200 matches
-
păstrează o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și în lirica
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se prefacă. Am avut și am prieteni buni printre animale și suferințele lor mă sfâșie adânc. În perioada în care am scris Cine adoarme ultimul nu a lipsit de lângă mine, nici măcar preț de o virgulă, bătrâna și micuța mea pechineză - Laie pe numele ei cam băiețesc. Cocoțată pe masa de scris, totdeauna la câțiva centimetri de mâna dreaptă, a vegheat cu discretul ei sforăit așternerea fiecărui rând. A albit mult, ochii - în ciuda tratamentului - își pierd treptat acuitatea, a cam surzit și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
o sărbătoare dureroasă pe care nu-mi permit să mi-o ofer prea des, spre a nu altera stările de amețeală înaltă și adâncă pe care mi le provoacă. Tabieturi? Da... Pe lângă prezența obligatorie pe masa de scris a cățelușei Laie: scriu numai ziua, dar cu draperiile sau jaluzelele bine închise și la lumina unei lămpi de birou; folosesc numai hârtie de format A4, liniată (pătrățele sau dictando), eventual un caiet studențesc; cerneala neagră și uneltele de scris cu vârf foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în luptă, „pe viață și pe moarte” cu oamenii trecutului, cine îi reprezenta pe dnii Iliescu și Năstase în Nevada, cine era, mă întreb, Consulul Onorific al României la Las Vegas? Prospera nevadeză de origine română a uitat vorba „ori laie, ori bălaie”... V-ați mira ca, în cazul în care dl Năstase câștigă prezidențialele iar dl Geoană devine prim-ministru și au humorul de a-i reînnoi dnei Roberts mandatul de Consul Onorific al României în Nevada, dna Roberts să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și a posibilității supunerii. Toate indicațiile inițiatice sunt întrunite, feciorilor li se cere în mod direct și în răspăr să devină eroi civilizatori, iar mesajul este înțeles tocmai prin prisma psihologiei inverse: „Ei, cum se urcară pe scaunu împărăției, nici laie nici bălaie, să intre în împărăția Arăpușchii, că ei gândeau că tatăl lor numai își făcuse spaimă, fiindcă ei nu vedeau în țara vecină cu a lor dinspre soare-apune decât câmpii și iar câmpii, pustii goale; orașe, or sate, or
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
obișnuit, ca toți ceilalți. El va dirija în schimb de-adevăratelea, cum văzuse că făceau dirijorii de simfonii la televizor. Dar cum porni iarăși cîntecul, copiii începură să rîdă, de nu se mai înțelegea nimic din melodie. Ce era hărmă laia asta ? învățătoarea le ținea și ea hangul. — De ce te zbați așa ? îl întrebă cînd gălăgia se mai potoli. — Așa se dirijează. I-auziți, copii, așa se dirijează ! și iarăși rîsete. Dănuț nu mai înțelegea nimic. Hai, ăștia, ce știau ei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de școală i s-a constatat lipsa, în aceeași zi s-a înființat învățătorul care avea clasa I la poarta părinților, cerându-le lămuriri de ce nu și-au trimis mezinul la școală. C-o fi, c-o păți, că-i laie, că-i bălaie, părinții nu au avut încotro și, a doua zi, în cămeșuță și izmănuțe curate, desculț, cu picioarele bine spălate dar pline de zgârieturi, purtând în spate o tășcuță de la frații mai mari, împreună cu copiii din vecini, Dumitru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei Eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei (1941). 19-20.VI. Cu prilejul festivalului folcloric din Sângeorz, delegația Ginta Latină din Nisporeni - omagiu la mormântul Prof. N-laie Mute primul președinte al filialei Sângeorz. 21-22.VI. Participare la cel de al III-lea Congres de Dacologie desfășurat la București. 24.VI. Apare În al XIV-lea an de existență nr. 2 (53) al revistei Curierul Ginta Latină. Din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
