227 matches
-
nu își atinge obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916 Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileul Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
ofițeri (colonelul Toma Dumitrescu și maiorul Constantin Miltiade) și pleacă personal în Valea Jiului, în recunoaștere, pentru a vorbi cu comandanții aflați în primele linii, deoarece legăturile cu unitățile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii și trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spovedit și s-a împărtășit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Mașina trece în viteză pe pod prin ploaia de gloanțe, dar câteva gloanțe își ating ținta. Generalul este rănit de două gloanțe
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
nu își atinge obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916, Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileu Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie, forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
pradă bogată, prizonieri, material, trebuia în schimb să plătim înaintarea noastră cu sacrificii serioase." Prima bătălie din defileul Jiului s-a desfășurat între 23 - 29 octombrie 1916. Obiectivul forțelor germano - austro-ungare era de a trece munții Carpați prin trecătorile Surduc (Lainici) și Vâlcan. În acest scop a fost constituită o grupare comandantă de generalul Paul von Kneussl, compusă din Divizia 11 Infanterie Bavareză, Divizia 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și două batalioane de cicliști, sprijinită de 22 de baterii
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Ciocăzeanu (apropiat al lui Tudor Vladimirescu) și soția lui Maria, ridicarea bisericii "Sf. Ion și Coborârea Sfântului Duh" din Ciocadia. Șerban Magheriu, alături de soția, mai contribuie la ridicarea următoarelor lăcașuri de cult: biserica "Sf. Nicolae" din Tg. Jiu (1810), schitul Lainici (1813), biserica de lemn din Pojaru de Jos (1818). Imediat după 17 februarie 1816 (data redactării testamentului) Ioana Zorilescu, soția lui Șerban Magheriu, trece la cele veșnice lăsând toată averea ei, în lipsa copiilor, celor din familia ei și bisericii din
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
cu șantierul de restaurare a monumentului istoric de secol al XVI-lea din Clocociov (Olt). Urmează o serie de șantiere de restaurare la Comenița (Argeș - 1986), Plătărești (Giurgiu - 1992), Lupșa (Albă - 1996), Suceava (1996), Bobicești (Olt - 1998), Zlatna (Albă - 1998), Lainici (Olt - 1999), Morunglav (Olt - 2007), Dobrești (Argeș - 2008, 2009) etc. La acestea se adaugă taberele de pictură de la Vitomirești (Olt) , Bistrița-Năsăud, Râșca (Suceava), Seaca (Olt), Moșteni (Olt), Crivaia (Caraș-Severin), Gărâna (Caraș-Severin), Dobrețu (Olt), Călimănești (Vâlcea) etc. Printre lucrările cu o
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
se reîntoarce la mănăstire și Î.P.S Teofil Herineanu numește un alt ieromonah trecut prin închisorile comuniste, părintele Alexandru Adrian Făgețeanu, care după ce slujește câțiva ani în parohia Filea de Jos, va ajunge duhovnicul mănăstirii Antim și al mănăstirii Lainici. Urmează pr. Petran Alexandru, pr. Tomașciuc Vasile, pr. Herteli Vasile, pr. Avram Ioan și actualul paroh pr. Măluțan Ciprian.
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
parte din provincia Dacia Malvensis. Dacia de la sud de Carpați era o regiune în care se putea pătrunde pe uscat doar prin trei trecători: prin Culoarul Timiș-Cerna, străjuit de castrul roman de la Ad Mehadium (Mehadia), prin valea Jiului (prin pasul Lainici), străjuit de castrul de la Ad Mutriam și prin valea Oltului (prin pasul Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Benedict Ghiuș, profesorul Alexandru Mironescu și alții. Va participa și la o retragere duhovnicească, organizată de Sandu Tudor la Mănăstirea Govora, care va dura aproape o lună. Între 1950-1956 este închis din nou, iar după eliberare, este primit la Mănăstirea Lainici. Aici starețul Calinic Cărăvan în însărcinează cu instruirea monahilor în literatură, gramatică, limbi străine și istorie. În 1958, este din nou arestat și condamnat la 20 (douăzeci) ani muncă silnică și 10 (zece) ani degradare civică. Este eliberat în 1964
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
mai multe parohii, apoi pe la Mănăstirea Viforâta, Mănăstirea Surpatele și, în sfârșit, la Mănăstirea Antim. În anul 2003, la vârsta de 91 de ani, Părintele Adrian a părăsit Mănăstirea Antim pentru a trăi ca sihastru la schitul Locurele de pe lângă Mănăstirea Lainici, unde a rămas până în anul 2011, când starea lui de sănătate s-a înrăutățit. Părintele Adrian Făgețeanu a trecut la Domnul la 27 septembrie 2011 la spitalul ”Dr. Marius Nasta” din București, la vârsta venerabilă de 99 de ani. A
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
de sănătate s-a înrăutățit. Părintele Adrian Făgețeanu a trecut la Domnul la 27 septembrie 2011 la spitalul ”Dr. Marius Nasta” din București, la vârsta venerabilă de 99 de ani. A fost înmormântat sâmbătă, 1 octombrie 2011, in cimitirul Mănăstirii Lainici.
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
Parcul Național Defileu Jiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în sud-vestul țării, pe teritoriile județelor Gorj și Hunedoara. În arealul parcului se află Mănăstirea Lainici, o mănăstire ortodoxă de călugări construită în anul 1817. Lăcașul de cult poartă hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșani și Vulcan) și
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid). Aria naturală
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
la vest, la o altitudine de 450 m. Trecătoarea face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică "Târgu Jiu - Câmpu Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul Surduc-Lainici, Jiul are o
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cădere de 165 m pe o distanță de 18
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
ciment, marchează locul în care generalul Ion Dragalina - numit la comanda Armatei I pentru a conduce luptele de pe Cerna și Jiu, a fost rănit în data de 12 octombrie 1916 în timp ce inspecta „Grupul Jiu”. În apropierea podului de peste Jiu din Lainici se află un alt mic monument comemorativ, ridicat în cinstea celui care a fost timp de 25 de ani conducătorul Biroului de Turism pentru Tineret din România - Gioni Baboș În ianuarie 1999 defileul a fost teatru de bătălie între jandarmi
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Popasul turistic Lainici este o zonă de agrement situată în Trecătoarea Lainici din defileul Jiului, care se află la 30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Popasul turistic Lainici este o zonă de agrement situată în Trecătoarea Lainici din defileul Jiului, care se află la 30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Popasul turistic Lainici este o zonă de agrement situată în Trecătoarea Lainici din defileul Jiului, care se află la 30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone de agrement ale Gorjului, numite la înființare "Bufet" sau "Complex Turistic", după caz, au fost create prin hotărâri ale Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone de agrement ale Gorjului, numite la înființare "Bufet" sau "Complex Turistic", după caz, au fost create prin hotărâri ale Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului Gorj pentru
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone de agrement ale Gorjului, numite la înființare "Bufet" sau "Complex Turistic", după caz, au fost create prin hotărâri ale Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului Gorj pentru a fi folosite de către ICSAP
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Turistic", după caz, au fost create prin hotărâri ale Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului Gorj pentru a fi folosite de către ICSAP - Intreprinderea Comerțului de Stat pentru Alimentație Publică, Târgu-Jiu. Inițial deci, atât zona de agrement Lainici din Defileul Jiului, ca și cea de pe Valea Sohodolului - Runcu sau cele de pe văile Tismana sau Padeș au figurat ca zone comerciale. Apoi, prin Decizia nr. 199/8 iulie 1980, a aceluiași Birou Permanent, s-au transmis toate bunurile din
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]