326 matches
-
Îmi voi lua brevetul, spune cu modestie Never Stop. În viitor, arhitecții vor studia Gatobilis și vor renunța să mai pretindă că oamenii sînt măsura tuturor lucrurilor. Lucrurile nu stau deloc așa, cum știe orice poet, sau cum ar spune latinii, „In Gatobilis Arcadia est.“ — Amin, spune Wakefield. Singura problemă este că eu nu merg unde ai tu treabă. Ce tot spui, omule? Eu acolo mă duc, În D.C. La oficiul de brevete. Never Stop arată cu degetul la un panou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în stare să spună vreun argument. Moș Costache, morfolind țigara în dinți, era atent și încruntat. - Ce e aia suflet, întrebă Stănică cu ironie victorioasă, spuneți-mi ce e aia suflet? Sufletul e suflul, adică suflarea, respirația, anima, cum zic latinii; sufli? ai suflet! nu mai sufli? te-am dus la gunoi. Cum adică, puiul de găină pe care-l mâncași să n-aibă și el suflet, iar dumneata, mamă-soacră, să te duci în rai? Ori supraviețuim toți, de la râmă până la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care n-au cunoscut perioade întregi ale vieții lor dominate cu exclusivism de o religiozitate crescută până la nebunie, suferă de un nivel interior extrem de scăzut. Nici un popor mare nu moștenește o religie și o acceptă ca atare. Ce e drept, latinii, germanii sau rușii au primit din afară creștinismul. Decât, ei l-au transformat într-o așa măsură în ei, încît se poate vorbi de o recreație. Catolicismul roman, protestantismul germanic sau ortodoxia rusească au atâtea aderențe la un fond psihologic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în legătura heterosau homosexuală contribuie indirect la evanescența grijii față de sine. Cel puțin în mediile aristocrate (dominate de figura bărbatului adult și liber), abuzul de plăceri erotice (voluptas) amenință într-un sens strict material plăcerile poate mai rafinate ale cunoașterii (latinii numesc această plăcere „bucurie”: laetitia sau gaudium). Pentru o anumită parte din elita societății, cultura științifică sau activitatea filozofică sunt, în opinia lui Foucault, epifenomene ale unei preocupări caracteristice: „grija de sine” (souci de soi). Natura duplicitară a experienței sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
înalt preț pe cărțile necredincioșilor, iar nu pe Sfânta Biblie. Nu pot să mărturisesc ce nu e adevărat. Lucrarea lui Dumnezeu nu se adăpostește oare și în paginile lui Lucrețiu 14? Cărțile sunt niște creaturi cu multe vieți, grecii și latinii nu aflaseră de Cristos, în schimb simțiseră duhul lui Dumnezeu în orice arătare a cerului și a pământului. Cum îndrăznești să-l contrazici pe Starețul tău? Voi porunci să fii închis și izolat de toți și n-o să ți se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
decât el". Da, poate înainte de '89", mormăie cu obidă Tucă. Dar Vadim se face că nu-l aude, iar Tucă se sperie de propriul lui curaj și i se adresează de îndată cu "domnule președinte". Lustrație. Cuvântul înseamnă "purificare" și latinii îl foloseau la început în contexte religioase, având în vedere un ritual de purificare: în jurul obiectului impur, pângărit sau pângăritor, sacerdotul executa un dans purtând în brațe un animal destinat jertfei purificatoare. Apoi cuvântul a trimis la "curățare" în genere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
idee a amestecului subiectelor și, în imediată succesiune, și a stilurilor/ registrelor de creație părea o nepermisă exploatare a granițelor literaturii până atunci clar și strict delimitate. De aceea și tentația de a încerca o asemenea sfruntare era pe măsură. Latinii nu puteau rămâne indiferenți la o provocare atât de îndrăzneață, așa încât din rândurile lor își vor face apariția și cei mai de seamă reprezentanți ai genului, pe care-l vom regăsi cultivat din nou mult mai târziu, în literatura Renașterii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
erau organizate în unități autonome și nu erau înarmate asemenea soldaților ingenui, născuți din părinți liberi, pentru a-i distinge de non ingenui. Prin lex Iunia Norbana (19 p.Chr.) s-a creat o nouă categorie de liberți echivalați cu latinii din colonii, numiți chiar latini-iuniani; erau superiori în privilegii latinilor din lex Aelia-Sentia (4 p.Chr.), fără a se bucura și de cetățenia romană. Pentru dobândirea cetățeniei era necesară o nouă emancipare în formele ritualului, ori în posedarea elementelor care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sciților și în multe insule pe atunci necunoscute și care nu se puteau încă determina geografic. Afirmația sa este împărtășită și de Hipolit Romanul, entuziasmat că aproape toate popoarele primiseră cuvântul lui Dumnezeu: grecii, barbarii, caldeii, asirienii, egiptenii, celții și latinii, toată Europa, Asia și Africa. La jumătatea secolului II, religia creștină era deja cunoscută și de populațiile cele mai înapoiate, potrivit lui Iustin, care știau să se roage lui Isus Cristos, așa cum se rugau și cele mai civilizate popoare ale Greciei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grațios pe coaja de banană, se duce cu capul direct în topor și dă vitejește colțul, spre imensa bucurie a ministrului de resort care jubilează că a mai scăpat de un salariat fără să-l concedieze. Și după cum spuneau cândva latinii, „Finalul încoronează opera”, sfârșitul trebuie să fie grandios. Gore din Sărindar într-o noapte neagră și adâncă, pe un întuneric deplin ca smoala iadului sau ca inima bancherului, punându-și un ciorap pe față și mănuși chirurgicale în mâini, fură