real și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al nunții cosmice și al măicuței bătrâne), este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al nunții cosmice și al măicuței bătrâne), este cea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Feisthammel Francisc și Ana, născută la data de 8 decembrie 1940 în localitatea Cheglevici, județul Timiș, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 67227 Frankenthal (Pfalz), Richard-Wagner-Ring 7c. (3.070/2009) 60. Golan Sara, fiica lui Wiesel Mendel și Laia, născută la data de 1 februarie 1947 în localitatea Sighet, județul Maramureș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Hasharon, str. Beheshvan nr. 35. (3.761/2009) 61. Golianu Brenda, fiica lui Golianu Dorul și Veronica, născută la
ORDIN nr. 2.935/C din 27 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216848_a_218177]
-
Bravu 264. Târgoviște, str. I. C. Frimu 16. 2246. Dumitrescu N-lae, apartamente, București, str. Chiristigii 24; str. Amzei 20. Sinaia, str. Ilie Pintilie 19; 37. 2247. Drimer Leivi și Iulia, 3 apartamente, Bacău, str. Alexandru cel Bun 15. 2248. Doiciu N-laie, 3 apartamente, București, Calea Călărașilor 289. 2249. Davidsohn Berta, 4 apartamente, București, Calea Moșilor 54-56. 2250. Dichter Cornelia, 4 apartamente, București, B-dul Mareșal Tolbuhin 36. 2251. Dermer Ella, 4 apartamente, București, str. Alex. Sahia 26. 2252. Drâmba Ion, 5 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Emil și Ita, născut la data de 11 februarie 1952 în localitatea Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Haviva Raih nr. 11. (1.315/2009) 128. Zalmanovich Israel, fiul lui Zelmanovici Alter și Laia, născut la data de 4 august 1955 în localitatea Sighet, județul Maramureș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tiqwa, str. Tidhar nr. 11. (3.267/2005) Anexa 2 LISTA persoanelor care au solicitat redobândirea cetățeniei române, cu
ORDIN nr. 1.786 din 1 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213474_a_214803]
-
ocupația sovietică. Versurile au fost scrise de Johann Voldemar Jannsen, iar muzică imnului este de Fredrik Pacius, aceeași cu a imnului finlandez Maamme, versurile fiind diferite. ,<br> Kui kaunis oled să!<br> Ei leia mină iial tääl<br> See suure laia ilma pääl,<br> Mis mul nii armaș oleks ka<br> Kui să, mu isamaa!<br> Să oled mind ju sünnitand<br> Ja üles kasvatand;<br> Sind tänan mină alati<br> Ja jään sul truuks surmani!<br> Mul kõige armsam oled
Mu isamaa, mu õnn ja rõõm () [Corola-website/Science/296684_a_298013]
-
fost numit în grecește Petra. Așadar, Petra și nu Laina, cum s-ar fi putut numi dacă s-ar accepta afirmația lor. A doua interpretare de până acum, și anume că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al “lailor”, care era binecunoscut prin secolele al IV-lea - al V-lea împreună cu cel al “bessilor” din zona Sarmisegetuzei, aflată la circa 80 km distanță de Lainici, nu se poate susține lingvistic deoarece acest toponim este evident că el nu se
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
din zona Sarmisegetuzei, aflată la circa 80 km distanță de Lainici, nu se poate susține lingvistic deoarece acest toponim este evident că el nu se poate desface în silabe ca „lain”+”ic” pentru a putea fi considerat un diminutiv al „lailor” prin sufixul „ic”. Reputatul academician Al. Rosetti (1895-1990) în imensul său volum „Istoria limbii române” explică destul de clar etimologiile, atât a prefixului „lai” cât și a sufixului „nic”, care dau in final "lainic". Astfel, „lai” îl găsim la „Limbile vecine
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
m-ați dus de lîngă voi,/ De ce m-ați dus de-acasă?” (Bătrîni); „Stăpîne codru, crai bătrîn:/ Mai ții tu minte oare?” (Reîntors); „Am venit să-ți spun o vorbă/ Azi, cînd pleci în țări mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
și tenebros din primele poezii nu s-a menținut, din fericire, nealterat; chiar și în Poezii, dar mai ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii sufletești
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
țigăncile în port fain și țanțoș la statură, toți s-au strâns buluc împrejurul lui. - Aoleu, ce mai faci, Șolcane, maică? El le răspundea chefos: - Sunt sănătos și voinic, Să trăiască Măria- Sa Vodă. Dar Dumneavoastră cum mai trăiți? Toată laia i-au răspuns într-un glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]