1,571 matches
-
Cezar Paul-Bădescu și Monica Lewinsky în calitate de redactor al revistei Dilema, Cezar Paul-Bădescu s-a ocupat de realizarea unui număr tematic consacrat lui Eminescu. Respectivul număr - apărut la 27 februarie 1998 - cuprindea texte semnate de Cezar Paul-Bădescu, Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Răzvan Rădulescu, Serban Foarță, Pavel Gheo Radu, Mircea Cărtărescu, T. O. Bobe, Z. Ornea, Cristian Preda și Alexandru Paleologu (în cazul acestuia din urmă fiind vorba de un dialog realizat de Tita Chiper). Cele mai multe dintre intervenții se refereau la necesitatea
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
cuprinde numeroase texte demne de interes, aparținând unor poeți, prozatori, critici și istorici literari care reprezintă ceva în literatura română de azi: Alexandru Paleologu, Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Eugen Simion, Z. Ornea, Gheorghe Grigurcu, Eugen Uricaru, Dan Stanca, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu ș.a. (singurul fapt regretabil fiind acela că unii dintre ei s-au simțit datori să-i curteze pe tinerii contestatari). Aceste texte însă, în mod curios, trec aproape neobservate, indiferent de poziția pe care se situează autorii lor
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
Pavel Șușară Pentru a marca scurgerea unui an de la dispariția pictorului Ion Dumitriu, prietenii săi apropiați (Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Adrian Guta și, în mod particular, Radu Dumitriu, fiul artistului), reuniți în Fundația Ion Dumitriu, au organizat la Muzeul Literaturii Române o amplă expoziție de pictură. După retrospectivă deschisă anul trecut la Slobozia, învăluita într-un aer profund
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
Babeți și cu Amazoanele. Câștigătoarea a vorbit scurt, bărbătește (sic!), declarându-și încântarea că termenul a început să prindă, chiar și în relatări din lumea sportului. S-au acordat și două premii speciale, anunțate de Eugen Negrici și Ion Bogdan Lefter, revenindu-le lui Ștefan Agopian, pentru volumul său de memorialistică din lumea literară, și lui Simion Dănilă, reputat și foarte modest traducător al lui Nietzsche. Prezentat de Nicolae Manolescu drept autorul nu al unei cărți, ci al unui monument, Simion
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2481_a_3806]
-
vorba despre întreaga serie a caietelor sale, începută - după încercări anterioare - în ianuarie 1946 și încheiată în chiar ziua morții sale timpurii, în ianuarie 1982. În total, sunt cincizeci și trei de caiete de însemnări (iau datele din prefața lui Ion Bogdan Lefter, inițiatorul și sufletul acestei importante restituiri) dintre care o primă parte, până în august 1957, au fost transcrise de autor în caiete noi, de format mare, iar restul a rămas în forma inițială. Din acest lanț de note aproape zilnice, cărora
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
ochilor ediția completă a notelor zilnice, care confirmă în Radu Petrescu unul dintre spiritele cele mai libere, mai necruțător introspective și mai torturate de ideea creației dintre scriitorii noștri din a doua jumătate a secolului trecut. Prefața lui Ion Bogdan Lefter, care suplinește în mare măsură și necesara Notă asupra ediției, explică nu numai relația jurnalului cu romanele sale, ci pune în valoare și felul în care romanelejurnal se constituie într-un roman al romanului, documentând de pildă, în Părul Berenicei
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
practică excesul retoric și în general regimul lui „simț enorm“ este extins la societate, la istorie, dar și la nevroza unui Leiba Zibal care îl face să-l tortureze pe Gheorghe. Îndrăznețe sunt asocierile pe care le face Mitchievici între Lefter Popescu și funcționarii mărunți ai lui Kafka, între aștepările cetățeanului turmentat și cele fără obiect ale cutărui personaj bekettian sau relaționările dintre „dinastia Caragiale“ și Cercul Literar de la Sibiu, în toate demersurile de această factură autorul eseului punând vervă asociativă
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
în care renaște personajul caragialian”. Ziarul - în Conu´Leonida față cu reacțiunea - are funcția unei lentile deformate ce proiectează cuplul într-o dimensiune a ficțiunilor compensatorii; Lache și Mache pun în scenă „personaje degeminate” cu toate că, temperamental, ele sunt diferite; Odată cu Lefter Popescu asistăm la intrarea în literatură a birocratului, cu tot disgrațiosul devenit normă; Cetățeanul turmentat „seamănă cu acei zani care populează universul burlesc” din commedia dell´arte; tot în „carnavalul pasiunilor” din O scrisoare pierdută, Cațavencu întruchipează „excesul retoric, enormitățile
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
