117,747 matches
-
Dar pentru ce o făcea, din ce motive poți fi atît de ticălos, asta n-a reieșit. În emisiunea de la Realitatea T.V., Sursa a mai spus și alte lucruri năucitoare: în vara-toamna '89, la solicitarea lui, întîlnirile cu ofițerul de legătură și delațiunile s-au înmulțit, există rapoarte din chiar zilele Timișoarei: Dan Oprescu era convins că Ceaușescu va învinge. A povestit că, în 22 decembrie 1989, avea fixată o întîlnire cu ofițerul la "Patria", dar acesta n-a venit. În timp ce
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
și judecata de apoi... Citind "protocoalele" ("imperativele categorice") ale înțelepților șiiți, se produce un "cutremur al omului": Alah este singurul Dumnezeu atotputernic ce nu trebuie iubit, ci temut; de el trebuie doar să ne fie frică. El nu are nici o legătură cu creația, deoarece "dumnezeul ascuns" sau retras a creat inteligența universală, din care s-a născut sufletul universal, ce la rândul lui a creat ființele vizibile (astfel ne apropiem tot mai mult de ezoterica europeană din Evul Mediu și din
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
se află în "camera de muzică", silită să compună: "Vreau să citesc! decide, dar știe că minte că își minte ei însăși(!). Pe pian e o carte, aceeași, Versurile lui Eminescu. O găsești în toată casa în diverse ediții și legături. În fiece an Elena își întreabă odorul ce dar vrea, și el, grăbit ca un copil care abia așteaptă, îi cere "încă un Eminescu", adică un alt volum al acelorași minuni, altfel legat. (subl. n.) E volumul care stă la
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
a depins de replică. Așa cum opera lirică depinde încă, în mare măsură, de arie. Cînd autorul piesei era, de exemplu, Caragiale, prioritatea textului era absolută. Treptat, spectacolul teatral a devenit mai complex: textul a început să fie rostit în strînsă legătură cu alte elemente componente, cu muzica, scenografia, mișcarea și restul. Un actor modern nu se mărginește să spună, clar și expresiv, textul. El știe pantomimă, e uneori un gimnast sau un balerin. Luminile, culorile fac parte organică din spectacol, ca
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
pentru o revigorare politică, socială și etică - o "întoarcere la origini". Uitate, pierdute apoi mult timp, ele revin în actualitate atunci când nimeni nu vrea să le mai rcunoască - sunt un text vechi, aparținând perioadei slavone, impregnate de spirit bisericesc, fără legătură cu o tânără cultură modernă și occidentalizată. Așa să fie? Oare nu puține din mentalitățile noastre de azi - lipsa de entuziasm pentru "capitalism", scepticismul, demonizarea averii, "egalitarismul", fatalismul, evitarea confruntării directe, speranța în personalitățile providențiale și paternaliste, fidelitatea față de biserică
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
electronice prin termenul englezesc attachment. Cuvîntul nu e tocmai ușor de preluat în română (cel puțin prin nonconcordanța dintre scriere și pronunțare), de aceea nu e surprinzător faptul că se încearcă o traducere, o adaptare, sau o înlocuire a sa. Legătura dintre verbul englezesc attach și verbul românesc a atașa se face imediat, dar nu e la fel de ușor de găsit un nominal corespunzător lui attachment. Echivalentul tehnic, preferat în descrierile serioase, este o sintagmă: fișier atașat - "se activează la deschiderea fișierului
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
ochii mari", "mirați" nu-i lipsesc etc.) pînă la sintagme consacrate ("ca o pisică", comparația cu recurență obsedantă în mai toate romanele scriitorilor români). Mult mai convingătoare sub raportul sugestiei de autenticitate sînt textele cu fetițe mici implicate în complicate legături senzuale cu diverși unchi sau veri. Oricît de deschisă și de tolerantă ar fi emergenta generație de scriitori români, se pare că va mai trece încă ceva vreme pînă să poată fi scrisă cu naturalețe o poveste de iubire homosexuală
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
bun început, atenția, este erudiția extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuție nume mai mult sau mai puțin celebre (de la Guillaume Postel la Raimundus Lullus, de la episcopul Wilkins la Francisc Lodwick ș.a.m.d.), toate avînd, evident, legătură cu tentativele de alcătuire a unei limbi universale. Date fiind dimensiunile copleșitoare ale unui astfel de corpus, cercetătorul a procedat printr-o "decimare ponderată": și-a îndreptat atenția asupra acelor proiecte care i s-au părut exemplare, prin calități sau
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
