200 matches
-
precum și ochii negri, decupați din abanos de un conștiincios ucenic al lui Brâncuși, îi dădea o alură de creolă sau mai precis, putea fi ușor confundată cu Domnișoara Pogany, scăpată din atelierul marelui maestru și rătăcită prin pensiunea lui Nea Laie. Datorită felului ei de a fi, putea oricând ispiti pe cineva neavizat. De aceea, se încetățenise obiceiul, amintit mai sus, de a-i avertiza pe noii veniți să se comporte ca atare față de Patricia, pentru a nu stârni gelozia patronului
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și pasiune o slujea, și aruncată în unul din coșurile de gunoi din spatele grandioaselor teatre, adică transformată în deșeu scenic, iar acum se înfrupta cu amintiri și imagini din trecut pe care le trăia și le retrăia intens împreună cu Nea Laie și cu alți martori ocazionali. De la un vechi fan al ei, Bidaru aflase că, într-adevăr, a fost răpită "oficial" de pe scenă în toamna anului 1950 sau 1951, nu se știe din ce motiv, trimisă în Deltă într-un lagăr
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în primul an de școală medie. Pe măsură ce timpul trecea, prietenia dintre ei se consolida. Gicu, fostul lui confident, cu care schimbase primele impresii despre noii colegi, despre profesorii din liceu și pentru puțin timp coleg și de cameră la Nea Laie, cu toate că era un camarad de nădejde, cu care puteai pleca la luptă fără teama că vei fi lovit din spate, era greu de înțeles, uneori controversat, nu datorită defectelor sale, ci datorită faptului nu puteai ghici niciodată ce ghinion îl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
timbru al vocii de o claritate aparte, plăcut la ureche, ce crease certitudinea că are și voce și ureche muzicală. Cu iubitori de muzică ca Patricia sau ca Doru Gârleanu, s-ar fi înțeles foarte bine. Chiar și cu Nea Laie. Bidaru era curios să afle în ce împrejurări s-au cunoscut între ei. Ar fi vrut să-i provoace la o discuție, dar nu știa cum și nu era sigur că era binevenită o asemenea idee, așa că, pentru moment, renunță
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
altcuiva. Pentru Bidaru, o veste mai tristă nici că se putea. Într-o situație asemănătoare, aproape identică, a fost pus și cu vreo 23 de ani în urmă, când fostul său coleg de liceu și chiar de cameră la Nea Laie, Gicu Batin împreună cu soția sa Marcela și cu copilul Vasilică, au obținut pașaport pentru stabilire definitivă tot în Canada. Ținând cont de cazul precedent, Bidaru a înțeles că la început va rămâne cu un sentiment amar și că în sufletul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Cu Bela la braț și cu capul în nori, se plimbau prin Herăstrău. Au pus la cale o potlogărie. Vor să se căsătorească de Anul Nou. Îi cunună Batin Gheorghe cu soția (au fost și colegi de cameră la Nea Laie). Locul unde se vor cununa îl vor stabili mai târziu. M-a invitat și pe mine. Drept să spun, îl invidiez. Îmi vine să-l iau la palme...". Era isteț pezevenghiul, gândi Bidaru, după ce l-am băgat în pâine mă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Atelierul de acuarelă era abia la ora zece, avea tot timpul să discute. — Ca vechi spațiot... (Bruno râse pentru a stabili o complicitate mai curând fictivă), probabil Îți amintești de Începuturile Locului, de eliberarea sexuală, de anii 70... — Eliberare, o laie! mormăi străbunicul. Întotdeauna au fost gagici care-o dădeau la tot cartierul, În orgii. Și totdeauna au fost tipi care-au zguduit-o. Nu s-a schimbat nimic, bătrâne. — Totuși, insistă Bruno, am auzit că SIDA a schimbat situația... — Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să-și dea seama că, dimpotrivă, e o activitate pur socială, bazată pe fixare, pe ritualuri, pe reguli și ceremonii. După Auguste Comte, singurul rol al religiei e să aducă omenirea Într-o stare de unitate perfectă. — Auguste Comte, o laie! interveni furios Bruno. Din momentul În care nu mai crezi În viața veșnică, nu mai e posibilă nici o religie. Iar dacă societatea este imposibilă fără religie, cum pari să crezi tu, nu mai e posibilă nici o societate. Îmi aduci aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
tandre, copiii adormeau. Aveam senzația că aici timpul se măsoară în milenii. Șchiopătînd pe o cărare de lîngă bordei, din pădure ieși un om cu sarcina de vreascuri în spate. Albi, ochii săi erau încadrați de o barbă cu lîna laie. Răcni gutural la o babă care, fără să miște de pe țol, răspunse la fel de răstit. Am încercat să stau de vorbă cu dînsul. Omul ne zîmbi cu o gură spartă din care, rărit, răsărea un gard galben de dinți. Ne pofti
