6,112 matches
-
primitivă, barbară, probabil greu de vorbit. Această teorie ne-au „dăruit-o”... „ corifeii școlii ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești, adică, au dispărut sufixele specifice limbii latine de la sfârșitul cuvintelor -us, -um, -ellum, -illum ș.c.l. S-a produs fenomenul de „rotacizare” a cuvintelor, prin
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
sud de Dunăre, dar stabiliți pe un teritoriu mai întins și anume în Illiria, nu în Moesia (teză exprimată în „Istoria Literaturii Române” pag. 189, edit. Byck). În ultimul capitol „Concluzii”, Ovid Densușianu susține o idee năucitoare: „În peninsula Balcanică latina întâlnește traca, ilira și greaca pe care ...le învinge și se transformă într-un grai romanic special, paralel cu albaneza, dalmata, italiana și retro-romana. Acest grai romanic devine limbă română propriu-zisă în momentul în care pătrunderea slavilor îl desparte de
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
mi se pare că eu însu-mi am uitat limba latină și am învățat să vorbesc ca Geții și Sarmații”. În altă „Tristă”, Ovidiu se plângea: „Geții spun că le vorbesc limba stricat în timp ce eu sunt uimit că ei vorbesc o latină stricată”. De unde, trage concluzia Nicolae Densușianu, la pag. 1063: „Limba Geților era, după Ovidiu, o limbă barbară, însă, o limbă barbară latină”. Și atunci, mă întreb: unde este influența limbii latine asupra limbii daco-geților? Cine are dreptate? „Erudiții” latiniști sau
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
64, același capitol: „Romanii nu au cucerit decât 14 la sută din teritoriul Daciei și n-au avut un rol civilizator ci unul distrugător. Influența lor asupra limbii este o minciună, fiindcă romanii vorbeau limba ramanilor, adică limba dacilor sau latina străveche dusă de Enea în Latium...”. • pag.65, cap. „Permanența limbii dacoromâne”: „...Limba română, sau mai exact daco-română este limba vorbită neîntrerupt timp de peste opt milenii de strămoșii noștri cunoscuți în istorie sub mai multe nume, așa cum o spune Herodot
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
vorbită neîntrerupt timp de peste opt milenii de strămoșii noștri cunoscuți în istorie sub mai multe nume, așa cum o spune Herodot...” „...această limbă proto-traco-dacă a generat idiomurile: etruscă, sabină, sanscrită, avestă, persană, ainu, macedoneană, iliră, hitită, aramaică, felahă, lidiană, albaneză, armeană, latina priscă, slavona...” „...Fondul principal de cuvinte și structura gramaticală a limbii dacoromâne sunt din limba proto-traco-dacă, care, prin idiomul raman a generat limba latină priscă prin asimilarea de termeni din idiomurile: etruscă, ligură, sabină, venețiană și altele...” Nodul gordian După
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
om care a descris continentul necunoscut până atunci, Asia, în care se afla și împărăția Chinei. Își începe instrucția la Școala Domnească de la Trei Ierarhi din Iași, apoi continuă la Școala Mare din Constantinopol, unde deprinde slavona, greaca veche, neogreaca, latina, turca, araba, istoria și filosofia, devenind la numai 17 ani grămatic la Curtea Sucevii în timpul domniei lui Gheorghe Ștefan și al lui Gheorghe Ghica, care în jurul vârstei de 24 de ani îl înalță pentru scurt timp, cât a domnit în
UN SPION VALAH ÎN SOLDA ŢARULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481355913.html [Corola-blog/BlogPost/371598_a_372927]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > „DIVIDE ET IMPERA!” Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 949 din 06 august 2013 Toate Articolele Autorului „Prin unire cetățile mici se dezvoltă, prin dezbinare și cele mai mari se distrug.” Expresia provine din latină unde exista și ca proverb: „Divide et impera”. În română este mai cunoscut ca:„dezbină și stăpânește”. Acest „adagiu roman” a fost folosit ca principiu de guvernământ în diferite timpuri. Niccolo Machiavelli (1469-1527) a fost cel care a studiat și
„DIVIDE ET IMPERA!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_divide_et_impera_vavila_popovici_1375805055.html [Corola-blog/BlogPost/366623_a_367952]
-
oficial unica Religie revelată a Imperiului, interzicând cu desăvârșire manifestarea cultelor păgâne. Un secol mai târziu, respectiv pe 28 August 476, Imperiul Roman de Apus scapătă de tot sub iureșul lui Odoacru, căpetenia herulilor. Termenul Crăciun vine din limba protodacă (latina vulgata)=creatio, calatio, colind. Astfel Sărbătoarea Nașterii Domnului încorporează propriu-zis o constelație de persoane și de acțiuni minunate, întrepătrunse într-o bucurie plenară a Cerului și a Pământului. Personajul Crăciun mai este numit Bătrânul, Moș Crăciun, Cel mai de demult
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