Ieri, președintele României a împlinit 72 de ani, Ion Iliescu un model politic unic pentru istoria postdecembristă". Cronicarul nu cunoaște motivul pentru care președintele Iliescu a preferat să-și serbeze fără fast ziua de naștere, dar dacă această decizie are legătură cu strîmtorarea în care trăiesc cei mai mulți dintre români, ea e una de bun-simț. Asta cu atît mai mult cu cît editorialiștii ziarelor centrale scriu tot mai des despre sărăcia în care se zbate cea mai mare parte a populației. O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
de ecran. Eram într-o stare de șoc. Nu înțelegeam ce se întâmplă. Aveam impresia că urmăresc un film de groază, nu-mi venea să cred că imaginile de pe micul ecran sunt reale. Ca mulți alții, am încercat să iau legătura cu Washington-ul, unde aveam niște cunoștințe. Era imposibil: liniile telefonice erau blocate. Am încercat să contactez New York-ul. Nu se putea. Toți americanii încercau să ia legătura cu capitala. Așa că a trebuit să mă mulțumesc cu ceea ce-mi
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
de pe micul ecran sunt reale. Ca mulți alții, am încercat să iau legătura cu Washington-ul, unde aveam niște cunoștințe. Era imposibil: liniile telefonice erau blocate. Am încercat să contactez New York-ul. Nu se putea. Toți americanii încercau să ia legătura cu capitala. Așa că a trebuit să mă mulțumesc cu ceea ce-mi oferea radioul și televiziunea. A fost un șoc total pentru toată America. Apropo de discuția noastră despre diferența dintre Nord și Sud. În Sud memoria războiului de secesiune
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
se află sub influența povestirii în formule repetitive a tragediei navei "Wilhelm Gustloff", cade sub incidența propagandei difuzate extremiști de dreapta "via Internet". întîlnește tot pe această cale numele unui anumit David Frankfurter virtual, crede că el ar avea o legătură cu asasinul lui Wilhelm Gustloff, îi propune o întîlnire necunoscutului, vrea să-l ucidă, dă greș, este judecat și condamnat - dată fiind încă situația sa de minor - la o pedeapsă ceva mai clementă decît cea prevăzută pentru adulți. Günter Grass
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
un an... Casa Magdalenei în definitiv. Barem atîta lucru ar fi meritat și ea în schimbul acoperișului ce i-l oferea Dorulețului ei deasupra capului, să-i dea numele lui de familie. Elefterescu, deși ce mare brînză ar fi însemnat o legătură legitimă? Cu un efort minim, oricînd ar fi putut s-o rupă unul din ei. Uite că n-a fost să fie. El tot își mai trage sufletul pe aici. Boală lungă, ce mai, a făcut-o și gata, chiar dacă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
de important pe atât de puțin explorat: relația dintre "Marcel Proust și românii", sintagmă încăpătoare prin care Cornelia Ștefănescu desemnează atât o seamă de circumstanțe biografice - urmărite în textura lor cea mai fină - care îl pun pe Proust într-o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu românii, cât și modificările, "evenimentele" semnificative care au loc în critica și literatura română în urma contactului cu opera proustiană. Ambiguitatea - fără îndoială voită, cu trimitere poate și la destinul personal al autoarei - din
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
Ce-a ieșit din asta ? Probabil că n-a ieșit nimic! Nu știu. Important este că s-a făcut. După aceea Paul Neagu s-a dus pe drumul său, iar drumul meu nu a cantonat în obiect. Atenție, însă: nici o legătură între aceste obiecte și traseul suprarealist al obiectelor! Atenție: nici o legătură între aceste obiecte și obiectele constructiviste! Aceste obiecte, această artă objectuală (deși nu-mi place termenul) erau/era, mai degrabă, un fel de scenografie. Avînd în vedere că suprarealismul
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
Nu știu. Important este că s-a făcut. După aceea Paul Neagu s-a dus pe drumul său, iar drumul meu nu a cantonat în obiect. Atenție, însă: nici o legătură între aceste obiecte și traseul suprarealist al obiectelor! Atenție: nici o legătură între aceste obiecte și obiectele constructiviste! Aceste obiecte, această artă objectuală (deși nu-mi place termenul) erau/era, mai degrabă, un fel de scenografie. Avînd în vedere că suprarealismul însuși se joacă alert și copios cu scenografiile, te simți solidar
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
Apoi, în unele cazuri, procedeul trist de a comenta foarte dur o carte pe care în mod vădit n-ai citit-o decît, cel mult, pe sărite. Este un lucru inadmisibil. Am simțit de cîteva ori că recenzia nu are legătură directă cu cartea, că autorii recenziei sînt departe de a fi citit cu acribie paginile pe care le comentează. Pe urmă poți să-i semnalezi autorului scăpări bibliografice - sîntem într-un moment în care n-ai cum, dacă ești normal