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
zilei de mâine. Viitorul odraslelor e cât se poate de sumbru. Ce-i așteaptă? Ai bine să nu ne mai gândim. Spectrul foamei bântuie peste tot. Șanse? Niciuna. Născuți pentru chin și disperare. Hotărârile conducătorilor țin câteva zile. Ba e laie, ba e bălaie. Azi dăm o lege, mâine o abrogăm, că doar tot noi am promulgat-o. „Legea sunt eu!" - spunea un dictator devenit celebru. „Partidul sunt eu". „Guvernul sunt eu". România sunt eu". Dumnezeu sunt eu" - auzi ca un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Le trecea pragul doar câte un ins fără căpătâi, câte un târâie-brâu pe care toți, inclusiv copiii, îl priveau cu dispreț, deoarece nu exista rușine mai mare, pentru mentalitatea din Lisa, decât trândăvia. Clopoțelul de deasupra ușii, la Nica lui Laie, care-și deschisese cârciuma chiar la poarta bisericii "mari", suna atunci strident, supărător, zgâriind parcă liniștea plină de umbre dinlăuntru. Cârciumarul, un bărbat între două vârste, cu un pântec enorm, apărea într-un târziu, ștergîndu-și mâinile de nelipsitul șorț murdar
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
alb și te orbește. Așa de tare îi lumina lui. Și după aceea se aude tunetul. Aiasta îi lumină de foc, Toadere! Lasă că am să ies acușica afară - că tot am o treabă - și ți-oi spune dacă-i laie sau bălaie. Până atunci, am să ies eu să mă dumiresc, că cu tine mă apucă ziua trează... Odată cu ultimul cuvânt, Maranda a sărit de pe cuptor, și-a pus un zăbun pe ea și a ieșit în prag. Ochii i-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
toamnă prin podgoriile de odinioară și de astăzi ale Iașilor? Află, vere, că gândul acesta îmi dă târcoale de ceva vreme... Și ai ajuns la o oarecare concluzie? Am ajuns și n-am ajuns... Cu alte cuvinte, nu-i nici laie nici bălaie... Eu aș zice ca până mâine s-o lăsăm așa. Poate s-o alege o vreme, cum spun bătrânii. Dacă nu... dăm cu banul. Și unde crezi că ne putem întâlni mâine? Presupun că în gura Buciumului ar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o spus nimic când o auzit de urâtă? O tăcut mâlc? a întrebat intrigat Vasile Hliboceanu. Mă-i crede, nu mă-i crede, eu ți-o spun pe cea dreaptă...Nenea Jănel n-o scos o vorbă. Nici că-i laie, nici că-i bălaie. Stătea cu capul plecat ca oaia în cârd, când îi nădușală...Iaca așa ședea și pace! Baba Zoița lui Cocostârc, însă, nu ședea degeaba. Ea lega și dezlega ploile... Si până la urmă ce s-o ales
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Bravu 264. Târgoviște, str. I. C. Frimu 16. 2246. Dumitrescu N-lae, apartamente, București, str. Chiristigii 24; str. Amzei 20. Sinaia, str. Ilie Pintilie 19; 37. 2247. Drimer Leivi și Iulia, 3 apartamente, Bacău, str. Alexandru cel Bun 15. 2248. Doiciu N-laie, 3 apartamente, București, Calea Călărașilor 289. 2249. Davidsohn Berta, 4 apartamente, București, Calea Moșilor 54-56. 2250. Dichter Cornelia, 4 apartamente, București, B-dul Mareșal Tolbuhin 36. 2251. Dermer Ella, 4 apartamente, București, str. Alex. Sahia 26. 2252. Drâmba Ion, 5 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
fără substrat metafizic și viziune: " Se clatină tot satul când e horă/ și fetele trec drepte prin iubiri" (Petre Got). Un poet blagian cu tendințe de ermetizare este Ion Iuga. El cântă satul, casa părintească, bunicii, "Cântărețul" (care amintește de "Laie Chiorul" lui Goga), dar ajunge curând la o poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
real și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al nunții cosmice și al măicuței bătrâne), este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al nunții cosmice și al măicuței bătrâne), este cea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Vorba lungă, sărăcia omului” locvacitatea poate fi, de multe ori, motiv de pagubă; p. 114, r. 38 40: „Eu îs bun cât îs bun, dar și când m-a scoate cineva din răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea”bunătatea cuiva, exploatată până la extrem, poate dezvălui și fața dură a aceleiași persoane, duritate care nu ar putea fi oprită nici prin intermediul unor indivizi primejdioși, cum ar fi celebrii țigani lăieți; p. 115, r. 13 14: „cu prujituri
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]