227 matches
-
cu șantierul de restaurare a monumentului istoric de secol al XVI-lea din Clocociov (Olt). Urmează o serie de șantiere de restaurare la Comenița (Argeș - 1986), Plătărești (Giurgiu - 1992), Lupșa (Albă - 1996), Suceava (1996), Bobicești (Olt - 1998), Zlatna (Albă - 1998), Lainici (Olt - 1999), Morunglav (Olt - 2007), Dobrești (Argeș - 2008, 2009) etc. La acestea se adaugă taberele de pictură de la Vitomirești (Olt) , Bistrița-Năsăud, Râșca (Suceava), Seaca (Olt), Moșteni (Olt), Crivaia (Caraș-Severin), Gărâna (Caraș-Severin), Dobrețu (Olt), Călimănești (Vâlcea) etc. Printre lucrările cu o
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
Brâncuși) din Oradea în anul 1971. A efectuat apoi stagiul militar la Timișoara, Lugoj și într-o locație neprecizată. A urmat apoi Facultatea de Instalații și Automatizări din București, pe care a absolvit-o în 1976. După intrarea la Mănăstirea Lainici în 1980, a urmat Seminarul Teologic din Craiova, pe care l-a absolvit în 1986. Studiile teologice le-a absolvit la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, în promoția 1990. În perioada 1991-1994 s-a aflat la Institutul Biblic din
Ioan Selejan () [Corola-website/Science/308639_a_309968]
-
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, în promoția 1990. În perioada 1991-1994 s-a aflat la Institutul Biblic din Ierusalim, unde a obținut doctoratul în științe biblice, egiptologie și orientalistică. În anul 1980 și-a început viața monahală la Mănăstirea Lainici, județul Gorj, unde a fost hirotonit diacon în 6 august 1990. Ca inginer a condus lucrările de construcție a noii biserici a mănăstirii. A fost hirotonit preot la Mănăstirea Tismana în 15 august 1990. Între 1990-1994 a fost starețul Mănăstirii
Ioan Selejan () [Corola-website/Science/308639_a_309968]
-
județul Gorj, unde a fost hirotonit diacon în 6 august 1990. Ca inginer a condus lucrările de construcție a noii biserici a mănăstirii. A fost hirotonit preot la Mănăstirea Tismana în 15 august 1990. Între 1990-1994 a fost starețul Mănăstirii Lainici. În anul 1994 a fost arhimandrit și superior al Așezămintelor Românești de la Ierusalim. În 9 iulie 1994 a fost ales episcop al Covasnei și Harghitei, la recomandarea mitropolitului Antonie Plămădeală, care l-a hirotonit episcop la Mănăstirea Toplița din județul
Ioan Selejan () [Corola-website/Science/308639_a_309968]
-
nu își atinge obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916, Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileu Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie, forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]
-
se întoarce în țară. După eliberare s-a retras în părțile Brașovului unde a cunoscut mulți părinți duhovnicești, misionari autorizați ce propovăduiau în toată țara. Între 1948-1950, zi de zi, a făcut misionarism cu părintele Damaschin (fost stareț al mânăstirii Lainici), până ce autoritățile le-au interzis, luând măsuri drastice. Părintele Damaschin, apreciind predicile sale și plăcându-i hotărârea și starea sa sufletească, l-a recomandat mitropolitului Irineu Mihălcescu și, astfel, primește hirotesia de ipodiacon misionar la moaștele Sf. Cuvioase Parascheva de la
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a "DN7C", străbate creasta Făgărașului între vârfurile "Paltinul" (2398 m) și "Iezerul Caprei" (2417 m) pe sub muntele "Paltinul", între cotele 2.025 și 2.042 metri. Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta Cârța pe Magistrala CFR 200. Este cel mai lung tunel (887 m) și în același timp lucrarea de artă rutieră situată la cea mai
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
Benedict Ghiuș, profesorul Alexandru Mironescu și alții. Va participa și la o retragere duhovnicească, organizată de Sandu Tudor la Mănăstirea Govora, care va dura aproape o lună. Între 1950-1956 este închis din nou, iar după eliberare, este primit la Mănăstirea Lainici. Aici starețul Calinic Cărăvan în însărcinează cu instruirea monahilor în literatură, gramatică, limbi străine și istorie. În 1958, este din nou arestat și condamnat la 20 (douăzeci) ani muncă silnică și 10 (zece) ani degradare civică. Este eliberat în 1964
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
mai multe parohii, apoi pe la Mănăstirea Viforâta, Mănăstirea Surpatele și, în sfârșit, la Mănăstirea Antim. În anul 2003, la vârsta de 91 de ani, Părintele Adrian a părăsit Mănăstirea Antim pentru a trăi ca sihastru la schitul Locurele de pe lângă Mănăstirea Lainici, unde a rămas până în anul 2011, când starea lui de sănătate s-a înrăutățit. Părintele Adrian Făgețeanu a trecut la Domnul la 27 septembrie 2011 la spitalul ”Dr. Marius Nasta” din București, la vârsta venerabilă de 99 de ani. A
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
de sănătate s-a înrăutățit. Părintele Adrian Făgețeanu a trecut la Domnul la 27 septembrie 2011 la spitalul ”Dr. Marius Nasta” din București, la vârsta venerabilă de 99 de ani. A fost înmormântat sâmbătă, 1 octombrie 2011, in cimitirul Mănăstirii Lainici.
