12,109 matches
-
în versiunea definitivă, îi oferă o topica mai persuasiva, elimină alternativele inutile, propune un cuvînt mai propriu (am indicat în cursive segmentele modificate): "Rompus à un art de penser purement verbal, leș sophistes s'employèrent leș premiers à réfléchir sur leș mots, sur leur valeur et leur propriété, sur la fonction qui leur revenait dans la conduite du raisonnement: le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était franchi". Exemplele de ceea ce am
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
devine în versiunea definitivă mult mai scurt: "La manière d'un écrivain est conditionnée physiologiquement; îl possède un rhytme à lui..." (vol., p. 121). Sau, puțin mai departe, vorbind de stilul lui La Bruyère: "Comme îl a le souffle court, leș linéaments de șa pensée șont parfaitement nets; îl resterait plutôt en deçà qu'il n'irait au-delà de șa nature. En quoi îl épouse le génie d'une langue hostile au délire et au lyrisme irréfléchi, spécialisée dans leș soupirs
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
court, leș linéaments de șa pensée șont parfaitement nets; îl resterait plutôt en deçà qu'il n'irait au-delà de șa nature. En quoi îl épouse le génie d'une langue hostile au délire et au lyrisme irréfléchi, spécialisée dans leș soupirs de l'intellect et dans laquelle ce qui n'est pas cérebral est suspect, naïf ou nul" (textul cu italice este suprimat în versiunea definitivă). Sufletul, pentru a se exprima, pretinde o limbă legată de instinct, spune Cioran, "non
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
mouvement fluide et ample qui force la solidité et la barrière des mots. Îl y avait chez lui un côté orgue și différent de ces accents de flûte qui, d'ordinaire, caractérisent le français. D'où ces phrases qui empiètent leș unes sur leș autres, qui multiplient leș détours, répugnent à s'achever, ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
ample qui force la solidité et la barrière des mots. Îl y avait chez lui un côté orgue și différent de ces accents de flûte qui, d'ordinaire, caractérisent le français. D'où ces phrases qui empiètent leș unes sur leș autres, qui multiplient leș détours, répugnent à s'achever, ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
solidité et la barrière des mots. Îl y avait chez lui un côté orgue și différent de ces accents de flûte qui, d'ordinaire, caractérisent le français. D'où ces phrases qui empiètent leș unes sur leș autres, qui multiplient leș détours, répugnent à s'achever, ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant le point, empiètent leș
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
leș détours, répugnent à s'achever, ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant le point, empiètent leș unes sur leș autres, multiplient leș détours, répugnent à s'achever" (italicele sînt ale autorului). Cele mai importante modificări intervin însă în final, unde dispar vreo două pagini sau chiar mai mult, care urmau după interogația care închide textul în
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
à s'achever, ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant le point, empiètent leș unes sur leș autres, multiplient leș détours, répugnent à s'achever" (italicele sînt ale autorului). Cele mai importante modificări intervin însă în final, unde dispar vreo două pagini sau chiar mai mult, care urmau după interogația care închide textul în varianta din volum
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant le point, empiètent leș unes sur leș autres, multiplient leș détours, répugnent à s'achever" (italicele sînt ale autorului). Cele mai importante modificări intervin însă în final, unde dispar vreo două pagini sau chiar mai mult, care urmau după interogația care închide textul în varianta din volum, unde stilul este
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
cu scări pline de sânge, corpuri aplatizate pe pavaj, chipul de peșteră al unui individ ce nu-și aduce aminte de nimic - băuse doar - dar admite că și-a ucis prietenul, la o dispută, acolo. Accidente cumplite de circulație, cu leșuri risipite prin iarbă. Zice-veți că posturile de televiziune private, gazetele cu efemeră soartă, se concurează, ridică miza. Că, la douăzeci și două de milioane de suflete, câteva unități trec zilnic pragul crimei, totdeauna odioasă, dar, altfel, fascinându-l pe