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sub nivelul celui știut dinainte, mă întristez, căci limba n-a fost la înălțimea inimii”. Fericitul Augustin ajunge la ideea conlucrării între voce și mimică în transmiterea unui mesaj: „nu toate neamurile înțeleg atunci când cineva spune eratus sum, ci numai latinii. Dar dacă sentimentele sufletului încins inundă fața celui mânios și-i transformă chipul, toți cei care-l văd își dau seama că e furios”. Plecând la drum cu această smerită recunoaștere a limitelor omenești într-o activitate de învățare, unită
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
școala discursurilor. În situația de mai sus, când cuvântul nu exprimă întru totul simțirea, Fericitul Augustin îndeamnă la utilizarea mimicii atunci când povestim sau ținem o prelegere. Se știe că: „nu toate neamurile înțeleg atunci când cineva spune iratus sum, ci numai latinii. Dar dacă sentimentele sufletului încins inundă fața celui mânios și îi transformă chipul, toți cei care îl văd își dau seama că e furios”. în decursul povestirii să fie prezentate, la momentul potrivit, materiale menite să impresioneze mai profund pe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Părinții bisericești, în reuniunile sinodale de la Niceea din anul 325 și până în secolul al VIII-lea”. Prin crearea bazelor doctrinei canonice, eruditul teolog străromân a fost declarat în unanimitate de către canoniștii apuseni ca fiind „cel care a introdus la latinii veacului al VI-lea dreptul bisericesc grec, deja foarte avansat în formarea lui, și părintele și magistrul științelor juridice...”. Episcopul Ștefan din Salona (Dalmația), episcopul Petronius din Calabria (după unii din Ohrida), cardinalul Laurențiu, Abatele mănăstirii Sfânta Anastasia din Roma
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
știrbirea luminii lunilor”, data praznicelor împărătești, începutul și durata posturilor etc.. Dintre cele aproximativ 200 de ere cunoscute, era creștină comună sau dionisiană este astăzi cea mai cunoscută. Cum grecii și, în general, orientalii aveau propriile lor instrumente de cronologie, latinii au îmbrățișat-o mai întâi decât toți. Analiștii și cronicarii au făcut în general uz de ea înainte de a deveni un element comun în documentele oficiale ale cancelariilor. În Italia, era creștină este adoptată în actele publice încă de pe la sfârșitul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
eliberare a receptării de orice viziune dogmatică, unilaterală. Un alt aspect demn de menționat în Digresiuni îl reprezintă intuirea justă, lucidă, a relativității noțiunilor de antic și modern, relativitate dată de succesiunea istorică neîntreruptă. În acest sens, privind spre trecut, latinii au fost la un moment dat moderni, în raportare cu grecii, după cum modernii secolului al XVII-lea vor deveni la rândul lor antici, fiind depășiți de generațiile ulterioare: Avem nevoie de răbdare ca timpul să-și facă lucrarea și noi
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ca martor răsăritean aprobativ al învățăturii lor. În această identificare a termenului procedere cu prodire (ekporeusis și proienai) cei din Constantinopol au văzut o identificare a provenirii Duhului din Fiul cu provenirea Lui din Tatăl. Sfântul Maxim le arată că latinii cunosc în procedere două înțelesuri: purcederea Duhului din Tatăl și ieșirea Lui prin Fiul. Deci ei cred ca și grecii. Numai neobișnuința cu limbajul mai expresiv al grecilor îi face să pară că confundă provenirea Duhului din Fiul cu provenirea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
