1,196 matches
-
între nituri hai și deschide a inimii cărare, să-mi leapăd vesmântul ce doare. Drumețule, sunt prizonieră într-o iarnă fulgi de ninsoare îmi toarnă, sufletul mi-e plin dor și de otravă, râuri de foc, din mine revărsă în lavă. Drumețule, sunt prizonieră în iubire, o simt arzând de neîmplinire clocotește în noi năvalnică mânie privim apusul cu nostalgie. DRUMEȚULE.... V. Drumețule, ascultă cum cântă marea vine și duce departe scrisoarea se va rătăci unde se despică zarea, cerneala își
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
odată cu despărțirea de Maria Șalaru, la sfârșitul spectacolului, urmează meditația, absorbirea în plăcerea amintirii stăpâne pe gânduri. A fost Hramul Bacăului în miezul greu suportabil de fierbinte al verii anului 2016. Cântaseră pe o scenă din centrul orașului, înconjurată de lava soarelui în calea căruia umbra parcului din vecinătate, rară și insuficient de întinsă nu-i putea sta, artiști de toate genurile musicale, unii cuceritori. În ultima zi a sărbătorii, pe 29 iunie, odată cu așternerea unor pale de răcoare peste Bacău
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
în dorințe, În păcate să urle Clipa grea a căinței. Prin plăceri te voi pierde Și prin visele mele. Colț de Lună, ești lacrima Ce Pământul o cere. Din perlele-ți plânse Să îmi fac mângâiere, Să ard ca o lavă Sub astrala-ți plăcere. Să-mi inunzi rădăcina Cu fioruri cerești, Colț de Lună pribeag, Cu dorințe lumești. Să-ți îngrop suferința Prin plăcerile mele, Taine grele ascunse Să ne-ngroape-ntre ele. Să te-așez în verdeață Răsărită din
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
o noapte străină și rece Cu dorul jelindu-l sub perna-ntristării Și-un suflet ce-n lacrimi ar vrea să se-nece. E-atâta durere, de-i curge prin vene, O simte-n artere zvâcnind ca vulcanul, Se-mprăștie lava, va face cangrene, De gânduri flămânde, hrănindu-i coșmarul. Se-ntunecă viața, iar patul odihnei Așteaptă să-și culce durerile toate, Se-apropie ceasul când porțile tihnei Vor fi descuiate-n singurătate. Pe cât de departe îi ești tu copile Pe-
LA POARTA-NSERĂRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349227_a_350556]
-
tăvălit în cenușă stele umblă bolnave căutând în zodii meandrele destinului luna cioplește idoli din piatră de râu tăcerile râd magna cum laude vorbele pavează piețe dedalic un flagel suprarealist metamorfozează cercul lumii strident iriși ca niște vulcani erupând revarsă lavă s-au contaminat apele ca-ntr-o epavă Referință Bibliografică: Flagel / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1291, Anul IV, 14 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FLAGEL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349250_a_350579]
-
învolte, lalele papagal, ba chiar și franjurate, cu crețuri ori volan, cântându-le iubirea-n fiecare an! Vrăji fac ei doi cu florile aceste, însemne prețuite, mascotele celeste! Culorile din cer și soare-și iau sclipirea?! Din curcubeul verii și lavele iubirii?! Ori din răceala nopții smolite și lucioase preiau paleta îngerească, fragilă și frumoasă?! Și pentru că toliba e floarea lui Arash, sătulă ca s-aștepte admiratori cuminte, Kalida hotărăște să le-o ia dânsa înainte! Va duce la paradă suratele
ELOGIU LALELELOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384877_a_386206]
-
Ce și-a pierdut seninul din lumină, Așa se duc și gândurile noastre. Doar câte unu-abia se mai anină De razele înalte dinspre astre, Departe de-ntuneric și dezastre, Unde iubirea, încă, e deplină. Acolo, inima mai fierbe-n lavă, Topită-n ale dorului furnale, Fără vreun pic de zgură sau otravă. E limpede-n potire și pocale Licoarea ce-o sorbim fără zăbavă, Din cupa toamnei-floare și petale. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PETICE / Leonte Petre : Confluențe
PETICE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384895_a_386224]
-
simplitate a decorului, pe o scenă prăfuită, fiecare în cuibul lui de gânduri, spre izvorul care învie ”duminicile neîmplinite”. Caută esența existenței lor în unicitatea firii. În prezența izvorului, jocurile se învolburează, deznoadă furtunile, esența bolborosește în cei doi ca lava în vulcan. Cuvântul se metamorfozează, șterge unghere împăienjenite, se spun tare adevăruri, până acum șoptite în taină. Este o decopertare a sufletelor la întâlnirea cu Dumnezeu. Fiecare privire aruncată în oglindă este întâlnirea cu noua personalitate care aștepta cuminte să
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
