867 matches
-
midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul membrelor în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul membrelor în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
A studiat mult teatrele din Paris și a debutat acolo cu succes. A reușit să formeze o trupă care are deja artiști buni și actrițe frumoase, cărora nu avem a le face decât o recomandare: să încerce să cânte cu laringele, să înceteze a folosi în acest scop nasul, organ de altfel foarte util, dar foarte puțin muzical. E un defect național, o știm bine; un motiv în plus pentru comedie să ia inițiativa reformei. Orice-ar fi, trupa română merită
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
TRASK, APOI CONFIGURAȚIA EI. CÂND ASEMĂNAREA CU DAVID MARIN I SE PĂRU SATISFĂCĂTOARE, OPRI APARATUL ȘI STABILI O "DERIVAȚIE". ETAPA URMĂTOARE NU REPREZENTA DECÂT O PERFECȚIONARE A CELOR ÎNFĂPTUITE ANTERIOR. ASTFEL, "IMPRIMĂ" CIRCUITE PE COARDELE VOCALE, REGLÂND TENSIUNEA DIN MUȘCHII LARINGELUI PÂNĂ CÂND VOCEA LUI WADE TRASK AVU ACEEAȘI TONALITATE CU CEA A LUI MARIN, ÎNREGISTRATĂ PE BANDA SISTEMULUI DE COMUNICAȚIE A AVIONULUI. PROBĂ, UNUL DUPĂ ALTUL, CÂTEVA DIN PROPRIILE COSTUME CARE SE AFLAU ÎN DULĂPIORUL DIN AVION. DOUĂ DIN ELE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
din nou și pronunțați din nou silaba „Om” tare și răsunător, începând cu „Ooooooo....”, pronunțat pe gură, și încheind cu „mmmmmm.....” pe nas. Repetați de trei-șase ori într-o ședință. Beneficii: această silabă stabilește o vibrație profund rezonantă la nivelul laringelui, care se transmite direct la plămâni, acolo unde „masează” ușor alveolele delicate și desprinde mucusul și reziduurile libere. Vibrațiile se propagă și în sus, până la creier, unde masează celulele cerebrale. Acest lucru stimulează, la rândul său, toate ramurile sistemului nervos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
plămâni, acolo unde „masează” ușor alveolele delicate și desprinde mucusul și reziduurile libere. Vibrațiile se propagă și în sus, până la creier, unde masează celulele cerebrale. Acest lucru stimulează, la rândul său, toate ramurile sistemului nervos central. Datorită apropierii sale față de laringele vibrant, glanda tiroidă are în mod special de o stimulare puternică, ce intensifică secrețiile acesteia și echilibrează metabolismul. La nivelul creierului, vibrațiile oferă o stimulare puternică și glandelor pineală și pituitară, echilibrând, astfel, întregul sistem endocrin. Respirația abdominală inversă Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
într-o grimasă. Repetați de aproximativ douăzeci de ori, întinzând diferiți mușchi în parte, pe măsură ce deveniți conștienți de existența lor. Apoi, înclinați capul în sus de tot și îndreptați bărbia în afară cât de mult posibil, întinzând „coardele” gâtului dintre laringe și mandibulă (figura 4.15b). Relaxați-vă și repetați de douăsprezece ori. Figura 4.15. Întinderea feței și gâtului Beneficii: întinde și relaxează miile de mușchi minusculi care controlează fața și maxilarele. Ajută la prevenirea și îndepărtarea ridurilor, irigă mușchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cuplul de forțe de fiecare dată, dar fiți atent ca exercițiul să fie în continuare „ușor”. Beneficii: întinde și flexibilizează mușchii și tendoanele de la nivelul întregului gât și al vertebrelor cervicale, stimulează nervii din această zonă și masează tiroida și laringele. Masajul nasului Tehnică: stând în picioare, șezând sau stând întinși. Frecați-vă palmele între ele până ce se încălzesc, apoi amplasați palma deschisă a unei mâini direct pe vârful nasului, apăsați ușor și masați circular de aproximativ douăsprezece ori în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
reacționează la căldură. Între termoreceptorii tălpii omului și mucoasa căilor respiratorii superioare este o conexiune reflexă. Atunci când o persoană necălită se va uda sau Își va răci picioarele va răci, ca urmare a Înghețării picioarelor va scădea și temperatura mucoasei laringelui. Nu Întâmplător metoda veche Împotriva răcelii - menținerea picioarelor În apă fierbinte este valabilă și În timpul nostru. În organism există un sistem de termoreglare care declanșează diferite reacții la schimbarea temperaturii externe. Astfel, la: semnalul de frig - Îngustarea vaselor sanguine, pielea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
1.2.4. Metoda mersului desculț Durata efectului de mers desculț se condiționează cu acțiunea pe deoparte a termoreceptorilor, pe de alta - pe puncte biologice active ale tălpii (puncte reflexogene) care sunt legate aproape cu toate organele, În special cu laringele. Persoanelor ușor răcite li se recomandă să meargă cu ciorapi, restul - desculț de 2 ori pe zi a câte 15-30 min. (dimineața și seara), În fiecare zi timpul se lungește cu 10 min. și ajunge până la 1 oră. Peste o
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
se usucă la aer. Noaptea tălpile nu se acoperă cu plapuma. 2. Picioarele se stropesc după tipul de contrast al călirii: cu apă fierbinte mai ridicată de 40șС și rece 10-15ș. 3. Paralel cu stropirea de contrast se călesc și laringele: se clătește gâtul și nasul cu apă de 25-30șС, la fiecare 10 zile se reduce temperatura ei cu 1-2șС și se aduce până la temperatura de conducere a apei; nu se Înfășoară gâtul; se respiră pe nas. V.1.2.5
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]