307 matches
-
începând de vineri seară și până sâmbată după amiază, atât fotografii cât și video. De aici au început să apară primele semne, pricinuite de răni. Am implementat un suflu nou la școala de sabat, dezvoltând studierea sistematică a Bibliei, a lecțiunii și a cărții din Spiritul Profetic, recomandată de Uniune în anul respectiv, organizând concursuri biblice săptămânale, și la sfârșitul anului am organizat Olimpiada Școlii de Sabat. De asemenea, am motivat și implicat grupele școlii de sabat în lucrare misionară, distribuind
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
În „Bucolice” au atestare reală. Eu vă trimisesem notele pur și simplu pentru arhiva dvs., căci și așa le-am făcut cam lungi, deci nu intenționam să decodez personajele; dar nu regret că am aflat secretul lor. E plauzibilă și lecțiunea Marian pentru acea doamnă, așa că o adopt, și cred că e destul de posibil să aparțină familiei cărturarului S.Fl. Marian. După cum vedeți, s-a terminat (oare?) faza cu plicurile de dimensiuni impresionante, iar ceea ce vreau să vă supun spre consultare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de acel articol, așa că e inutil să vă Întreb. Și Încă o Întrebare, aceasta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ta?! Nu mai ai mamă... Rămăsesem singura mângâiere a tatălui meu celui amărât. Eram lumina ochilor săi, cugetul minței, speranța bătrânețelor sale. Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni în citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine, care, vai, era să-mi devie fatală. De-aș fi rămas în munții mei, să-mi fi încîntat inima cu doine și capul cu fantasmagoriile basmelor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
operei poetice în întregul ei, caracterul său organic, comunicarea între antume și postume, fenomenele de „butășire”, cum le va numi Alain Guillermou ș.a.m.d. Fără a concura ediția lui Perpessicius, M. aduce importante corectări și precizări de structură și lecțiune (de exemplu, la antume ca Împărat și proletar, Pe lângă plopii fără soț... sau la postume ca Ah, cerut-am de la zodii, Codru și salon, O, -nțelepciune, ai aripi de ceară!), îmbogățește informația privitoare la geneză, surse, influențe, paralelisme, desfășurând un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
de la Maiorescu la Perpessicius, glosează, cu cartea-n față, despre ediția C. Botez, să zicem. Autorul, după ce a explorat stratigrafic lucrarea, conchide că opțiunea fiecărui editor proiecteză sau trădează propria imagine despre poezia eminesciană. Eminescu intră oarecum în proprietatea interpretului, lecțiunea oferită poartă amprenta ideilor acestuia. În schimb, N. Georgescu, adept al detașării obiective față de text, al opțiunilor motivate, argumentate, intră într-un dialog nesfârșit de admitere-respingere a lecțiunilor deja istorice propuse de editori, cu care comunică permanent prin canale sincrone
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
trădează propria imagine despre poezia eminesciană. Eminescu intră oarecum în proprietatea interpretului, lecțiunea oferită poartă amprenta ideilor acestuia. În schimb, N. Georgescu, adept al detașării obiective față de text, al opțiunilor motivate, argumentate, intră într-un dialog nesfârșit de admitere-respingere a lecțiunilor deja istorice propuse de editori, cu care comunică permanent prin canale sincrone și diacrone, modelând textul în perfectă cunoștință de cauză. Despărțindu-se totodată de unele ediții actuale ce par lucrarea unor funcționari în eminescologie, lipsiți de motivație interioară și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lipsiți de motivație interioară și de patosul aferent, N. Georgescu se pliază cu epică știință în analiza punctuală a fiecărei ediții, ca și cum și-ar pregăti propria ediție prin disocieri sau confirmări de opțiune. Așa se explică amendamentele aduse la unele lecțiuni lansate de edițiile Ibrăileanu sau Perpessicius, argumentele lui N. Georgescu fiind cele ale exegetului-hermeneut, cuceritoare și chiar inedite. Este cazul analizelor privind celebrele texte Mortua est, Luceafărul, Împărat și proletar, Epigonii, Egipetul, Scrisorile, Venere și Madonă ș.a. Un procedeu original
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