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
buzunar și cu un căpățel de creion, prost ascuțit, am notat ziua: 6 oct. Daneș. Răsfoindu-l, am dat de o însemnare mai veche și nedatata, în limba franceză: "Îl est des marchands qui aiment celles de leur pratique qui leș payent mal, quand ils ont avec elles des rapports constants; tandis qu'il en haissent d'excelents qui se tiennent sur une ligne trop elevée pour leur permettre des accointements, moț vulgaire mais expressif". Nici o traducere. Franceză lui Balzac e
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
limba română sună convenabil încă, social, din cauza nivelului de civilizație și de cultură atât de diferit la cele două popoare. Când să închid satisfăcut carnetul, mai văd pe o altă pagina, un alt citat, tot netradus și tot din Balzac: "Leș hommes șont ainsi. Dans presque toutes leș classes, ils accordent au compèrage ou a des âmes viles qui leș flattent, leș facilités, leș faveurs refusèes a la superiorité qui leș blesse, quelle que soit la manière dont elle se revele
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
nivelului de civilizație și de cultură atât de diferit la cele două popoare. Când să închid satisfăcut carnetul, mai văd pe o altă pagina, un alt citat, tot netradus și tot din Balzac: "Leș hommes șont ainsi. Dans presque toutes leș classes, ils accordent au compèrage ou a des âmes viles qui leș flattent, leș facilités, leș faveurs refusèes a la superiorité qui leș blesse, quelle que soit la manière dont elle se revele". Și aici frază este prea complicată, de
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
popoare. Când să închid satisfăcut carnetul, mai văd pe o altă pagina, un alt citat, tot netradus și tot din Balzac: "Leș hommes șont ainsi. Dans presque toutes leș classes, ils accordent au compèrage ou a des âmes viles qui leș flattent, leș facilités, leș faveurs refusèes a la superiorité qui leș blesse, quelle que soit la manière dont elle se revele". Și aici frază este prea complicată, de aceea nici n-am tradus-o în carnet. Ceea ce încerc să fac
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
să închid satisfăcut carnetul, mai văd pe o altă pagina, un alt citat, tot netradus și tot din Balzac: "Leș hommes șont ainsi. Dans presque toutes leș classes, ils accordent au compèrage ou a des âmes viles qui leș flattent, leș facilités, leș faveurs refusèes a la superiorité qui leș blesse, quelle que soit la manière dont elle se revele". Și aici frază este prea complicată, de aceea nici n-am tradus-o în carnet. Ceea ce încerc să fac acum, în
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
satisfăcut carnetul, mai văd pe o altă pagina, un alt citat, tot netradus și tot din Balzac: "Leș hommes șont ainsi. Dans presque toutes leș classes, ils accordent au compèrage ou a des âmes viles qui leș flattent, leș facilités, leș faveurs refusèes a la superiorité qui leș blesse, quelle que soit la manière dont elle se revele". Și aici frază este prea complicată, de aceea nici n-am tradus-o în carnet. Ceea ce încerc să fac acum, în vagonul demodat
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
pagina, un alt citat, tot netradus și tot din Balzac: "Leș hommes șont ainsi. Dans presque toutes leș classes, ils accordent au compèrage ou a des âmes viles qui leș flattent, leș facilités, leș faveurs refusèes a la superiorité qui leș blesse, quelle que soit la manière dont elle se revele". Și aici frază este prea complicată, de aceea nici n-am tradus-o în carnet. Ceea ce încerc să fac acum, în vagonul demodat de clasa a treia. E una din
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
mărturisește că, pentru ea, e "limba secretului familial", vorbită de tatăl și bunica ei atunci cînd aveau ceva important de discutat sau cînd se certau. Cît despre România, vizitată în adolescență, dincolo de interpretările lingvistice, recunoaște savoarea bucătăriei românești, în special "leș sarmale, leș vinete". Amîna momentul în care va începe să citească Depuis deux mille ans, prin alte lecturi ("un polar") sau prin proiecte nerealizate de relecturi (cea a românului La vie mode d'emploi de Perec) și chiar "lustruiește o