câte puțin a instinctului vieții seamănă până la confuzie cu realizarea definitivă și naturală a ataraxiei. Filosoful epicurian laudă meritele acestei existențe supuse de-acum înainte purei plăceri de a fi, fără niciun fel de parazitare... De unde o elogiere a ceea ce latinii numesc otium: utilizarea timpului liber de care dispunem pentru edificarea sinelui ca singularitate liberă. Preocuparea de sine și folosirea plăcerilor, va scrie Michel Foucault, care vorbește și de o hermeneutică a subiectului pentru a numi efortul individului de a se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai 1990), p. 1, 4 CARPATOLATINII Într-un moment când interesul general pentru România cunoștea un dramatic recul, cauzat de superficiala concluzie că aici nu se mai putea întâlni decât dictatură și obediență, lumea savantă înregistra o frumoasă carte despre Latinii din Carpați, una ce-și propunea să prezinte din nou chestiunea continuității românești la nord de Dunăre 1. Chestiune "homerică", pe seama căreia au curs râuri de cerneală, fără să i se poată întrezări punctul final. Orice nouă abordare implică pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pas teritoriul pierdut și reconstituind, după șaisprezece secole de lupte, o Italie nouă, Țara Românească, a cărei înălțare în rândul popoarelor libere o salută toate popoarele latine." E greu de spus câtă solidaritate de gintă exista atunci. Fapt este că latinii carpato-dunăreni și-au pus toate speranțele într-un occident romanic, față de care îți defineau propria identitate, vocația culturală, programul de modernizare. De acolo au împrumutat și modelul social-politic, pus la lucru încă înainte de Unirea Principatelor și criticat insistent de junimiști
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
romanizare a Europei prin păstrarea "identităților regionale" cu ajutorul divinităților locale, în Est, sau a onomasticii și a legăturilor de rudenie, în Vest. Elenismul a rămas "o componentă esențială a tradiției culturale a Imperiului Roman". (14, p. 77) Din filosofia greacă, latinii au preluat platonismul, aristotelismul, epicureismul și mai ales stoicismul. Dintre obiceiurile grecești s-a acceptat regula donațiilor făcute cetății, în speranța că cei ce își exprimă astfel generozitatea nu vor fi uitați de concetățeni. Civilizația bizantină a lăsat moștenire Estului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de Alexandr Nevski (c. 1220- 1263). Germanii au continuat însă colonizările Estului până în secolul al XIX-lea. Vecinii bizantinilor din Balcani, bulgarii de origine mongolo-slavă, sârbii-slavi de sud și aromânii, ramură a latinității răsăritene, erau când cu grecii, când cu latinii. Mai târziu, aceste teritorii au fost invadate, iar oamenii au fost supuși la biruri de către turci și de semilună, în dauna creștinismului, a libertății de mișcare și de inovare. În jumătate de mileniu, sud-esticii completați mereu de alogeni asiatici și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care am încercat să-l dau: suntem singurii care și-au păstrat statul din vechime; această păstrare a dus la negociere, la tranzacționalism. Ceilalți au luptat sau au emigrat. Noi suntem cum suntem: un popor nu doar deștept, cum sunt latinii, ci și inteligent, însă, spuneam, superficial. În plus, am sentimentul că, pe parcursul timpului, ne cam transformăm din popor în populație. Or populația este o formulă superioară tribului. Mi-e teamă că se va întâmpla acest lucru cu noi. Nu vom
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
-l țină în mână atunci când străbătea Grecia împreună cu însoțitorii săi. Fratele Ioan l-a acceptat, crezând că este un bici pentru a îndemna calul... Dar grecii, când vedeau acel însemn, căci era însemnul imperial, îngenuncheau cu toții în fața lui, așa cum fac latinii atunci când este ridicat și arătat trupul lui Cristos în timpul liturghiei, și îi plăteau lui și însoțitorilor săi toate cheltuielile. Astfel, fratele Ioan s-a reîntors la papa ce îl trimisese (p. 443-444). 43. Pe vremea când fratele Ioan din Parma
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
președinte, adoptând titlul de Fuhrer. Principalele idei ale ideologiei naziste sunt: anticomunismul;antisemitismul (ura împotriva evreilor); rasismul; Hitler considera că întreaga istorie a lumii este de fapt o luptă între rase. Rasa germană era considerată superioară tuturor. Rasele inferioare (slavii, latinii, asiaticii) trebuie să fie sclavii germanilor în timp ce rasele impure (țiganii, evreii) trebuiau să fie exterminate; naționalism agresiv; Hitler urmărea crearea Germaniei Mari și avea nevoie de spațiul vital (Lebenstraum) care urma să fie preluat de la popoarele considerate inferioare; f) Comunismul-ideologia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
că i se părea francezului nostru că "în București, ca și în Grecia, tâlharii și jandarmii trăiesc într-o armonie emoționantă"49. Dar problemele nu rămâneau doar la nivelul funcționarului public! Cum românii "aveau aptitudini dramatice înăscute", ca dealtfel, toți latinii 50, G. Le Cler făcea referire și la retorica de fațadă a marilor actori politici de pe scena de la București sau Iași (existau și excepții, cum părea să fie Barbu Catargiu 51). Deși construiau dramatic orice ieșire publică, orice exprimare exterioară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]