1,913 matches
-
Ponta se realizează în 1-6 săptămâni, după care femelele mor. În condiții favorabile de mediu, la temperatura de 20-30 " C, umiditate convenabilă și în prezența unei vegetații abundente, după 18-20 zile de incubație se produce ecloziunea larvelor. În căutarea gazdelor, larvele se deplasează pe vegetația din mediu, isi agită picioarele și așteaptă să treacă prin apropiere mici viețuitoare- șoareci, șobolani, hârciogi, veverițe, arici, păsări etc. pe care le atacă în regiunile corporale cu piele fină. Căpușele se fixează pe tegumentul acestor
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
veverițe, arici, păsări etc. pe care le atacă în regiunile corporale cu piele fină. Căpușele se fixează pe tegumentul acestor animale și timp de 6-7 zile se hranesc, apoi coboară pe sol și după 7-10 zile năpârlesc devenind nimfe. Năpârlirea larvelor la celelalte două categorii de căpușe se produce pe corpul animalelor. Nimfele atacă alte gazde și se hranesc 4-16 zile, apoi coboară pe sol și prin năpârlire se transformă în adulți (căpușe cu trei gazde). Căpușele adulte atacă gazdele pentru
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
nimfarea se produce pe corpul animalului parazitat. Nimfele coboară pe sol și se transformă prin năpârlire în adulți. Căpușele adulte atacă gazdele se hranesc și se împerechează, iar femelele coboară pe sol pentru ponta. La căpușele cu o singură gazdă larvele urca pe animale se hranesc și se transformă în nimfe, apoi în adulți și numai aceștia coboară pe sol. Ciclul evolutiv se desfășoară în timp variabil dependent de temperatură, umiditate, alți factori climatici, endogeni și zona geografică. La căpușele cu
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
cultivarea unor plante nocive. Există graminee africane (Melinis sp., Andropogon sp., Pennisetum sp.) și leguminoase americane (Stylosanthes sp.) care au efect letal asupra căpușelor ixodide. Leguminoasa Stylosanthes produce secreții lipicioase din care se degajă vapori toxici ce imobilizează și omoară larvele din jur în 24 ore. Dintre prădătorii căpușelor se menționează găinile și furnicile care culeg dimineață toate căpușele femele satule desprinse de pe gazde. Combaterea căpușelor în adăposturi se face prin betonarea planșeelor, sclivisirea pereților sau prin pulverizare de produse acaricide
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
imens fular imaginar fluturându-mi în spate. Poate că lumea s-a convertit în sfârșit la indulgență, mă păcălesc, glisând pe gheața subțire a oceanului de nervi din trafic. Sunt aproape invizibil pentru ei. Un specimen ciudat și neclasificat, o larvă care apare și dispare în oglinda retrovizoare a unei societăți pe patru roți. În traficul din București, orice posesor de vehicul cu mai puțin de patru roți nu contează în ordinea valorii personale. De la patru în sus încep taxonomii sociale
Baștan Turbo S. Aștept provincia () [Corola-blog/BlogPost/338044_a_339373]
-
extrem de redusă, fracțiunea din bazinul Zăbala reprezintă 8% din întreaga suprafață a ariei. Prezența speciilor de amfibieni este strâns legată de prezența habitatelor acvatice din cauza faptului că toate speciile de amfibieni își depun ouăle (ponta) în apă și larvele de tritoni și mormolocii de broaște se dezvoltă în mediu acvatic până la metamorfozare, adică la transformarea în formă adultă. Aceste habitate acvatice pot fi ape curgătoare sau stagnante, apele preferate fiind de obicei cele cu adâncime mică, care se
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
depunând 100-300 icre mari (2,5 mm diametru). Masculii păzesc ponta până la eclozare, care are loc la 4-5 săptămâni de la depunerea icrelor. Alevinii sunt la început semipelagici. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre și pui de pești, ocazional ouă de broască (Bănărescu, 1964). Parametrii stării de conservare, informații despre comportamentul și modul de viață (Tomlinson și Perrow 2003, Bănărescu și Bănăduc 2007): a)Calitatea apei -limite de toleranță pH: 4,7-9
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. ExExperimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
se ating). Deși depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutații cromozomiale. 0ul este aproape sferic, alb, de 2 mm, învelit într-o capsulă gelatinoasă de 4 mm. Ponta este depusă de obicei în aprilie, larvele eclozează după 2-3 săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă după 2-3 ani în cazul masculilor, femelele maturizându-se chiar mai târziu. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu artropode și râme, cât și cu mormoloci și tritoni mai
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
este răspândit aproape pretutindeni, lipsind însă din Dobrogea și lunca Dunării unde este înlocuit de T. dobrogicus. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1.000 m. 6 Perioade critice Specia este îndeosebi vulnerabilă în perioada de reproducere și până la metamorfoza larvelor (martie-iulie), când modificările caracteristicilor mediului acvatic pot influența supraviețuirea noilor generații de tritoni. 7 Cerințe de habitat Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante sau lin curgătoare mari și adânci (peste 0,5 m), cu vegetație palustră și expunere parțială
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
Cogălniceanu et al., 2000). Specia a fost semnalată în zonele: Pietrosul Rodnei, Valea Lalei (Fuhn, 1960) și Romuli și Pasul Rotunda (Ghira et al., 2002). 6 Perioade critice Specia este îndeosebi vulnerabilă în perioada de reproducere și până la metamorfoza larvelor (martie-iulie), când modificările caracteristicilor mediului acvatic pot influența supraviețuirea noilor generații de tritoni (e.g., secarea bălților, dezechilibrarea regimului hidrologic al mlaștinilor prin lucrări antropice). 7 Cerințe de habitat Specia poate fi întâlnită în habitate cu umitidate ridicată și relativ umbrite
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