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
pentru ea, e "limba secretului familial", vorbită de tatăl și bunica ei atunci cînd aveau ceva important de discutat sau cînd se certau. Cît despre România, vizitată în adolescență, dincolo de interpretările lingvistice, recunoaște savoarea bucătăriei românești, în special "leș sarmale, leș vinete". Amîna momentul în care va începe să citească Depuis deux mille ans, prin alte lecturi ("un polar") sau prin proiecte nerealizate de relecturi (cea a românului La vie mode d'emploi de Perec) și chiar "lustruiește o pereche de
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
succes este o formă de "petites prises du pouvoir" într-un moment în care audiență literaturii a scăzut, nemaifiind practicată decît de "quelques marginaux". Nici lumea bună nu putea lipsi: prințesele, miniștrii frecventați de Sebastian. Dar autoarea conchide: "Lui, plutôt leș belles, & M., plutôt leș intelligentes". Și, desigur leș "affres du style" în varianta Sebastian, care notează ezitările, dificultățile, renunțarea, trecerea dureroasă de la "bucuria de a incepe" la "oroarea" de a vedea lucrurile "împotmolindu-se", dublate de cea propusă de Michčle
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
de "petites prises du pouvoir" într-un moment în care audiență literaturii a scăzut, nemaifiind practicată decît de "quelques marginaux". Nici lumea bună nu putea lipsi: prințesele, miniștrii frecventați de Sebastian. Dar autoarea conchide: "Lui, plutôt leș belles, & M., plutôt leș intelligentes". Și, desigur leș "affres du style" în varianta Sebastian, care notează ezitările, dificultățile, renunțarea, trecerea dureroasă de la "bucuria de a incepe" la "oroarea" de a vedea lucrurile "împotmolindu-se", dublate de cea propusă de Michčle Hechter. Punctul de pornire
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
pouvoir" într-un moment în care audiență literaturii a scăzut, nemaifiind practicată decît de "quelques marginaux". Nici lumea bună nu putea lipsi: prințesele, miniștrii frecventați de Sebastian. Dar autoarea conchide: "Lui, plutôt leș belles, & M., plutôt leș intelligentes". Și, desigur leș "affres du style" în varianta Sebastian, care notează ezitările, dificultățile, renunțarea, trecerea dureroasă de la "bucuria de a incepe" la "oroarea" de a vedea lucrurile "împotmolindu-se", dublate de cea propusă de Michčle Hechter. Punctul de pornire este un interviu din
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
pe vîrste și zone de lectură? De la Jules Verne și Pif (cîinele din desenele animate), la Mark Twain, la poezia română și franceză interbelică, la Beat, la romanul englez, american și francez, la teoria poetică, la poșta pentru revista mea, "Leșul Elegant,"... pe un teanc de ziare si reviste. De schematizat, nu pot schematiza... am rămas exact ca la 12 ani. ...sînt mari cititori care mărturisesc că nu mai pot citi, la maturitate, decît memorialistică... Săracii... Simt ca și-au ratat
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
acel strigat, daca nu doar strania rodire-din-dorire (rod din dor, inversînd tirania trecerii și utopia eternei reîntoarceri) - și ce poți înțelege din acest manifest „la condition rouma nine”, rebel și cvasitragic, mai mult decât cel sceptic cioranian? Manolescu a înțe leș inițial, la debutul poetului, un „revoluționarism” al litera turii române care pulsa în „ROD”... Într-un dialog molcomit boematic de vinuri albe și roșii, mi-a mi-a declarat câte goric că este o incarnare. Mistica „caesarică” l-a inspi
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
decisiv Lazăr Șăineanu; baladele și rondelurile atribuite; și primul text care a consacrat renumele de „băiat rău” al lui Villon, după vreo treizeci de ani de la dispariția-i misterioasă, text licențios, debordant de haz și savoare, cunoscut sub titlul de leș Répues franches (Ghiftuielile pe veresie). Volumul al treilea cuprinde farsele dramatice atribuite lui Villon, dintre care Farsă magistrului Pathelin rezervă surpriză cea mai spectaculoasă, si argumentația acestor atribuiri la care Romulus Vulpescu subscrie; de asemenea, un corpus de acte și
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]