45 în 2011, sub îngrijirea doamnei Adela Petrescu, jurnal înscris de altfel - la final - în fluxul general al ediției integrale - Radu Petrescu, Jurnal, Ed. Paralela 45, 2014, ediție îngrijită de asemenea de doamna Adela Petrescu și prefațată de Ion Bogdan Lefter. Scrisul referențial, descrierea amănunțită a celui mai neînsemnat gest, reflexivitatea discretă, analitică ies din formule și plasează deodată jurnalul într-o „scriere cu sens”. Discursul se organizează după reguli tacite, evoluînd spre genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
spre genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983, „fervoarea exclusivă existenței scriitorului ca scriitor”, am putea observa, la nivelul „romanesc” al jurnalului, expresia fervorii existenței scriitorului ca ființă înscrisă într-un destin inconfundabil, poate implacabil. Dacă, așa cum Ion Bogdan Lefter observa, justificat, că scriitorul urmărea, la un moment dat, „construirea, din materia primă a jurnalului, a unui roman al scrierii unui roman”, jurnalul în sine se constituie într-un roman al scrierii ființei. Evoluția nu este guvernată de un proiect
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
în debutul evenimentului Dorina Lazăr. Printre cele câteva sute de prieteni ai Teatrului Odeon prezenți la sărbătoarea de luni seară s-au numărat, pe lângă Tamara Buciuceanu, Ion Caramitru, Ion Lucian și Mircea Diaconu, și Dinu Cernescu, Alexa Visarion, Ioan Bogdan Lefter, Demeter Andras etc. Pe 25 decembrie 1911 a fost inaugurat Teatrul Comoedia, construit de arhitectul Grigore Cerchez, având două săli de spectacol și tavanul glisant, care mai funcționează și astăzi. Întreaga activitate artistică desfășurată aici până în prezent a fost pusă
100 de ani de la inaugurarea Teatrului Odeon, pe muzică de Wagner şi versuri de Arghezi () [Corola-journal/Journalistic/24234_a_25559]
-
trebuie să ne ocrotească." Lumea literară este și ea prezentă, prin notații de jurnal, în poeziile lui Gheorghe Izbășescu: Iar tu, negustorule de piei de cloști/ uiți mereu nuveleta promisă, vârtos scuturând/ zaruri prin mlaștini (!) la ședintele ASPRO./ Iar Bogdan Lefter, milos, se face că plouă.", "La Oradea, Ioan Moldovan se scarpină-n barbă...", "Adrian Dinu Rachieru din buzunarul vestonului/ scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o misivă pe dos..." Toate aceste ipostazieri nu au în spatele lor nici o miză
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
apărute în urmă cu cîtva timp în România literară, constată, odată mai mult, că la Bacovia "principalele elemente de stilistică simbolistă și mai larg modernistă, recte simbolul și metafora, sînt destul de rar folosite". Nu este în discuție, notează Ion Bogdan Lefter, un deficit de vocație a tropismelor ci o adecvare deplină a manierei la efectul de sugestie urmărit. Maniera, cum s-a văzut, recurge la factori repetitivi (refrene, cu deosebire) în scopul obținerii fondului monoton sonorităților prozaice, cîmpului semantic dominat de
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
receptării acestui scriitor de-a lungul timpului: de la completa opacitate a unor Dan Grigorescu sau Aurel Martin care denunțau "impostura poetică" în Scînteia anilor '60, pînă la reproșuri îndreptățite și prezentări nuanțate făcute de Florin Mihăilescu și, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Un dialog cu Mariana Marin apărut în Contrapunct în 1990 completează portretul extrem de interesant al poetului. Volumele scrise în românește sînt, în primul rînd, dovada "slăbiciunii" pentru latura suprarealistă a avangardei românești. Principalul reproș este asincronismul demersului său (în 1969
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
C. Rogozanu Note la un desant editorial Recapitularea modernității de Ion Bogdan Lefter conține una dintre cele mai imprevizibile �mișcări" critice din ultimii ani. Mulți dintre postmodernii declarați de la noi au înțeles să recupereze istoria literaturii române nu din perspectivă postmodernă, ci ca pe un lung pomelnic de precursori ai acestei noi sensibilități
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
dintre cele mai imprevizibile �mișcări" critice din ultimii ani. Mulți dintre postmodernii declarați de la noi au înțeles să recupereze istoria literaturii române nu din perspectivă postmodernă, ci ca pe un lung pomelnic de precursori ai acestei noi sensibilități artistice. I.B. Lefter este unul dintre primii care încearcă un act critic din perspectivă (în cel mai propriu înțeles al cuvîntului) postmodernă. Aparent, nimic spectaculos: un alt studiu despre perioada interbelică, despre autorii de atunci. Totuși, de ce scrie despre această perioadă, aparent clasicizată
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
decît un efect al muncii de legitimare, de găsire a rădăcinilor interbelice. Procesul a fost însoțit de distorsiuni ale conceptului de modernitate, distorsiuni care le-au însoțit pe cele ale �începutului de drum", aparținînd criticii interbelice. Așadar, cartea lui I.B. Lefter are o latură polemică deloc neglijabilă. Autorul nu enunță explicit acest lucru (mai sus sînt enunțate ipotezele mele în legătura cu ținta autorului), dar, la o lectură atentă, găsim rînduri sugestive: �în fine, se poate face - și merită făcută - o
