828 matches
-
descendente a unei probleme sociale S-a observat că centralitatea unei p.s. nu durează, este strict limitată în timp, involuând spre o stare manifestă secundară sau chiar de latență. Adesea p.s. inregistrează o involuție de la starea manifestă la cea de latență: adică de la starea de obiectiv de soluționat, aflat în atenția colectivității, la o stare de pasivitate, chiar de demoralizare: „ar fi bine, dar nu se prea poate face nimic”; mai rar, p.s. trece chiar la starea de potențialitate. Factorii care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
această situație, scade presiunea pentru soluționarea ei. Dacă participarea școlară la nivelul obligativității atinge un nivel satisfăcător, se mai poate acționa pentru lichidarea neparticipării școlare, dar aceasta nu devine prioritară sau importantă; în aceste condiții, ea trece în stare de latență. b. Acțiunea de soluționare a unei probleme se izbește de rezistențele structurale ale sistemului. Soluționarea unor probleme se poate izbi de rezistența unui sistem instituțional sau a unor aranjamente structurale. Este cazul problemei „corupției”, care, deși rezultatele contracarării ei sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sprijină această teoremă este următorul: o problemă de importanță majoră mobilizează masiv resursele, făcând ca celelalte probleme să treacă în stadiile inferioare. Cu cât problema aflată în starea de centralitate este mai importantă, cu atât celelalte tind spre starea de latență. Situațiile de urgență - război, catastrofe naturale - prezintă cazuri evidente. f. Efortul de soluționare a problemei dă rezultate nesatisfăcătoare. Posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din starea de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Efortul de soluționare a problemei dă rezultate nesatisfăcătoare. Posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din starea de centralitate, trecând în starea manifestă sau chiar în cea de latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: După ce se epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, o p.s. plasată în starea de centralitate/manifestă este trecută în starea de latență. La criza financiară a statului bunăstării se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
starea manifestă sau chiar în cea de latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: După ce se epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, o p.s. plasată în starea de centralitate/manifestă este trecută în starea de latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune politicile sociale pe baze raționalist-științifice. Această criză a luat forma unei noi orientări influente, atât în filosofie, cât și în științele sociale: postmodernismul. Haralambos
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în ceea ce privește posibila diminuare a inegalităților sociale ca urmare a influenței pe care deschiderea sistemelor educaționale ar putea să o aibă. Boudon consideră că structurile sociale sunt imuabile, pentru că indivizi aflați în poziții asemănătoare fac alegeri similare, în timp ce Bourdieu crede că latența structurilor sociale este menținută de clasele dominante în scopul menținerii privilegiilor pe care le dețin. Fără a intra în detalii, amintim aici sintagma „individualism instituțional” avansată de J. Agassi ca o a treia cale între individualism și holism. 1 O
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Craiova footnote>, Adrian Bălșeanu<footnote Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova footnote>, Maria Iancău<footnote Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova footnote> Cuvinte cheie: volei, handbal, scrima, potențiale evocate somestezice. Rezumat Obiectiv Obiectivul studiului nostru a constat în evaluarea parametrilor (latențe și intervale) unor unde ale potențialelor evocate somestezice la sportivi aparținând mai multor discipline sportive: volei, handbal, scrima și compararea datelor obținute, cu scopul de a sublinia modificările plastice specifice funcționale corticale induse de antrenament și a contura un profil
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
sportiv, prin caracterul repetitiv al mișcărilor specifice disciplinei sportive pe care acesta o practică [1][9][14] , așa cum a fost demonstrat și în cazul exercițiilor fizice experimentale pe termen lung [18]. Obiectiv Obiectivul studiului nostru a constat în evaluarea parametrilor (latențe și intervale) unor unde ale potențialelor evocate somestezice la sportivi aparținând mai multor discipline sportive: volei, handbal, scrima și compararea datelor obținute, cu scopul de a sublinia modificările plastice specifice funcționale corticale induse de antrenament și a contura un profil
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