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
și probele dramatice ale crizei culturale a rețelei de cinematografe, însoțind falimentarea morală și profesională, sub aceleași auspicii, a producției proprii (noile știri din ziare care lungesc aproape săptămînal lista premiilor internaționale obținute de Marfa și banii nu au nici o legătură cu sistemul, ci doar cu sîngele vărsat la propriu de regizorul Cristi Puiu în timpul filmărilor, de sistem fiind în schimb legată direct respingerea noului scenariu al debutantului, la concursul din vara trecută, de către un juriu prezidat iarăși se subînțelege de
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Marina Constantinescu Brînzoaica Mergeam cu mașina spre redacție și purtam o avîntată discuție despre arta de a mînca. Pentru noi, românii, îndestularea burții rămîne încă un mod primitiv de a înțelege lumea, legătura cu natura, relația cu propriul eu și cu ceilalți. De regulă, o vizită sau o sărbătoare ortodoxă se transformă într-un supliciu. Și pentru gazdă, și pentru musafiri. Scopul nu este întîlnirea, dialogul, savoarea discuțiilor, tihna tăcerilor, misterul privirilor, înfocatele
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
Deși a murit relativ tîrziu, în 1966, deși familia lui, Hary Brauner și Lena Constante, a trăit permanent în țară, cu excepția peroadei cînd au fost ei înșiși exilați prin pușcăriile comuniste, cu alte cuvinte chiar dacă erau condiții particulare pentru o legătură reală a spațiului nostru cultural cu marele artist, el n-a ieșit ni-ciodată, pînă acum, dintr-o proiecție vagă și dintr-o reprezentare strict protocolară. Cum o asemenea situație nu este, în mod cert, una deliberată, cum nu pot fi
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Rutina și repetiția timpului ciclic, caracteristice cotidianității, nu sînt concepte negative, ele anihilînd efectele devastatoare ale timpului ireversibil: prin rutină anihilăm noutatea destabilizatoare, repetiția "este șansa memoriei și a diferenței", ea "impune momentul reflexiv". Analiza evenimentului și a sensului în legătura lor cu timpul cotidian reașează sensul în lume: "nici sens exterior lumii, ca finalitate a ei, nici eveniment exterior sensului, ca factor de destabilizare și deturnare de la finalitatea lumii. Ci felul imanent de a fi al lumii în timp, ca
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
Prima lucrare, Învățătorul și poporul este scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, așa cum și-a scris și Petru Maior Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi. Pe linia Școlii Ardelene, Atanasie Marian Marienescu vede o strânsă legătură între bunăstarea materială și cultura unui popor, adevăr rostit în propoziții ce sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
întîmplat ceva serios, dacă trebuia să ia atitudine, să-l repeadă pe băiat, despre care insista că "e un copil bun", ceea ce, în mod evident, făcea și mai neașteptat vocabularul acestuia. La un moment dat, bărbatul a spus, aparent fără legătură: "Bea marea, Xantos!" Am rămas cu gura căscată. Cu cîteva zile în urmă, TVR prezentase un spectacol de teatru în care era vorba de viața de sclav a lui Esop (interpretat, îmi aduc aminte, de Corado Negreanu). Stăpînul lui (Xantos
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
A colaborat la Sburătorul (frecventînd regulat cenaclul), Viața literară, Rampa, Vremea, Azi, România literară. Două dintre cărți (nuvelele intitulate Halucinații și romanul Jocurile Daniei) sînt postume. E mare iubitor de muzică (și cînta bine la pian). A avut mai multe legături (toate reflectate în romane), una singură oficializată, cu Maria Dumitrescu (Ioana din romanul titular), fiind prieten, și apoi, din pricini sentimentale, dușman cu O. Șuluțiu (care-l introdusese în casa Manolovici, aceea atît de crud descrisă de Z. Stancu în
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
cu O. Șuluțiu (care-l introdusese în casa Manolovici, aceea atît de crud descrisă de Z. Stancu în Oameni cu joben), acesta regretînd amarnic gestul cînd Holban s-a apropiat de mondena și frivola Lidya, devenită Dania în ultimul roman. Legătura cea mai durabilă a fost cu Florica Codreanu, Milly din Jocurile și Fetița din Preludiu sentimental. A murit, în împrejurările pe care le-am menționat, de ziua lui Eminescu, la 35 de ani fără o lună. Opera lui Holban e
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]