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
o rearticulare a datelor lui definitorii în urma clarificării și eliminării oscilațiilor, ambiguităților, confuziilor care l-au distorsionat nu numai în anii interbelici, dar și în cea mai mare parte a timpului scurs de la al doilea război mondial încoace"... (s.m.). I.B. Lefter inventariază principalele confuzii care au apărut în legătură cu �modernismul". în perioda interbelică puțini s-au apropiat de accepția actuală a termenului (Streinu și Cioculescu, în cîteva articole). S-a observat deja că acest concept nu ocupă o poziție centrală în opera
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
plutește în jurul conceptului de �modernism". �Victimele" sînt: Arghezi, Bacovia, avangarda și �criterioniștii". Arghezi este văzut de mai toți interpreții săi ca un fel de struțocămilă: și modernist, și tradiționalist, și avangardist, și apropiat de concretețea materiei și abstractizant etc. Bogdan Lefter consideră, pe bună dreptate, că toate aceste incertitudini provin tocmai din precaritatea conceptelor cu care operăm. O viziune postmodernă asupra modernității ar rezolva cu totul altfel lucrurile (ea nu este realizată în această carte, analiza rămînînd la nivel teoretic). Dacă
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
carte, analiza rămînînd la nivel teoretic). Dacă opera lui Arghezi este privită ca un loc al tuturor contradicțiilor, cu Bacovia lucrurile se întîmplă exact invers. Textele sale au fost interpretate simplist și simplificator. Principala sursă a erorii este, după I.B. Lefter, faptul că simbolismul era privit ca un curent de aceeași anvergură, cu același grad de generalitate precum romantismul sau clasicismul. Din această cauză apare, la Lovinescu, în capitolul �Alți poeți simboliști". Or, Bacovia este departe de �structura liricii moderne" și
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
perioadă. Poezia șaizecistă i-a avut drept modele mai ales pe Blaga și pe Barbu, moderniștii tipici din perioada interbelică. O dată cu postmodernizarea literaturii a apărut o altă înțelegere, mult mai adecvată, a fenomenului Bacovia. Trebuie încă o dată subliniat că I.B. Lefter evită postmodernizarea forțată a acestor autori atipici. Ei pot fi �recuperați" cu folos în manieră critică postmodernă, dar asta nu înseamnă automat că ei ar fi niște postmoderni care și-au greșit timpul istoric. Capitolele dedicate avangardei și criterioniștilor sînt
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
conștiința modernității". Autorul alcătuiește un scurt și cuprinzător tablou de familie în care gîndirea liberală și voința de sincronizare se îmbină cu un semnificativ deficit teoretic - mai toți au promovat scriitura critică �artistică", �de vocație". Singura problemă pe care I.B. Lefter o �lasă în aer" este configurarea noului tip de istorie literară pe care, se pare, îl propune. Autorul menționează că această lucrare nu este decît un început; ar fi conceput-o ca pe un preambul la o amplă sinteză a
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
în vedere o resuscitare postmodernă a istoriei literare. Cartea se termină cu o promisiune: După cum rămîne de demonstrat într-o istorie postmodernă a literaturii române". Nu avem de-a face cu o contradicție, ci, se pare, cu un contrapunct. I.B. Lefter dorește o așezare a comentariului postmodern într-o istorie. După mine deja această Recapitulare a modernității este o istorie extrem de valabilă, un punct final, nu un început. Singurul lucru care i-ar lipsi ar fi prăfuita exhaustivitate. Aspiră I.B. Lefter
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
Lefter dorește o așezare a comentariului postmodern într-o istorie. După mine deja această Recapitulare a modernității este o istorie extrem de valabilă, un punct final, nu un început. Singurul lucru care i-ar lipsi ar fi prăfuita exhaustivitate. Aspiră I.B. Lefter la așa ceva? I.B. Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Editura Paralela 45, 2000, 200 p., f.p. Aplicații Un răspuns parțial îl aflăm în volumul Scurtă istorie a romanului românesc (cu 25 de aplicații). Este o culegere
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
a comentariului postmodern într-o istorie. După mine deja această Recapitulare a modernității este o istorie extrem de valabilă, un punct final, nu un început. Singurul lucru care i-ar lipsi ar fi prăfuita exhaustivitate. Aspiră I.B. Lefter la așa ceva? I.B. Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Editura Paralela 45, 2000, 200 p., f.p. Aplicații Un răspuns parțial îl aflăm în volumul Scurtă istorie a romanului românesc (cu 25 de aplicații). Este o culegere de articole publicate de la
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]