15,723 matches
-
ca de la sine responsabilităților ce sporesc odată cu vîrsta. Părăsește casa părintească, descrisă de Ion Biberi în monografia sa "jumătate muzeu, jumătate bibliotecă" în 1912, cînd se transferă la Liceul Gh. Lazăr din București. Aici se produce "evenimentul" adolescenței sale - "complexul latin" - indus de profesorul H. Frollo. Prin intermediul limbii latine Vianu mărturisește a fi descoperit "o parte din frumusețea și adîncimea uneltei noastre de expresie: Cuvîntul". Este astfel deturnat de la intenția urmării în carieră a tatălui și, din 1916, începe să frecventeze
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
Părăsește casa părintească, descrisă de Ion Biberi în monografia sa "jumătate muzeu, jumătate bibliotecă" în 1912, cînd se transferă la Liceul Gh. Lazăr din București. Aici se produce "evenimentul" adolescenței sale - "complexul latin" - indus de profesorul H. Frollo. Prin intermediul limbii latine Vianu mărturisește a fi descoperit "o parte din frumusețea și adîncimea uneltei noastre de expresie: Cuvîntul". Este astfel deturnat de la intenția urmării în carieră a tatălui și, din 1916, începe să frecventeze cenaclul lui Al. Macedonski, Maestrul său de suflet
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
Paleologu, sînt de facto profunde. Semnificativ, Goethe spunea că orice gest mărunt de politețe posedă o acoperire morală. Așa-zisa frivolitate a lui Mozart nu e o mască a profunzimii? Etimologia cuvîntului frivolitate ne vine în ajutor, deoarece în limba latină friare însemna a tăia firul în patru, a analiza. Iar aristocratul se trezește în declarația plină de superbie privitoare la demagogicul "cult al muncii": "Eu nu am cultul muncii. Sînt un leneș. Și acest lucru mi-a folosit foarte mult
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care pot aduce adesea ilustrări neașteptate ale unor fenomene și tendințe; interesul pentru textele latine tîrzii și medievale, în care se pot găsi atestări ale unor forme reconstruite; în genere, necesitatea de a reexamina critic orice afirmație anterioară și de a contextualiza faptele lingvistice, judecîndu-le atent ponderea în text și în uz, printr-o comparație
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
actuale. În alt studiu, autoarea discută și modelul onomastic tradițional românesc - Ion al lui Gheorghe - în aceeași perspectivă a romanisticii: tiparul, diferit de cel al limbilor slave, existent în greacă, poate și în substratul dac, este explicat și prin modelul latin, în care genitivul era însă precedat de termenul de rudenie, filius. Sînt înregistrate și aspectele sociale și culturale ale sistemului tradițional - distinct în măsura în care numele-reper nu e neapărat al unuia dintre părinți sau al soțului, ci al "susținătorului economic", reprezentativ pentru
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
distinct în măsura în care numele-reper nu e neapărat al unuia dintre părinți sau al soțului, ci al "susținătorului economic", reprezentativ pentru casă, gospodărie. Din atenta examinare a datelor, se deduce că fenomenul ar putea fi unul de substrat, întărit însă de modelul latin folosit eliptic. Analiza inscripțiilor latine din Dacia arată că tiparul era deja folosit, pentru persoane de origine autohtonă, chiar în paralel cu sistemul oficial roman: C. Iuli Prudentis ... qui Dines Sautis nat(ione) Bessus (numele adăugat fiind probabil - spune autoarea
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
neapărat al unuia dintre părinți sau al soțului, ci al "susținătorului economic", reprezentativ pentru casă, gospodărie. Din atenta examinare a datelor, se deduce că fenomenul ar putea fi unul de substrat, întărit însă de modelul latin folosit eliptic. Analiza inscripțiilor latine din Dacia arată că tiparul era deja folosit, pentru persoane de origine autohtonă, chiar în paralel cu sistemul oficial roman: C. Iuli Prudentis ... qui Dines Sautis nat(ione) Bessus (numele adăugat fiind probabil - spune autoarea - cel al desemnării autentice, din
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
textelor, de limba încă nesigură, cu lexic local și cu formulări spontane, stângace, impudice, suculente." Ca și în cazul vocației euristice, un singur text ilustrează vocația ludicului și a divertismentului, misteriosul și anonimul Occisio Gregorii..., un text goliardic în tradiție latină apărut însă foarte târziu la noi. Cauza ar fi lipsa sistemului de învățământ și, implicit, a unui tineret învățat, căci Occisio Gregorii... este, de fapt, o piesă scrisă în 1780 în Colegiul teologic unit de la Blaj. Scurtele analize pe text
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