principiu antologic cu cronologia interioară. O ediție masivă (680 pagini) de antume, postume, traduceri, proză, publicistică dă A. C. Cuza, așadar o imagine enciclopedică a lui Eminescu. Nicolae Iorga oferă o ediție sincretică, coroborând mai multe surse și oferind uneori o lecțiune personală, intransigentă cu moldovenismele, textul de bază fiind cel din "Convorbiri". Ediția Iorga rămâne totuși una puțin răspândită, putin comentată. C. Bogdan Duică dă în anii '20 prima cronologie corectă a publicării poeziilor, cronologie externă atestată prin tipărire, iar nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cinci volume de texte descifrate în premieră sau cu soluții definitive pledează pentru geniul său de editor, ce s-a delimitat totuși, dar cu eleganță, de C. Botez, I. Scurtu și chiar de G. Ibrăileanu, ca să nu mai vorbim de lecțiunea acidului I. Crețu. Jurnalul său de eminescolog este o veritabilă enciclopedie eminesciană, un opus al colocviilor cu edițiile antecesorilor și criticii săi, inclusiv cu încruntatul analist I. E. Torouțiu. Armonizarea variantelor de până la el a fost lucrarea de căpătâi a lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
este o veritabilă enciclopedie eminesciană, un opus al colocviilor cu edițiile antecesorilor și criticii săi, inclusiv cu încruntatul analist I. E. Torouțiu. Armonizarea variantelor de până la el a fost lucrarea de căpătâi a lui Perpessicius, cel ce a reușit să standardizeze lecțiunea poeziei eminesciene, împăcând și unificând un Eminescu al Moldovei cu limba literară, făcând concesii judicioase nu doar idiomului local, ci mai ales unui spirit arhaic, organic Poetului. Perpessicius a sintetizat editologia eminesciană de până la 1939 prin ediția sa de antume
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
postume, versiuni, variante, replici de teatru, poeme ample, simple catrene, unele după Perpessicius, altele după Murărașu, unele cu îndreptări după manuscrise, altele cu greșeli scăpate la revizuiri; este un mic babilon poetico-lingvistic, dacă amintim și normele diferite de transcriere și lecțiunile diferite ale Aureliei Rusu, iarăși nesemnalate". Sub o judecată aspră ce veștejește inclusiv diletantismul în editologie se află experimentul Petru Creția, a cărui școală, îngăduindu-și emendații clandestine, inserții, plombe frizând calamburul și colajul, "face din poezia lui Eminescu un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
temerarul student: Dante, un autor al cărui limbaj este până în zilele noastre spaima examenelor liceenilor și studenților ... italieni. Firește, după recomandarea elogioasă făcută de Tudor Vianu colegului nostru și viitorului asistent la Catedra de literatură universală și comparată, am ascultat lecțiunea stilistică ce o dăduse "Divinei": în pasajele unde vorbește Dante abundă comparațiile, pe când în cele în care vorbesc personajele, răspunzând interpelărilor acestuia, precumpănesc metaforele. Deși abordarea ne depășea net, ne întrebam fiecare în tăcere: oare vom ajunge și noi vreodată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și de teme controversate ale domeniului sau mai puțin abordate (Motivația semantică a cuvântului românesc „Crăciun”, Christos creator mundi în colindele cosmogonice românești, Etnogeneza românilor, Revelația manuscriselor lui Eutropius, Historia Augusta. O nouă lecțiune a textelor lui Vopiscus). Pline de nerv și de culoare sunt traducerile Fabulelor lui Esop (1972, 2000) și tălmăcirile în versuri ale Tragediilor lui Seneca (I-II, 1979-1984). Dar cele mai frumoase, denotând o vie participare sufletească, rămân transpunerile în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
credinței universale și apostolice a Bisericii Orientale - Ortodoxa confessio fidei catolicae et apostolicae ecclesiae orientalis, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2001; Epictet, Manualul și fragmente, București, 2002 (în colaborare); Etnogeneza românilor - The Romanians Ethnogenesis - L' Éthnogenèse du peuple roumain. Noi lecțiuni din istoriografi latini, ed. plurilingvă, Iași, 2003; Publilius Syrus, Maxime, ed. bilingvă, introd. trad., București, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esop în vestmânt românesc, ATN, 4; N.V. Baran, Esop, „Fabule”, SC, 1973; Eugen Munteanu, Teatrul lui Seneca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
zorile începutului. Însă revenind la ediția critică Eminescu, odată încheiată în 1994, singura decizie care s-ar impune ar fi reluarea ei, pentru că timpul a dezvăluit atîtea erori de sistematizare (de pildă, împărțirea liricii în antume și postume), erori de lecțiune, lacune - grave - de paternitate la secțiunile publicistica și traduceri. Dar, nenorocire imensă, dacă s-ar găsi resurse financiare pentru o asemenea colosală întreprindere științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
de gol pe autor. Spuneam însă că romanul mai are un palier: cel din perspectiva căruia putem privi această poveste ca pe un joc intelectual orchestrat de Gabriel H. Decuble. La urma urmelor, avem în mâini un dosar și două „lecțiuni” ale sale. Una direcționată, în care decupajul datelor servește unui scop în esență criminal (aparținând „procurorului rău”) și una onestă, judicioasă, ponderată (aparținând „procurorului bun”). Indirect, Decuble propune un exercițiu de adecvare, lăsând cititorul să decidă. Care dintre versiuni e