monahismul occidental. Al doilea, Dionisie Smeritul (470-545), era “un mare erudit, cucernic, smerit și bun ca paginile Evangheliei” , căruia noi îi datorăm calculele astronomice ale începutului erei creștine. El a făcut, de asemenea, o serie de traduceri din greacă în latină, din Sfântul Chiril din Alexandria și Sfântul Grigorie de Nyssa, precum și o importantă colecție de texte patristice și canonice. O etapă foarte importantă pentru monahismul român, în special, și pentru cel ortodox oriental, în general, o găsim în mișcarea spirituală
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_elemente_ortodoxe_.html [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
cuvântul care, pe la sfârșitul primului mileniu, ne identifica neamul ca distinct de altele e de origine germanică și provine de la numele unui trib celtic romanizat, numit "volcae", cuvânt prin care germanii acelor vremuri numeau pe cei romanizați sau vorbitori de latină. În argumentația sa, autorul pune termenul de "valah" ("vlah" în limba slavă, "blah", în greacă) în relație cu Wales (Țara Galilor), valoni (populația francofonă din Belgia), wloeh (termen prin care polonezii îi numesc pe italieni), Welsche (termen peiorativ prin care germanii
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, include o Disertație pentru începutul limbii române, în care afirmă că limba română provine din latina populară. • Literatura: Ion Budai Deleanu, Țiganiada. Cartea „Floarea Adevărului“[modificare | modificare sursă] În anul 1750 a apărut la Blaj prima carte românească întocmită și tipărită de Școala Ardeleană. Este vorba de opusculul [11] intitulat „Floarea adevărului”, carte din care se
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
cunoască ceva mai multă lume, pentru că au scos un album nou, Horizon. Și asta, după standardele mele, nu-i muzică de lift: Băieții zic că e „o combinație energică de jazz și rock, presărată pe ici, pe colo, cu blues, latino și funk” sau „loud jazz”. Băieții sunt trei (Teodor Pop - clape; Mihai Moldoveanu - bas; Szabó Csongor-Zsolt - tobe). Zic de-astea din 2012 și anul ăsta zic la Marele Picnic ShortsUP, la Untold, la Green Island din Arad și prin alte
6 muzici noi de pe la noi by https://republica.ro/6-muzici-noi-de-pe-la-noi [Corola-blog/BlogPost/337806_a_339135]
-
alături de Domnul Alexandru Ioan Cuza. Este ”Directorul de imagine” al Sfântului Sinod al BOR, în relația cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol... Este fiul unei mame ”puternic credincioase” și - de mic - avea mare drag de învățătură. Ca ierarh, cunoștea ebraica, greaca, latina, franceza, rusa, în toate, ”întrecând cu mult măsura contemporanilor săi”. La Kiev, în sala cea mare a instituției în care a învățat avea tabloul altări de cel al lui Petru Movilă, astăzi Sfânt. Episcopul Melchisedec Ștefănescu a rămas în amintirea
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
din Iași, cea mai de prestigiu cetate universitară a țării, mi-au folosit lecțiile de înțelepciune și sfatul pentru viață. Astfel îmi sunt prezente, mereu, în minte: Nequid nimis! (nimic prea mult), în limba greacă: μηδξυ αγαύ. Marele profesor de latină și greacă, era și unul dintre cei mai mari sanscritologi din Europa, autor a patru gramatici: Gramatica limbii grecești, Gramatica limbii latine, Gramatica limbii sanscrite și Gramatica limbilor indo-europene. Orele acestui mare savant erau ținute sub formă de seminarii, în
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
latine, Gramatica limbii sanscrite și Gramatica limbilor indo-europene. Orele acestui mare savant erau ținute sub formă de seminarii, în care, alături de paradigma declinărilor, profesorul desfășura, în fața noastră, ample etimologii pentru diversele cuvinte, urmărind transformările suferite, de la sanscrită, prin greacă și latină, până la limbile moderne europene, limba română în primul rând. Simțeam o bucurie superioară, ca împlinire a dorinței noastre juvenile de cunoaștere și comprehensiune, la care se adăuga sfaturi paideice: Citiți numai cărțile perle!”, ,,Nu citiți tot ce vă cade în
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
poemele clasice indiene, Ramayana și Mahabharata. Filosoful indian, vădit impresionat, întrebându-l pe domnul Simenschy de unde cunoaște atât de bine limba străveche a indienilor, a primit răspunsul neașteptat: ,,am învățat întreaga bibliografie, în limba germană”! Pe marele meu profesor de latină nu l-am mai văzut decât pe data de 13 decembrie 1968, însoțindu-l cu întreg cortegiul funerar de la universitatea ieșeană, unde fusese depus, pentru cele trei zile, și până la Cimitirul Eternitatea. Mulți ani, mai târziu, am luat în studiu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Elysee timp de trei ani (2000-2004), perioadă în care talentul său a fost unanim recunoscut. Colaborarea să cu Carlos Campos a generat de asemenea și producții de succes, printre care chiar primul său mix inclus în compilațiile Joia și Bario Latino 3. Tot acum realizează două producții pentru compilația Bario Latino (Paris). Citește tot...