ca înainte, iar de gîndirea comună se poate alege praful. Toată lumea cunoaște semnificația dictonului clasic Verba volant, scripta manent (la Alexandru Călinescu, Scripta manent, verba volant). Potrivit unei explicații din Le Petit Larousse, reproduse chiar de autorul român, "acest proverb latin recomandă circumspecția în împrejurările în care ar fi imprudent să lași dovezi materiale ale unei opinii, ale unui fapt etc". Pe de altă parte, în timp, s-a generalizat utilizarea acestui dicton ca argument al superiorității scrisului (care rămîne, nu
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
comunicare despre cuvinte grecești și latinești din domeniul medical care se regăsesc în limbile moderne o tovarășă din Leningrad. Spre uluirea participanților vajnica reprezentantă a științei sovietice și-a pus întrebarea "cum se explică faptul că din limba greacă și latină au pătruns cuvinte în limbi moderne foarte dezvoltate, asemenea limbii ruse și engleze, și în limbi oarecum evoluate, asemenea germanei..."! Textual! No comment! Si asta în Universitatea Humbold din Berlin! La același congres, în finalul lucrărilor a vorbit ministrul adjunct
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
Și că n-ar exista nimic Exterior - Deus sive Natura - Dumnezeu sau Natura, cum spunea Opticianul din Amsterdam, divinitatea fiind firea întreagă, fără alternativă. * Limba în care a fost scrisă Biblia este desăvârșită. Ca toate traducerile ei, din ebraică, greacă, latină, din latina vulgata, de pildă ca Vechiul Testament tradus în engleză din aceasta din urmă între 1609-1610 la Nouai, Franța, de unde versiunea denumită Biblia Douay. Vechea prejudecată catolică, ținta Reformei, că Sfânta Scriptură nu poate fi transmisă și bine înțeleasă decît
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
Montreal, Canada/Romanian Global News miercuri, 24 decembrie 2008 Românii montrealezi nu s-au putut bucură în acest an de împodobirea unui brad în Piață României din mai multe cauze, principala fiind lipsa unei autorizații pentru asemenea demers. Agora Romagna Latină a venit însă cu o soluție: adoptând un brad înalt de 10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada, a propus și instalat primul Brad de Crăciun în Piață României de la Montreal. Modest că talie dar plin de voie bună și podoabe, brăduțul așezat lângă statuia poetului Mihai Eminescu, aducea aminte tuturor trecătorilor
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
împodobire festivă cu reuniune de public în Piață. În mod sigur o va face la anul! Strivind la randu-ne o lacrima în amintirea maestrului Gorduz, nu am abandonat ci am procedat la cumpărarea podoabelor din fondurile Forumului AGORA ROMAGNA LATINĂ și am inceput decorarea Bradului împreună cu câțiva colaboratori. Nu-i ușor să decorezi un gigant de 10 m înălțime ! Primele globuri aflate. mai la poale, au plăcut așa de mult publicului trecător încât. a doua zi dispăruseră. iar ce mai
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
o nouă serie de ficțiune japoneză sau nord-africană, o nouă colecție balcanică ș.a.m.d. Ceea ce înseamnă că există un public avid de această diversitate, acea categorie de cititori pe care-i găsești, de pildă, în librăria La Hune (Cartierul Latin) pînă la miezul nopții, inclusiv duminica. Iar faptul că literatura scoate periodic în față ,vedete" (Huellebecq, Amélie Nothomb, Christine Angot, Camille Laurens, Antoine Volodine sau mai știu eu cine), care își dispută avanscena cu rockeri și actori ai marelui public
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
în proporție covârșitoare din Arhivele vaticane, însoțite de un dens studiu, ce formează primul volum al lucrării, referitoare la vizitele pe care nunții vienezi le-au efectuat în Transilvania în secolul XIX, la cererea Scaunului apostolic. Redactate în limbile italiană, latină și română, documentele beneficiază acum de o ediție critică judicioasa, presupunând nu numai necesare traduceri, ci și portrete biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
de obligația respectării rigorilor unei discipline, rigori pe care, de altfel, M. Kogălniceanu le-ar fi putut cunoaște direct în timpul studiilor sale în Germania - a doua sa patrie -, unde rigorile filologice erau respectate cu strictețe, "nemțește", în editarea clasicilor literaturii latine. Replica poate părea cu atât mai surprinzătoare cu cât se știe că G. Călinescu susținuse, în Prefață la Istoria literaturii române (ed. cit.), necesitatea publicării unor "bune ediții" de "opere complete" ale scriitorilor români, "pentru cercetători". Aceeași replică poate părea
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