tuturor latentelor undelor PEȘ (Tabel 9). Comparând valorile latentelor PEȘ din grupele disciplinelor sportive, se remarcă prezenta corelării pozitive doar în cazul undei N40 și a celei negative pentru P35 la grupele de handbal-volei, volei-scrimă, față de una pozitivă a acelorași latențe la handbal-scrimă. Aspectele anterioare sunt valabile atât pentru latentele obținute prin stimularea mâinii ștăngi, cât și a celei drepte, se remarcă corelații și pentru latentele undelor generate de aria corticala specifică, fără un pattern caracteristic, așa cum se observă în Tabel
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
mai exact nu prea mult, dar într-un sens fals) de vis, invocându-l tot împotriva realității „crude” sau „vulgare”, dar visul e o experiență, deci o realitate umană revelatoare, de multe ori foarte crudă și divulgând nu rareori sordide latențe. Visăria extatică propusă ca antidot al realității nu e altceva, să am iertare, decât o stupidă impostură. Tot așa de stupidă ca și alta înrudită, anume poetizarea sau, cu o expresie fără noimă, care se încetățenește: „poematizarea”. Nici un poet adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sau de metaconstrucție ar trebui Înlocuite cu metode de subconstrucție sau de infraconstrucție, cu ceea ce aș numi o subhermeneutică. Scopul unei asemenea subhermeneutici ar fi nu acela de a interpreta, ci de a amplifica și de a elabora până la capăt latențele imaginilor și ale scenelor. În textul introductiv la volumul al doilea al Caietelor Echinox am luat deja În discuție această idee. Ce putem face când avem În față un ansamblu de imagini și de simboluri care constituie o operă de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alterate de conștiință”. Cred că e posibilă o asemenea analiză, care, apelând la atenția liber-flotantă, la participarea activă și la focus-groups, ar aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să analizeze latențele unui asemenea mesaj, ar Încerca să-i pătrundă sinapsele și mecanismele fantasmatice printr-o amplificare imaginară, și nu printr-o reducție conceptuală. Acestea ar fi câteva idei, pe care le-am juxtapus și vi le-am prezentat În stadiul acesta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imagine, subliniind exact succesiunea lor, care nu depinde de și nu configurează un scenariu unic. Important este de a analiza fiecare scenă În toate dimensiunile ei fantasmatice, onirice, deși nu-i obligatoriu ca opera respectivă să fie delirantă. Amplificând toate latențele unor asemenea imagini, prin analize succesive, se ajunge În final la o „nebuloasă” de imagini, În care „pulberea” de sensuri ajunge să vorbească prin ea Însăși, fără ca noi să fi scos din operă un schelet interpretativ. Într-un fel, asta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care „pulberea” de sensuri ajunge să vorbească prin ea Însăși, fără ca noi să fi scos din operă un schelet interpretativ. Într-un fel, asta e ceea ce face Simona Popescu scriind despre Gelu Naum. Mihaela Ursa: Da, numai că acele latențe rămân până la urmă tot niște interpretări, un fel de rămășițe de sens. Chiar dacă ele nu devin coerente Într-un sens unic, ele păstrează destul de clar o certă coerență interioară... Ovidiu Mircean: Problema e ce se Întâmplă În momentul În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai simțim vinovați că o facem, ci să ne devină un instrument de lucru, un instrument legitim, să Îl legitimăm ca instrument de analiză. Desigur, nu poți proiecta orice, dar sunt unele fantasme care sunt declanșate de text, sunt o latență a acestuia. Sanda Cordoș: Unii dintre voi sunteți și autorii unor texte de ficțiune și aveți o mai mare libertate interioară de a lucra cu fantasma, de a vă lăsa incendiați de ea. Dar alții, printre care mă număr și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care semnalele „din afară” pătrund și își schimbă brusc semnificația. Simplitatea, explicitul, prozaicul trimit oarecum la maniera lui Ion Barbu din poemul După melci. Eul poetic este cel al unui copil ipotetic, închis în interiorul adultului și aflat în stare de latență: „Cred că atunci când dorm mă schimb total./ Îmi cade pielea obosită de lumină,/ Și de aceea brusc trezit sunt ireal/ Și fac mișcări stereotipe de mașină” (Dorm). Multe caracteristici prezente în poezie vor fi preluate în romanul Făptura (1975), unde
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
patrimoniului universal, prin demonstrarea circulației neîntrerupte și a transferului reciproc de valori. Un exemplu doveditor este Eminescu, care tinde să realizeze sinteza național-universal și folclor-poezie cultă, primind impulsuri și din alte arii de cultură pentru a-și releva mai expresiv latențele propriului talent. Depășind formalismul asociativ, inutil, în direcția formulării judecăților estetice, studiile de acest fel rotunjesc profilul istoricului literar, oferindu-i mijlocele necesare cercetării moderne, pluridisciplinare. Curgerea stilistică avântată, prompt temperată de frecvența incidentelor, învederează dominarea netă a imagisticului de către