10 Iunie 2011 by http://www.iasi4u.ro/stire/10-iunie-2011/ [Corola-blog/BlogPost/96227_a_97519]
-
său a fost unanim recunoscut. Colaborarea să cu Carlos Campos a generat de asemenea și producții de succes, printre care chiar primul său mix inclus în compilațiile Joia și Bario Latino 3. Tot acum realizează două producții pentru compilația Bario Latino (Paris). Citește tot...
10 Iunie 2011 by http://www.iasi4u.ro/stire/10-iunie-2011/ [Corola-blog/BlogPost/96227_a_97519]
-
dovada că am fost prima civilizație care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de ani înaintea scrierii sumeriene cunoscută ca cea dintâi scriere. Astăzi și Vaticanul recunoaște că poporul nostru este cel care a dat limba științifică a lumii - latina - și în același timp limba liturgică pentru Roma, iar pentru ortodoși - slavona - care izvorăște tot de la noi. În această zi festivă se desfășoară manifestări în fiecare colț de țară, dar și cu ecouri oriunde în lume se vorbește limba română
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1439637111.html [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
Loredana Brebeanu sub îndrumarea prof. Camelia Fătu. Școala din Larnaca, sub îndrumarea prof. Luminița Ionel a realizat și un un mini decor pentru punerea în scenă a povestrii lui Ion Creanga “Fata babei și fata moșului”, urmată de un dans latino, interpretat de Andreea Camelia Fitcoschi. Școala din Dali, având ca profesor tot pe Luminița Ionel a interpretat “Prostia omenească” de Ion Creangă. Finalul a fost solemn, pe scenă fiind premiați cu un buchet de flori cei care au ajutat ca
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! by http://uzp.org.ro/18-mai-2014-nicosia-emotii-mari-la-spectacolul-aniversar-al-scolii-romanesti-din-cipru/ [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
mai rafinată. O poezie a ființei în față cu Ființa. Altcineva nu o putea scrie. Nimeni, dintre poeții locului, nu are cultura lui Eugen Dorcescu. O cultură temeinică, cu adevărat europeană. Niciunul nu traduce ca Eugen Dorcescu. Cine mai știe latina, franceza, spaniola, italiana, cine mai citește scriitorii în original și are generozitatea de a-i traduce? Cine mai are știința editorului de text ca Eugen Dorcescu, care a editat până și traducerea Septuagintei, în versiunea lui Bartolomeu Anania? Și cine
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
față de sual "luminatorul zilei" în Papua Nouă Guinee. În aramaica ebraica tala "fox" cf. taal"soare" în tubatulabal, Mexic. Hindi și urdu lomari "vulpe"~lmar "astru diurn" în pashtu, Afganistan. Sul în tabasaran(Caucaz) se compară cu sol "soare" în latină, germanice. ;mal în svan(Georgia, Caucaz) seamănă cu malh "astrul zilei" în cecena; gâNDi în skr.~gandhi"soare" în skr.;kettu în finl. cf.cath, kath"soare" în etrusca, Italia antică; mândră în occitană(provensala, Franța)~Mandu, zeul soarelui într-
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]