767 matches
-
volum «Din lirica eminesciană»-2008 și «Respirând cu Nichita»-2009 Ilustrație de carte la ediția bilingvă «Poezie bucovineană», editată de Centrul Cultural «Bucovina» - 2011 Premiul «Opera Omnia» acordat de către Consiliul Județean Suceava-2011; membru al Asociației culturale româno-franceze «Pentru artă și latinitate»-2000; membru al Asociației culturale româno-franceze «Nova Bucovina»-2003 membru al Asociației culturale franceze «Printemps roumain»-2007 membru al „Tonitza Art Grup»-Universitatea «Ștefan cel Mare» Suceava-2006 colaborator al «Casei de cultură belgo - române din Bruxelles» - 2007; Co-organizator, alături de Ion
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
din perioada interbelică avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor, cei cărora li se datorează organizarea Țării Românești. Vulturul este simbolul latinității, fiind întâlnit pe mai multe steme din România; acesta întruchipează curajul, puritatea, libertatea, hotărârea și puterea. Scutul albastru simbolizează cerul. Municipiul Pitești este situat în partea central-sudică a României, între Carpații Meridionali și Dunăre, în nord-vestul regiunii informale Muntenia. Orașul
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
1943) și aceste texte de popularizare distanța pare enormă. Chiar și în asemenea pagini găsim însă străfulgerări ce-l amintesc, brusc, pe strălucitul eseist din Oceanografie sau pe viitorul istoric al religiilor. Năzuința de a descoperi un principiu cultural specific latinității (întreprindere de aparențe mai degrabă poetice, dar nici pe departe absurdă în sine) capătă corp prin studiile Ginta latină ori Camões și Eminescu. Pentru moment doar schițată, sumara tentativă de morfologie a culturilor europene îl anunță pe savantul de peste cîțiva
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
numească arhiepiscopi și episcopii-mitropoliti din Cipru, Neoiustineana, Iberia, Efes și Tesalonic; primi 8 erau proestoși ai unor beserici autocefale, iar ultimii 2 pt importantă orașelor lor de reședință. În regunea ilirica se mențin episcopii la Sirmiu. În aceeasta vreme încetează latinitatea ilirica din cauza încetării latinității imperiale care între 578-602 vine înlocuită cu greaca-bizantina a Bisericii. Din cauza unor surse apusene, istoricii papali cred în dependența permanentă a Iliricului de Romă. Astfel primul patriarh român, care să intitulează papă Grgire ce Mare (-604
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
din Cipru, Neoiustineana, Iberia, Efes și Tesalonic; primi 8 erau proestoși ai unor beserici autocefale, iar ultimii 2 pt importantă orașelor lor de reședință. În regunea ilirica se mențin episcopii la Sirmiu. În aceeasta vreme încetează latinitatea ilirica din cauza încetării latinității imperiale care între 578-602 vine înlocuită cu greaca-bizantina a Bisericii. Din cauza unor surse apusene, istoricii papali cred în dependența permanentă a Iliricului de Romă. Astfel primul patriarh român, care să intitulează papă Grgire ce Mare (-604) adresează epistole arhiep. Ioan
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
greoaie, amestecînd sintaxa slavă cu cea orală românească. N. Manolescu, în "Istoria critică a literaturii române" desprinde următoarele trăsături ale operei: a) atitudinea critică față de izvoare: nu folosește știrile care „nu se tocmesc”; b) țel patriotic și educativ precis: demonstrează latinitatea limbii cu exemple și vede necesitatea ca românii să aibă și o istorie a lor, cum au alte popoare; c) folosirea metaforei: cronicarii trebuie să fie „fierbinți” pentru trecut. Într-o luptă, moldovenii au pierit „cît au înălbit poiana”; d
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
nobilitatea” neamului propriu din Maramureș, parte componentă și atât de originală în ansamblul geografiei spirituale române. Era vorba, desigur, de o „nobilitate” mai înaltă și mai veche decât cea curent „nemeșească”, cu referințe nu numai istorice, ci și etnico-folclorice în latinitatea antică. Autorul a avut conștiința că, dând publicității diplomele vechi ale maramureșenilor, făcea totodată o operă de o reprezentativitate mai largă, ce repercutează în istoria generală a românilor din epoca „descălecărilor” întemeietoare de țară.