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
Parcul Național Defileu Jiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în sud-vestul țării, pe teritoriile județelor Gorj și Hunedoara. În arealul parcului se află Mănăstirea Lainici, o mănăstire ortodoxă de călugări construită în anul 1817. Lăcașul de cult poartă hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșani și Vulcan) și
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid). Aria naturală
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
tractată cu cu autotractoare, automobilele blindate și camioanele. Au fost stabilite depozite înaintate de muniții și alimente, iar trupele au fost prevăzute cu îmbrăcăminte și echipament de munte. Șoseaua din defileul Jiului, controlată de forțele germane până la mijlocul distanței dintre Lainici și Bumbești, împreună cu calea ferată ferată ăngustă (de tip "Decauville"), instalată din timpul neutralității pentru a înlesni transportul de grâne, au fost destinate pentru transportul artileriei grele și ușoare, precum și a unei părți din trupe. Generalul Erich von Falkenhayn, el
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
ofițeri din statul-major al Diviziei a 11-a pe Generalul Dragalina în recunoașterea pe care acesta a făcut-o în defileul Jiului, pentru a inspecta posturile înaintate ale reg. 26 infanterie. Din nefericire, la Schitul Locuri Rele, în apropierea Mânăstirii Lainici, viteazul general Dragalina a fost foarte grav rănit. Pătrunderea rapidă a trupelor germane până la marginea orașului Târgu Jiu a creat o situație foarte grea și periculoasă, în care comandantul Grupului „Jiu”, col. I. Anastasiu, împreună cu comandantul Diviziei a 11, col
Pârvu Boerescu () [Corola-website/Science/337633_a_338962]
-
ofițeri (colonelul Toma Dumitrescu și maiorul Constantin Miltiade) și pleacă personal în Valea Jiului, în recunoaștere, pentru a vorbi cu comandanții aflați în primele linii, deoarece legăturile cu unitățile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii și trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spovedit și s-a împărtășit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Mașina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanțe, dar câteva gloanțe își ating ținta. Generalul este rănit de două gloanțe
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
nu își atinge obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916 Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileul Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
Spiridon Matei nr. 2, bl. 12, sc. A, et. 9, apt. 40, sector 3 țel. 3467795 093349202 17274 TRIFU FLORICA (n. 1959) Str. Serg. Matei Dumitru nr. 1, sector 2 țel. 2314102 094920409 17100 TRIPA I. ȘTEFAN (n. 1948) Str. Lainici nr. 22, sector 1 țel. 2242850 092308789 9070 TRUTA ELENĂ (n. 1960) Str. Rășinari nr. 2, bl. U5, sc. A, et. 4, ap. 15, sector 3 țel. 6309691 21050 TUDOR D. GHERGHINA (n. 1962) Str. Sibiu nr. 4, bl. OD2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
din Vladimir, + -otă), devenit, prin simplificarea grupului consonantic inițial, Laiotă. Vlajo stă și la baza rom. Vlaicu. Varianta romînizată fonetic Laio, Laiu (există în prezent numele de familie Lăiu) se regăsește în toponimele Laiul, Gîrla Laiului, Laia Mare, Dealu Laiului, Lainici etc. Probabilitatea ca la baza numelui Laiotă să stea apelativul romînesc vechi lai, „negru“, este mai mică, nu imposibilă (după modelul Albotă etc.), dar deocamdată destul de rar reprezentată. Varianta Laita (munte și pîrîu în Munții Făgărașului) ar putea proveni dintr-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
doar spre Banat, prin Porțile de Fier ale Transilvaniei, ci și spre Oltenia, care, la rândul ei, asigura contactul peste Dunăre cu Moesia. Existau două rute ce puteau fi accesate între Transilvania și Oltenia, respectiv: una de defileu, prin pasul Lainici, utilizată de romani, și alta de altitudine, prin trecătoarea Vâlcan, folosită de daci (și, dintotdeauna, de mocani și ciobani 42). Ceea ce explică importanța curburii carpatice interne ca areal de coagulare a primelor nuclee urbane și statale este strâns legat de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Constanța, construită, în 1910, în întregime din beton armat, a cărei cupolă este formată dintr-o pânză de beton armat de 5 cm grosime deși are o deschidere de 8 m; castelul de apă de la Periș (județul Ilfov), podurile de la Lainici, cu două arce din beton armat, având deschideri de 60 m; podurile de peste Siret și Adjud, Răcătău, Roman, fostul Minister al Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Generală a Municipiului București). 3.Cultura muzicală - bază pentru teoria sonicității. Cea mai prolifică latură
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
deci a acțiunii de eroziune a ghețarilor din era glaciară; - exiztența a foarte multe lacuri glaciare, cum ar fi de pildă cele din Retezat, Făgăraș, etc; - un număr mic de pasuri de culme(Bran, Vâlcan) și de vale(Turnu Roșu, Lainici); - un număr mic de depresiuni intramontane; - număr redus de văi transversale (Olt și Jiu); - persistența pe o perioadă mai Îndelungată a zăpezii, aspect important pentru turismul alb, practicat cu bune rezultate la: Sinaia, Bușteni, Azuga, Bâlea Lac, Muntele Mic, Straja
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Petrele Alba - 1335 m, În Munții Mehedinți. c) Pasurile de trecere sunt În general de mare Înălțime, cum ar fi: Predeal - 1032 m, Bran - 1240 m, VÎlcan - 1621 m, Curmătura Oltețului - 1640 m, urmează apoi unele pasuri mai joase: Pasul Lainici de pe Valea Jiului și cele două porți respectiv Poarta Orientală (Pasul Domașnea - 540 m) și Poarta de Fier a Transilvaniei; d) Sunt străbătuți de unele mari văi transversale, cum ar fi cea a: Prahovei, Jiului, Oltului, formînd astfel cel mai mare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]