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
noastră mare? / [...] Au rămas acolo toți ai mei/ Pod de-argint întinde-aș pân’ la ei” - Cântec de dor). Pământul aflat „dincolo de pădure”, casa părintească, satul străjuit de „ulmul cel bătrân” alcătuiesc reperele unui spațiu închis și interzis, păstrând în latență „visul românesc”. După o întrerupere de peste două decenii, perioadă în care s-a limitat doar la traduceri din autori maghiari, G. revine cu trei cărți de versuri noi (Poemele verii, Cântece de țară, 1967, Semne pe scut, 1972) și cu
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
astfel definit că pe jumătate Înăuntru, pe jumătate Înafara („mi-dehors, mi-dedans”): „În proiectul exilului, adică Înaintea exilului propriu-zis, scriitorul păstrează un loc imaginar Întoarcerii, schimbării posibile În viitor a societății sale de origine”. Acest proiect este la originea unei logici latențe, adesea insesizabile, pornind de la care anumiți scriitori exilați dezvolta un gen literar personal și un spațiu literar autonom. „Exilul este dezechilibrul perfect dintre inerția dinăuntru (le poids du dedans) și chemarea libertății dinafară, este distanțarea extremă”. Pentru Le Huu Khoa
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
intenții de cooperare cu caracter pozitiv moral sau, dimpotrivă, prin intenții cu caracter negativ imoral: intrigă, calomnie, situații conflictuale etc. Temele pot fi pregătite anterior sub forma unor „proiecte de acțiune” sau pot reacutiza vechi pasiuni aflate În stare de latență, după cum pot izbucni În mod spontan sub formă de conflicte. Temele acțiunilor psihologice se dezvoltă pe fondul unor pasiuni care generează stări de tensiune interioară, neliniști, proiecte, având o importantă Încărcătură emoțional-afectivă care le Întrețin și care ajunsă la un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai jos). Modelele stadiilor de dezvoltare ale personalității la care ne referim sunt următoarele (E.J. Anthony): modelul propus de S. Freud, având în vedere stadiile de dezvoltare și maturizare pulsională psihosexuală, care sunt: stadiul oral, anal, oedipian genital, stadiul de latență și stadiul de maturizare sexuală; modelul propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus de E.H. Erickson, axat pe dinamica dezvoltării stadiilor psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
18 ani. Vârsta Stadiile psihosexuale Stadiile psihosociale Stadiile cognitive Stadiile afective 0 - 1,5 Oral Încredere/ neîncredere Senzoriomotor Frică. 1,5 - 3 Anal Autonomie/ îndoială Simbolic. Separare/părăsire 3 - 5 Oedipian/genital Inițiativă/vinovăție Intuitiv/ Reprezentativ Imagini terifiante. 6 - 11 Latență Valorizare/ inferioritate Concret/ operațional Teamă 12 - 18 Maturizare sexuală Identitate/confuzia rolului Formal/ operațional Sentimentul penibil de afi diferit Riscul de îmbolnăvire psihică între 0 - 18 ani. Vârsta/stadiul de dezvoltare. Tipul de tulburări psihice. 0 - 1,5 Autism, depresie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care ar trebui să fie eliminat sau o oportunitate de a fi fructificată, neexistând o motivație/voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva problemă. Sunt trei situații responsabile pentru situarea în latență a unei probleme: a) deși acceptată ca problemă, în raport cu altele mult mai grave, acțiunea pentru soluționarea ei nu este o prioritate; b) nu există soluții la respectiva problemă; c) există rezistențe importante la soluționarea ei, pentru că acțiunea afectează interesele/opțiunile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o problemă socială se poate plasa pe diferite niveluri: potențială, latentă, manifestă, centrală. Problema socială cunoaște o continuă dinamică: ea poate avansa pe scara de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî, părăsind starea de centralitate și regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi numi trecerea „în sus” a unei probleme sociale spre centralitate și „în jos” trecerea ei spre latență/potențialitate. Acești termeni nu trebuie asociați cu nici o încărcătură valorică: nici un sens al procesului nu poate fi considerat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe scara de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî, părăsind starea de centralitate și regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi numi trecerea „în sus” a unei probleme sociale spre centralitate și „în jos” trecerea ei spre latență/potențialitate. Acești termeni nu trebuie asociați cu nici o încărcătură valorică: nici un sens al procesului nu poate fi considerat principial a fi „bun” sau „rău”. Este importantă însă identificarea factorilor/condițiilor care guvernează această dinamică. Condițiile evoluției ascendente a problemelor sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]