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
volumele pe care cel de față le deschide și le anunță. Este o carte de o erudiție extraordinară, care reface legătura (pentru mulți așa-zis ,specialiști" ai domeniului, astăzi, pierdută) între cercetările de imagologie și vechea filologie, buna tradiție a lecțiunii comentate a textelor vechi, de care Corin Braga se apropie implicit, în căutarea unor garanții de științificitate ale demersului. Faptul că - pentru cititorul de astăzi, specialist sau nu - contextualizarea originală a vechilor scrieri nu mai este un gest la îndemînă
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
ne-a făcut o mare plăcere intelectuală serialul, ajuns la episodul 9, al lui N. Georgescu despre edițiile din opera lui Eminescu. Autor a două volume pe această temă, N. Georgescu găsește, iată, noi lucruri de spus pe seama erorilor de lecțiune ori de transcriere a textului poetic eminescian, precum și a ordinei poeziilor în diferitele ediții. Vă sfătuim să citiți. Un ton de răfuială Citind grupajul de articole pe care OBSERVATORUL CULTURAL (30 sep-tembrie-6 octombrie 2010) le dedică dialogului dintre Herta Müller
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
executate, restituind pînă și culoarea hîrtiei originalului), atestînd autenticitatea lor. Ca unul care am lucrat pe manuscrisele caietelor eminesciene de la B.A.R. confirm autenticitatea lor. Păcat că nu se poate face pe această ediție o atentă colaționare a calității lecțiunilor. Se putea face aceasta dacă transcrierea tipografică a textelor scrisorilor era fragmentată pe pagini, în așa fel încît textul și pagina facsimilată să fie așezate față în față. Dar și așa, am găsit cîteva lecțiuni greșite "Frascati" în loc de "Franiti" (la
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
o atentă colaționare a calității lecțiunilor. Se putea face aceasta dacă transcrierea tipografică a textelor scrisorilor era fragmentată pe pagini, în așa fel încît textul și pagina facsimilată să fie așezate față în față. Dar și așa, am găsit cîteva lecțiuni greșite "Frascati" în loc de "Franiti" (la pg. 79/81) "moșierii" în loc de "noierii" (p. 229/233), "martiriu" în loc de "martir" (p. 335/336). Cu timpul, cercetătorii vor mai găsi destule erori de lecțiune, pentru că asta e soarta manuscriselor eminesciene să tot releve, mereu
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
așezate față în față. Dar și așa, am găsit cîteva lecțiuni greșite "Frascati" în loc de "Franiti" (la pg. 79/81) "moșierii" în loc de "noierii" (p. 229/233), "martiriu" în loc de "martir" (p. 335/336). Cu timpul, cercetătorii vor mai găsi destule erori de lecțiune, pentru că asta e soarta manuscriselor eminesciene să tot releve, mereu, erori de lecțiune. Sper ca în curînd să se realizeze o ediție populară (fără facsimile) din această corespondență și, apoi, să se reconstituie întreg acest roman de dragoste, cu certe
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
în loc de "Franiti" (la pg. 79/81) "moșierii" în loc de "noierii" (p. 229/233), "martiriu" în loc de "martir" (p. 335/336). Cu timpul, cercetătorii vor mai găsi destule erori de lecțiune, pentru că asta e soarta manuscriselor eminesciene să tot releve, mereu, erori de lecțiune. Sper ca în curînd să se realizeze o ediție populară (fără facsimile) din această corespondență și, apoi, să se reconstituie întreg acest roman de dragoste, cu certe calități estetice, de tipul celor știute ale secolului al XIX-lea. Iar noul
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
de supraviețuire. Au urmat ani lungi și grei de închisoare pentru Nichifor Crainic, iar manuscrisele rămase în grija familiei și a urmașilor au fost ascunse de teama Securității, supuse unei firești degradări. Unele pagini sunt mai greu descifrabile sau cuprind lecțiuni incerte. În ediția pe care o comentăm, la capitolul Grigore Alexandrescu, p. 11, fragmentul: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel de ascetism liric în care culoarea vie (...) dispare în favoarea semnificațiilor. Aceasta (...) nu trebuie s-o atribuim
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
Margareta Feraru precizează că selectarea a urmărit criteriul valorii și al viabilității discursului critic. Ordinea cronologică este respectată. Mai ales în cazul prefeței, spațiul din josul paginii dublează textul propriu-zis. Altfel, în interiorul celor două volume ale ediției, subsolurile corectează posibile lecțiuni deficitare, reproduc titlurile cu exactitate, fac trimiteri la cărți nenumite de autoare, dar al căror conținut este cunoscut de editoare, încât nu stă la îndoială să se refere la el. Margareta Feraru completează cu eleganță fermă o scăpare din lucrarea
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]