o arcă de luminăSă vezi cerul din priviriși bunicii se tot miră...... XXVIII. SIMT..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016. Simt inima în două cum se rupe Când un vulcan în pripă mai erupe Lava mă arde strașnic pan' la os Întorsă-i viața, straiele-s pe dos... Strig și alerg... cărările-s de toamnă, Iar cerul cu urgie tot mai toarnă Cuvintele nespuse mă rănesc Atâtea frunze veștede privesc... Dar cine poate oare să-nțeleagă
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
atunci n-au mai știut nimic unul de altul și trecerea vremii a așternut pe chipul lor uitarea. Primul sărut din acea noapte declanșă în trupurile lor o dorință arzătoare de amor. Primele alintări ațâțară flacăra iubirii ca văpaia din lava unui vulcan. Se retraseră pe o bancă în liniștea nopții și îmbrățișați își șoptiră cuvinte de amor presărate cu sărutări pătimașe. - Câte orașe din țară și de peste hotare am colindat ca să te găsesc, floarea vieții mele, și tu îmi apăruși
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
a anilor șaizeci, are și azi cheia ce descuie lacătul ușii către libertatea nesfârșită și plăcerea distracției fără granițe. De atunci și până azi cântă magnific o trupă nerepetabilă ce rupe forțele naturii pe la mijloc, întemeind două lumi clocotitoare ca lava: scena și spectatorii! Este „Smokie”! Venirile ei în România au o înrâurire covârșitoare asupra spiritului netreptat nicidecum, pe scara vârstelor, edificând un rezultat cert la ecuația vieții trăite fervent: extazul muzicii transgresează neîncetat omul în vitalitate novatoare, nelăsându-l îmbătrânit
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
spiritului, printre epuizări lente și ucigătoare de părți din sine, prin răbufniri și, aproape mereu de final, însă niciodată deplin înfăptuite, "implozii" ale sufletului, aflate într-o continuă stare latentă, în curs de așteptare pentru a ieși la suprafață, asemeni lavei unui vulcan, când devine preaplină de propriile-i clocote ce o revarsă pe neprevăzute, însă totuși atât de conștientizată fiind mereu, printre sfârșituri și noi începuturi ce conduc ființa însăși prin labirintul interminabil existențial, se risipesc trăiri și clipe, tăceri
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
Am uitat să te strecor Printre genele-mi în lacrimi, Să te-ndes în mine tot Și-apoi să te sorb din patimi. Ți-am uitat tremurul palmei Ce-mi vibra întreaga ființă Răscolind în al meu pântec Val în lavă de dorință. Am uitat să te mai caut Prin târziul trist din noapte, Am uitat să te iubesc Și să te topesc prin șoapte. Eu uitat-am de noi doi, Tu uitat-ai doar de mine, Prin uitare geme noaptea
AM UITAT DE NOI IUBITE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383593_a_384922]
-
idelor neînvinse! Căutătura-mi culege subit din oniric o roadă-imagine, în care șarpele-rădăcină se-aurește înălțându-se încolăcit pe frunza de treflă a unui as. Cât clipesc, trefla se preschimbă-n romb stacojiu, părelnic mecanism al ceasului întors, strop de lavă prelins pe zidul de care pânza - casa mea - se-anină. Deodată, viziunea se preschimbă. Apare pe neașteptate, sprijinit de zidul meu imaculat, un brad ciudat! Pe măsură ce-l observ, verdele-i alunecă în roșu, cetina-i se-adună și, din țepoasă
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
fenomen n-ar mai fi avut loc. Din păcate, s-a întâmplat!.. Îngrozitorul calvar a curs sfâșietor de dureros cu tineri morți și răniți, arși și intoxicați pe dinăuntru și pe dinafară. Coșmarul s-a transformat într-o maree de lavă, scursă în sufletele mulțimii... Sub această dureroasă curgere, sufletele cetățenilor țării au căpătat culoarea de tăcere a lumânărilor și rugăciunilor stropite cu lacrimi...Implorau readucerea la viață a nefericitelor victime...Dar sufletele încremenite în tăcere și rugăciuni s-au învinețit
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
clepsidre înfundate, E-un timp ce nu se-ntoarce, rănit pe-un țărm târziu, Se sparg bucăți întregi din clipele blocate Pe-o stradă a speranței, într-un decor pustiu. Mi-e trupul un izvor cu râu ce curge-n lavă, Renaști în carnea mea încinsă de văpăi, Distanța n-a schimbat iubirea mea bolnavă De tremurul sălbatic, născut în ochii tăi. Mai am un singur țel și poate-apoi să vină Cumplita-nsingurare, ca un amurg fidel: Să-ți simt parfumul viu
ULTIMUL RONDEL de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383108_a_384437]
-
Drepți care permit lumii să subziste. 12 poeme sunt scrise în amintirea unor poeți care au fost victime ale Șoahului. Aș încheia cu câteva versuri dedicate lui Benjamin Fondane, ucis la Auschwitz : „Ai plecat în aceeași iarnă occidentală,/ veșnic dezrădăcinat, lavă vulcanică, cântăreț al exilului,/ Am învățat să te iubesc, am învățat durerea,/ Lampadarele cu gaz s-au stins,/ Conștiințele au murit.” Irina Airinei