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Statuia Lupoaicei sau Monumentul Latinității se află în centrul municipiului Târgu Mureș, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieței Trandafirilor. Lupa Capitolina este un monument al latinității amplasat în Roma, Italia. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Statuia Lupoaicei sau Monumentul Latinității se află în centrul municipiului Târgu Mureș, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieței Trandafirilor. Lupa Capitolina este un monument al latinității amplasat în Roma, Italia. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României 4 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma (București 1906, Cluj 1921, Chișinău 1921, Timișoara 1926). Statuia aflată în Târgu
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
special de acest aspect a fost primarul Emil Dandea. Preocupările primarului în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale orașului Târgu Mureș. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostașul Român (1924), Monumentul Latinității (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu. Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale orașului Târgu Mureș. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostașul Român (1924), Monumentul Latinității (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu. Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș. Schimdt recurge la o copie a Monumentului Latinității de la București, proiectând
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș. Schimdt recurge la o copie a Monumentului Latinității de la București, proiectând totodată și un soclu somptuos pentru ca statuia să integreze în arhitectura pieței Palatului Primării (ulterior Palatul Prefecturii din Târgu Mureș). De executarea soclului s-a ocupat inginerul E. Metz. Statuia împreună cu soclul avea o dimensiune de 3
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
pentru ca statuia să integreze în arhitectura pieței Palatului Primării (ulterior Palatul Prefecturii din Târgu Mureș). De executarea soclului s-a ocupat inginerul E. Metz. Statuia împreună cu soclul avea o dimensiune de 3,30 m, pe soclu fiind gravat următorul text: "LATINITĂȚII - ORAȘUL TÎRGU-MUREȘ - 1924". Dezvelirea monumentului a avut loc într-un cadru festiv în data de 10/23 mai 1924. La ceromonie au luat parte mai multe oficialități locale printre care și primarul Emil Dandea care a susținut și o alocuțiune
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Reformată din Cetate, Biserica Reformată cu un Turn, Sinagoga Status Quo Ante, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Unitariană. Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor presărate pe întreg spațiul Târgu Mureșului. Cele mai semnificative sunt Monumentul celor doi Bolyai, Monumentul latinității, Monumentul Secuilor Martiri, Statuia lui György Aranka, Statuia lui Avram Iancu, Statuia lui Béla Bartók, Statuia lui György Bernády, Statuia lui Alexandru Papiu Ilarian, Statuia lui Tamás Borsos, Statuia lui Károly Kós, Statuia lui Sándor Kőrösi Csoma, Statuia lui Petru
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
publici provenite din epoca dualistă și revigorarea culturii române. În acest context au fost mutate toate statuile publice, care au prezentat pe liderii maghiari care au luat parte în Revoluția Maghiară din 1848 și a fost amplasat un monument dedicat latinității. Au fost înființate clase cu limba de predare română în o parte din instituțiile de învățământ construite în dualism, iar în locul institutului militar austro-ungar a fost creat cu ajutorul ministerului din București Liceul Militar "Mihai Viteazul". Teatrul Național înființat în 1947
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România . Proclamând Unirea, el ținea în mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. După Unirea și-a luat licență în drept la Universitatea din Iași și doctor în economie politică la Universitatea din Cernăuți . Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
la 1 august 1711. A contribuit la cartografierea Rusiei și a lucrat în sistem Mercator. Colecția sa de hărți, scrise în latină, se află în Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg. A scris "Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor", susținând latinitatea limbii și a poporului format pe teritoriul vechii Dacii, inclusiv faptul că româna are patru dialecte. Această lucrare a devenit o referință fundamentală pentru corifeii Școlii Ardelene. Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz, încercând să stabilească