lacurilor cu materie organică. În cazul acestor specii se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor de triton. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Presiune medie asupra speciilor: Triturus cristatus, Triturus montandoni. Pășunatul intensiv în amestec de animale determină reducerea
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Zonele de evadare a speciilor se reduc semnificativ astfel încât speciile cad cu ușurință pradă răpitorilor. Secarea practic duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional. Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio. Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, conducând la dezechilibre majore în ecosistemul acvatic. Sedimentele depuse în albie (mâl), elimină posibilitatea fixării unor larve de insecte, acestea reprezentând hrana majorității speciilor de pești din zonă. La acest moment nu au putut fi identificate surse de finanțare prin care acest fenomen ar putea fi stopat. Deoarece respectiva alunecare de teren nu se află în aria
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Zonele de evadare a speciilor se reduc semnificativ astfel încât speciile cad cu ușurință pradă răpitorilor. Secarea practic duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional. Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio. Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase C.4. Detalii Animalele domestice intră necontrolat practic oriunde în zona malurilor în apele curgătoare și stătătoare. Acestă practică are un impact asupra caracterului habitatelor ripariene acvatice și mai ales asupra larvelor și juvenililor pentru care zonele cu ape de mici adâncimi reprezinta habitate de creștere. Pășunatul intensiv în amestec de animale determină reducerea diversității floristice în pășune, cu impact negativ asupra habitatelor de pajiști și tufărișuri de interes conservativ din sit
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
de apă din sit. C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio. Presiune ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni. C.4. Detalii Secarea practic, duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional. Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, succesul reproductiv al speciilor de amfibieni poate fi diminuat drastic. Cod Parametru Descriere
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, conducând la dezechilibre majore în ecosistemul acvatic. Sedimentele depuse în albie (mâl), elimină posibilitatea fixării unor larve de insecte, acestea reprezentând hrana majorității speciilor de pești din zonă. Cod Parametru Descriere B.10. Amenințare viitoare J03.01.01 Reducerea disponibilității pradă (inclusiv cadavre, rămășițe) D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta se regăsește în Anexa 3.20 . D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Animalele domestice intră necontrolat practic oriunde în zona malurilor în apele curgătoare și stătătoare. Acesta practică are un impact asupra caracterului habitatelor ripariene acvatice și mai ales asupra larvelor și juvenililor pentru care zonele cu ape de mici adâncimi reprezinta habitate de creștere. Cod Parametru Descriere B.2. Presiune actuală B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare E.1. Specia Ursus arctos E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
presiunile actuale asupra speciei Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio. Presiune ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni. E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Secarea practic, duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional. Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, succesul reproductiv al speciilor de amfibieni poate fi diminuat drastic. Cod Parametru Descriere
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, conducând la dezechilibre majore în ecosistemul acvatic. Sedimentele depuse în albie (mâl), elimină posibilitatea fixării unor larve de insecte, acestea reprezentând hrana majorității speciilor de pești din zonă. Cod Parametru Descriere E.9. Amenințare viitoare J03.01.01 Reducerea disponibilității pradă (inclusiv cadavre, rămășițe) F.1. Specia Canis lupus F.2. Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta se
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
lacurilor cu materie organică. În cazul speciei tritonilor, se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor. 1.4.1.2. G01.03.02 Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor motorizate în afara drumurilor forestiere Prezența vehiculelor în afara drumurilor reprezintă un pericol
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
lacurilor cu materie organică. În cazul speciei tritonilor, se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor. 1.5.1.2. G01.03.02 Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor motorizate în afara drumurilor forestiere Prezența vehiculelor în afara drumurilor, reprezintă un pericol
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
caracterelor de morfologie externă Ectoparaziți Examen parazitologic 590 45 Parazitologie Identificarea genurilor și speciilor de țânțari și a altor vectori ai bolilor la animale pe baza caracterelor de morfologie externă Insecte vectori Examen parazitologic 609 46 Parazitologie Evidențierea ouălor, oochisturilor, larvelor sau adulților de paraziți din fecale Fecale Examen parazitologic 605 47 Parazitologie Identificarea genurilor și speciilor de căpușe pe baza caracterelor de morfologie externă Exemplare de căpușe Examen parazitologic 578 48 Parazitologie Detecția coproantigenelor de Echinococcus spp. din materii fecale
ORDIN nr. 183 din 15 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291986]
-
100 - 300 icre mari (2.5 mm diametru). Masculii păzesc ponta până la eclozare, care are loc la 4-5 săptămâni de la depunerea icrelor. Alevinii sunt la început semipelagici. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre și pui de pești, ocazional ouă de broască (Bănărescu, 1964). Parametrii stării de conservare, informații despre comportamentul și modul de viață (Tomlinson și Perrow 2003, Bănărescu și Bănăduc 2007): a. Calitatea apei • limite de toleranță pH
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]