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
a iubirii, cea mai de jos, aceea carnală: ,,Iubirea noastră, pasăre bolnavă,/ Pândește să ucidă armonia,/ I-am ferecat stindardele, magia,/ Zăvoarele, icoana ei suavă.// Pe rogojina somnului stafia/ Își plânge-n pumni agonica-i epavă,/ Nețărmurire, fii a nopții lavă,/ Îndură-te, salvează-mi Poesia!// La țărmul meu a înflorit tăcerea (n.n. magnific vers),/ Pe malul tău tristețea-și varsă fierea:/ Prefă-mi-te în fluviu fără unde!// Ce-i dragostea? Călătorie mută?/ Maree, cataclism, dulce cucută?/ Sub pleoapa Lunii
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
că am o problemă. Vă spun un secret: n-am pic de apă dulce, nici cât să adăpi o furnică. Dar cui îi pasă? Totul e să știi cum să mă iei. Pietrișul meu mărunt și poros, nimic altceva decât lavă solidificată măcinată mărunt, sau, dacă vreți, piatră ponce, ca aceea pe care o folosim pentru călcâie, adună în alveolele sale toată umezeala aerului răcoros de noapte și-o ține în el până vine căldura zilei. Cu greu se descurcă picăturile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
a Biosferei. Așa ceva de anvergură e mare raritate! Dar zău că e pe meritate, pentru că nicăieri altundeva nu se vede cu ochiul liber cum apare viața pe pământ ca la mine. În pași mititei-mititei, plecând de la un strat fierbinte de lavă, arid și practic aseptic, fără influență din afară, încep să răsară făpturi plăpânde și celule care se divid. Bacteriile descompun roca dură, apar licheni și alte vietăți ciudate, ba chiar și niște crabi minusculi, care numai în străfundurile pământului, unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
tot, doar arhipelagul Chinijo, format din mine și din suratele mele mititele de la nord ˗ La Graciosa, Alegranza și Montaña Clara ˗ suntem prima Rezervație Maritimă spaniolă. Inima mea are cotloane ascunse, ascunde tuneluri lungi, de kilometri și peșteri tenebroase, săpate de lava incandescentă care mi-a curs prin vene înainte de a se revărsa în mare. Sângele meu clocotitor a format labirinturi întortocheate, prin care locuitorii s-au ascuns de vrăjmași iar pirații și-au pitit comorile. Milenii la rând, n-am schimbat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
noștri să nu construiască nici blocuri, nici vile de lux, ca pe insulele vecine, unde se practică turismul de masă. La mine te simți ca la bunica la țară. La răstimpuri, m-am amuzat îngropându-le satele sub râuri de lavă mistuitoare, dar au venit mereu alții, care le-au luat locul, reluând jocul de-a prinselea. Pe mulți i-am trecut prin foc și pară, dar pas de te opune îndărătniciei lor ciudate! Unii șușotesc că aș fi îngropat și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
barcă teleportată parcă din poeziile eminesciene, taie răsuflarea auditorilor, răsunând cu claritate cristalină în cupola grotei imense. Arhipelagul Canarelor nu se lasă mai prejos, excelând în cu totul alte extreme. În calitate de insule vulcanice, Canarele punctează cu masa lor terestră brută, lavă încremenită în forme și poziții aparent imposibile, care nu țin seama de legitățile fizicii. Compact plămădite din glie chinuită, zugrăvită în culori puternice, cu luciu periculos, peșterile insulei Lanzarote sunt de fapt tuneluri subterane cu lungimi de mulți kilometri, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
ani suflarea câte unui sat întreg, la adăpost de bandiții plătiți cu schimbul de către coroanele învrăjbite ale regilor Europei, râvnind să subordoneze arhipelagul, considerat important punct strategic pe drumul spre America. Prin tunelurile acelea s-a scurs în repetate rânduri lava fierbinte a vulcanilor care erup la intervale destul de dese. Ca un sistem de circulație sanguin, rețeaua tubulară amintește de irigarea cu sânge a corpului uman. Arterele și venele sunt goale în interior. Lava din afară, în schimb, s-a întărit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
acelea s-a scurs în repetate rânduri lava fierbinte a vulcanilor care erup la intervale destul de dese. Ca un sistem de circulație sanguin, rețeaua tubulară amintește de irigarea cu sânge a corpului uman. Arterele și venele sunt goale în interior. Lava din afară, în schimb, s-a întărit la contactul cu aerul, formând o crustă, în timp ce masa fierbinte din interior a curs mai departe, revărsându-se în mare. Pe alocuri, unde magma s-a îngrămădit formând bule supradimensionale, coaja a crăpat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]