal ca Statele Unite, unde a fost adoptată prima direcție, să fi fost mai puțin cucerite de acest fenomen, ca
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Statele Unite, unde a fost adoptată prima direcție, să fi fost mai puțin cucerite de acest fenomen, ca și, în general, țările protestante. Decreștinarea a fost aici mai redusă decât în țările catolice. Pot fi date două interpretări. Țările catolice supuse laicizării cad cu ușurință în anticlericalism și antireligie pentru că Biserica are oroare de laicizare. Pe de altă parte, unele ideologii s-au dezvoltat în partide politice organizate după modelul Bisericii catolice. Aceasta a reușit în încercarea de a propune credincioșilor săi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de acest fenomen, ca și, în general, țările protestante. Decreștinarea a fost aici mai redusă decât în țările catolice. Pot fi date două interpretări. Țările catolice supuse laicizării cad cu ușurință în anticlericalism și antireligie pentru că Biserica are oroare de laicizare. Pe de altă parte, unele ideologii s-au dezvoltat în partide politice organizate după modelul Bisericii catolice. Aceasta a reușit în încercarea de a propune credincioșilor săi atât comunitatea restrânsă a parohiei satului și cartierului, cât și sentimentul participării la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și tonul la nivel mondial sunt date, în cea mai mare măsură, de țările puternic industrializate, iar în această situație România și imaginea ei în exterior au de suferit. Era aceasta a capitalismului a devenit, din păcate, o eră a laicizării (aș putea spune, ca teolog, a lepădării) popoarelor europene (iar aici ne referim la cele din Apus, care reprezintă în mare parte motorul economiei mondiale). Dacă industrializarea începută puternic cu secolul al XVIII-lea, sub influențele majore "venite pe calea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la un nou mod de viață european prin formarea unei familii europene, adică a Uniunii Europene, în care, mai ales în țările apusene, vedem o separare mai accentuată (adică mult mai dezvoltată pe parcursul a două secole de industrializare și de laicizare) de orice simbol religios și de orice raționalizare creștină a vieții. Nu credem că acesta ar fi capitalismul gândit și dorit a fi aplicabil în lume. Weber scrie în cele două părți ale cărții sale, Etica protestantă și spiritul capitalismului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de formă, concentrându-se asupra aspectului stat-societate civilă, așa cum este privită Biserica și activitățile ei filantropico-caritative de către aceste state. Așadar, în România avem o complementaritate între Biserică și Stat în privința asistenței sociale. Franța nu are nicio legătură cu Biserica datorită laicizării complete a Statului. Olanda este aproape de aceeași abordare a relației Stat-Biserică în privința asistenței sociale, din aceleași motive ca și Franța. Relații oarecum distante ne oferă și Italia, unde credeam că poate fi zărită o copleșire religioasă, prin însuși faptul că
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o înflorire parfumată de sfințenie, care este cea mai mare culme pe care poate s-o atingă spiritul creator al omului"259, o adevărată Renaștere penală adînc ancorată în ortodoxia creștină. Nașterea închisorilor românești s-a făcut pe fondul unei laicizări continue a societății, Bisericii restrîngîndu-i-se tot mai multe atribuții, printre care și cea de îngrijire a arestaților. Temnicerul modern a preluat funcțiile gîdelui, a armașului, a preotului și a călugărului, înlăturînd din meseria lui atît cruzimea unora, cît și credința
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor încarcerate, în Ardeal predominînd deținuții maghiari, iar în Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea a fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1881 Protectorat în Tunisia 1881-1882 Legea presei, a libertății de întrunire, a învățămîntului 1882 Tripla Alianță: Germania, Austria, Italia 1883 Deprez: primele încercări de transport a electricității 1884 Legea sindicatelor 1885 Congresul de la Berlin Zola: Germinal 1886 Legea Goblet, a laicizării învățămîntului primar 1886-1889 Criza bulangistă 1887 Primele automobile Peugeot 1890 Primul zbor cu avionul al lui Clément Ader 1892 Enciclica lui Leon al XIII-lea asupra Ralierii Convenția militară franco-rusă 1895 Constituirea Africii Occidentale franceze Auguste și Louis Lumière inventează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exercitată asupra întregii societăți. Suveranitatea