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
Dunării a continuat și s-a consolidat în secolele IV-VI. Autohtonii s-au integrat definitiv și deplin în romanitatea orientală, „uitându”-și limba inițială și cea mai mare parte a elementelor culturale proprii. Istoricul Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în Transilvania ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud (România) și-au menținut latinitatea Tot de la sfârșitul secolului VIII
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în Transilvania ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud (România) și-au menținut latinitatea Tot de la sfârșitul secolului VIII putem vorbi de apariția limbii române, fiind o limbă romanică sau neolatină. La formarea acesteia, rolul principal l-au jucat cele trei componente principale: stratul romanic, substratul presupus daco-moesic (format în mare parte din vocabular
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Spiritualitatea română a fost foarte mult influențată de puternicele ei legături cu lumea creștină ortodoxă - greacă si pravoslavnică. Românii au, astfel un sentiment unic de identitate pe care îl pot exprima două particularități ieșite din comun: fiind o insulă de latinitate într-o mare slavă, precum și singura țară latină de confesiune creștin-ortodoxă. Există și o importantă minoritate de români catolici (de ambele rituri romană și mai cu seamă unită), precum și comunități de români protestanți, mai ales apartenenți la biserici neoprotestante, ca
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
ținutul Târnavelor, cu ascendenți, probabil, în rândul familiilor de negustori care activaseră în zona comercială a Sibiului. Iosif, ca și frații săi mai mari, Ana și Ioan, a învățat carte la școlile românești din Transilvania, care i-au imprimat conștiința latinității poporului român. La Sibiu, împreună cu un alt ardelean, Iosif Popovici, a cunoscut activitatea tipografică a sașilor, cu care va păstra strânse legături pe toată perioada activității de mai târziu. Casa de comerț Constantin Hagi Pop ori altele similare ale grecilor
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
argumentându-i astfel: „Avem motive puternice să inaugurăm relații diplomatice cu țările din America Latină. De ani de zile republicile sud-americane votează cu noi la Geneva. Marii lor juriști la Curtea de la Haga ne susțin oriunde pot. Apoi originea noastră comună ... latinitatea”. A ajuns la post în primăvara anului 1934, constatând că știrile despre România din presa braziliană erau puține și deformate („au fost relatări deplorabile din sursă germană și ungară”), și a propus înființarea unor legații distincte în cel puțin trei
Alexandru Duiliu Zamfirescu () [Corola-website/Science/335663_a_336992]
-
operele maeștrilor renascentiști și creația lui Rafael. Cum Petru Maior a decedat la Buda în anul 1821, opera sa istorică a fost preluată și continuată de către studenții români de aici. Ideile patriotice ale lui Petru Maior, precum și demonstrarea continuității și latinității poporului român în spațiul transilvănean au fost principalele preocupări ale colaboratorilor revistei "Biblioteca românească", în perioada 1829 - 1834, revistă editată de către Damaschin T. Bojincă la Buda. De la Gheorghe Șincai și Petru Maior s-au moștenit ideile progresiste ce l-au
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de știință, în cadrul rubricii ,De vorbă cu...”, începând cu Barbu Ștefănescu Delavrancea și continuând cu George Coșbuc, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, George Enescu, Spiru Haret ș.a. Prin textele pe care le publică, dintre care merită menționat articolul “Latinitatea strigă din tranșee”, al lui Octavian Goga, Flacăra militează pentru intrarea României în război alături de Franța și împotriva Austro-Ungariei. Din cauza Primului război mondial revista își încetează apariția în noiembrie 1916. Pe 10 decembrie 1921 apare o serie nouă a revistei
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de Școala Ardeleană pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin în "Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian" (Viena
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]