de persoană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. Este o însănătoșire completă, pe care o propune fiecăruia. Am subliniat până acum faptul că Dumnezeu este milostiv, compătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” provine din limba latină 1 și are înțelesul primar de „a suferi împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bunătate”, „considerație” sau „clemență”. A fi milostiv înseamnă a fi capabil să te alături celui care suferă, să-i împărtășești durerea și chinul. Cuvântul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și de referințe a cercetătorilor. Nota asupra ediției explică principiile transcrierii textelor, printr-o riguroasă și ingenioasă metodă interpretativă, ce se desparte categoric de mai vechea metodă a unei simple transliterări. Grafiile chirilice au suferit astfel o transpunere în grafie latină, modernă, fluentă și - ceea ce e foarte important - ușor lizibilă, cum nu se întâmplă în cazul transliterării, care dă o versiune greoaie, învechită și dificilă la lectură. Partea cea mai întinsă a fiecărui volum o reprezintă textele. Aici se află originalitatea
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
mare, in quarto, avem organizate pe cinci coloane textele în felul următor: pe pagina din stânga, pe prima coloană, este reprodusă prin scanare o coloană dintr-o pagină din Biblia de la 1688; alături, pe a doua coloană, avem transcrierea în grafie latină, după normele prezentate în ,nota asupra ediției"; pe pagina din dreapta, există trei coloane, perfect sincronizate cu primele două, de pe pagina din stânga, organizate astfel: pe coloana a treia este transcris ,Manuscrisul 45", aflat în Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cuprinzând copia
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
desfășurare a erudiției, cu trimiteri la probleme legate de teologie (ortodoxă, catolică sau protestantă), istorie (antică sau medievală), geografie. Se fac comparații între Vulgata, Septuaginta, Pcrapta, targum-ul Zakeinim și, uneori, Biblia slavonă. Se dau echivalențe lingvistice frecvent în germană, engleză, latină, greacă, ebraică și mai rar în slavonă sau franceză. Se comentează semnificații diferențiate de la o cultură la alta ale unui cuvânt biblic sau ale unei sintagme. Se fac prezentări de ansamblu ale unei cărți biblice sau scurte rezumate de capitole
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
incomod de familiaritate și alteritate, atît în chestiunea raportului dintre scriere și pronunțare, cît și - mai ales - în cea a raportului dintre sens și formă; sursa e o sintagmă din engleză, dar elementele componente sînt latine: mass provine indirect din latină, prin intermediul francezei, în vreme ce media este chiar un latinism cult. Pronunțarea specific engleză este transpusă, adaptată în grade diferite, deoarece cuvîntul e destul de transparent și permite o lectură potrivit normelor românești ale corespondeței scriere-pronunțare. În uzul românesc actual circulă două variante
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
tolerabilă în sistemul gramatical al limbii române. Forma este ușor asimilabilă femininului singular articulat (ca și nutria); al doilea element al compusului se suprapune perfect, din punct de vedere formal, substantivului românesc medie, un împrumut mai vechi din acceași bază latină. Probabil că în mod spontan cuvîntul s-ar fi asimilat rapid, ca feminin singular. A intervenit însă conștiința etimologică, manifestată în bună măsură prin vocile specialiștilor: asimilarea a fost multă vreme refuzată, în temeiul opțiunii de a nu ne îndepărta
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
a fraților? Ca gen, da, suntem frați. Însă o altă specie. În Basarabia cultura trebuie să se dezvolte pe două fronturi. Nu va învinge nici una. Culturile nu sunt egoiste, nici despotice. Din îmbinarea acestor două culturi, cea slavă și... cea latină, Basarabia de mâine va fi, spiritualicește, un lanț de munți, vârfurile căruia vor licări scăldate în splendoare peste vremuri, peste hotare" (p. 19). Un naționalism basarabean de acest fel există și astăzi: e prea puțin să-l numim regionalism agresiv
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
al zilelor noastre, dus la perfecțiune - indiferent în ce domeniu și-ar face apariția hâdă - face rar greșeala de a promova în neștire lucruri pe care "spiritul veacului" nu e dispus să le accepte. Mai curând cred că este răspunsul latin la o anume sensibilitate, ce tinde să fie redescoperită și, în unele cazuri, reinventată. Pasiune mai rafinată, voluptate mai luminoasă și filtrul neîndoielnic al gândului - muzica urmașilor Romei se impune cu maiestuozitate sufletului nostru "bucuros de moarte". Că locul de
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]