divinului nu mai poate avea pentru noi sensul inexact, desigur, dar devenit comun, de putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei, modernitatea oferă un potențial simbolic aparte pentru a semnifica manifestarea paradoxală a transcendenței, totodată suverană față de contingent și slabă, mai bine zis, neînarmată, în interiorul lui. Două trăsături fondatoate ale democrației moderne mi se par, în acest sens, expresive : a) laicizarea puterii politice și b) principiul moderației, conducînd la decizia de a rezolva diferendele prin negociere, nu prin forță. Desprinderea autorității spirituale de categoria puterii De vreme ce a imanentizat sursa puterii, punînd-o pe seama voinței colective (cu toate aporiile ei), modernitatea a dizolvat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oficială așadar, deosebirea dintre corpul eclezial și corpul social nu are încă destulă relevanță, credința continuă să fie gîndită mai degrabă în manieră sociomorfică. Bisericile est-europene încearcă să-și recucerească, măcar formal, dreptul de supraveghere asupra întregii societăți, pe care laicizarea l-a erodat și de care comunismul le-a privat în mod brutal. în Occident, Biserica nu mai recurge la instrumentul puterii decît cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este inoperantă cât timp Biserica este controlată de un partid politic. În perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fel de raport. În perioada interbelică, mai existau Biserici de stat, îndeosebi în țările de credință ortodoxă. Cât timp omenirea s-a aflat sub regimul teocratic, era firesc ca Biserica și Statul să fie una; ulterior, pe măsura procesului de laicizare a vieții, s-a produs separarea Bisericii de stat. Dacă ținem cont de faptul că acest proces de separare a avut loc nu numai "în țări de spirit și observanță laică", atunci putem afirma că nu laicizarea este factorul preeminent
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
măsura procesului de laicizare a vieții, s-a produs separarea Bisericii de stat. Dacă ținem cont de faptul că acest proces de separare a avut loc nu numai "în țări de spirit și observanță laică", atunci putem afirma că nu laicizarea este factorul preeminent al detașării Bisericii de stat. De altfel, apariția statelor naționale corespunde cu procesul de separare al Bisericii de stat. În momentul în care statele au organizat "așezări cu unitate organică națiile", atunci a început să se pună
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în "Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1: " Nu există partid politic în țară care să fi dușmănit și să lovit mai statornic Biserica, de cum au făcut-o liberalii. Politicianizarea Bisericii ei au făcut-o. Tot ei, laicizarea și transformarea ei într-un instrument de stat. Ei sunt răsturnătorii de mitropolit, ei, înjositorii prestigiului Bisericii și semănătorii de vrajbă, ei, stricătorii de tradiție". 7 Nae Ionescu, Politica în Biserică, în "Cuvântul", an IV, nr. 1121, 7 iunie 1928
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care liber profesioniștii ce își câștigă existența de pe urma creației sunt foarte puțini. Observăm totuși că orașul Botoșani conferă zonei cel mai ridicat număr de artiști. În fine, remarcăm procentul de doar 3% atribuit reprezentanților bisericii, ceea ce reflectă gradul avansat de laicizare a societății românești moderne. Pentru intelectualitatea ecleziastică s-au avut în vedere doar practicanții religiei ortodoxe. Din acest motiv, în orașele bucovinene, caracterizate de o mai mare varietate etnică și religioasă, numărul fețelor bisericești ortodoxe este mai redus. Tabel 2
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
exercitată asupra întregii societăți. Suveranitatea divinului nu mai poate avea pentru noi sensul inexact, desigur, dar devenit comun, de putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei, modernitatea oferă un potențial simbolic aparte pentru a semnifica manifestarea paradoxală a transcendenței, totodată suverană față de contingent și slabă, mai bine zis, neînarmată, în interiorul lui. Două trăsături fondatoate ale democrației moderne mi se par, în acest sens, expresive : a) laicizarea puterii politice și b) principiul moderației, conducînd la decizia de a rezolva diferendele prin negociere, nu prin forță. Desprinderea autorității spirituale de categoria puterii De vreme ce a imanentizat sursa puterii, punînd-o pe seama voinței colective (cu toate aporiile ei), modernitatea a dizolvat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]