2,543 matches
-
a ordonanței. În concret, Constituția statuează comunicarea din partea Guvernului către Parlament, în virtutea principiului colaborării puterilor în stat, având în vedere că Parlamentul este puterea legiuitoare, Guvernul, prin adoptarea unor ordonanțe de urgență, având o competență delegată în domeniul legiferării în condițiile stabilite prin Constituție. ... 27. De altfel, prin Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014, precitată, Curtea a analizat o critică similară și a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată în 26 iunie
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecințe negative“ (Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). ... 29. Referitor la interdicția de legiferare pe calea ordonanțelor de urgență prevăzută de dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea observă că aceasta este adusă în discuție de către autoarea excepției de neconstituționalitate în componenta privind neafectarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor prevăzute de Constituție. În
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
vândute direct „proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură“. Se apreciază că, deși legiuitorul se bucură de o competență primară și exclusivă de a decide domeniul care constituie obiectul legiferării, aceasta nu poate fi exercitată în mod discreționar. Mai mult, având în vedere considerentele Deciziei nr. 58 din 16 februarie 2022, paragraful 24, se apreciază că, în situația legii criticate, prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
create premisele încălcării principiului bicameralismului. ... 54. Operațiunea juridică de trecere a unor terenuri din domeniul public în cel privat al statului se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ și nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relații sociale generale, în cadrul și în interesul societății. Din această perspectivă, se arată că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție referitor
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
raportate la art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție 76. În jurisprudența sa cu privire la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a acestui principiu și a modului în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2022, paragraful 54, sau Decizia nr. 460 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 6 octombrie 2020, paragraful 25). ... 104. În exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Astfel, incriminarea este procedeu sau metodă
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
urgență, actul normativ criticat „a căzut în desuetudine timp de 8 ani până în 17 ianuarie 2017, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 182/2016 [...], adică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 nu a dovedit situația extraordinară de legiferare și caracterul urgent și nici nu a fost recunoscută de către autoritățile care ar fi trebuit să o aplice, deoarece în această perioadă ORC Timiș a permis creșterea numărului de clase de activități CAEN peste limitele stabilite în Ordonanța de
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
prin faptul că s-au pus mai presus de Legea fundamentală, deoarece pentru a vota că o PFA nu poate avea mai mult de 5 competențe/coduri CAEN ar fi trebuit mai întâi ca dânșii să își restrângă propria posibilitate/competență de legiferare și de inițiativă legislativă la maximum 5 clase/domenii. Adică fiecare parlamentar să aibă inițiativă legislativă și să voteze în maximum 5 clase/domenii în care dovedește că este competent“. ... 7. Curtea de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă apreciază că
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor. (3) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. (4) Adoptarea textelor
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. (4) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărâri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al deputaților și senatorilor. Secţiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergență Articolul 70 În cazul în care un proiect de lege aflat în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 sau o inițiativă legislativă de revizuire a Constituției României este adoptat/adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una dintre
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice], pentru perioada 2010-2017. Cu privire la aceasta, autorii excepției solicită Curții Constituționale sancționarea, la nivel constituțional, a legiuitorului (primar sau delegat) pentru erorile intervenite în procesul de legiferare care vizează, în principal, următoarele aspecte: lipsa de previzibilitate a actelor normative referitoare la măsura suspendării repetate a acestor drepturi; contracararea măsurilor legislative adoptate de către Parlament cu prevederi din ordonanțe de urgență ale Guvernului; crearea unei situații mai favorabile
DECIZIA nr. 204 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272177]
-
și a valorilor democratice, precum și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019), prin care s-a reținut că dispozițiile constituționale care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, care stă la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 9. În motivarea neconstituționalității procedurii de adoptare prin
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
considerentele Deciziei nr. 235 din 2 iunie 2020, potrivit cărora nu este posibil ca o prevedere să fie introdusă, în etapa adoptării în Camera decizională, exclusiv de către aceasta, dacă, strict în privința ei, această Cameră nu are competența de legiferare decizională definitivă atribuită expres de art. 75 alin. (1) din Constituție, deoarece ar însemna ca acea normă legală să fie rezultatul adoptării de către o singură Cameră parlamentară, ceea ce contravine principiului bicameralismului. Mai mult, se arată că, prin aceeași
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
de poziția superioară a parchetului sau instanței de judecată, după caz. ... 160. Din considerentele citate reies două aspecte: că legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în salarizarea diferită a judecătorilor și procurorilor, dar că în exercitarea acestor atribute de legiferare - pentru a nu crea discriminări - este necesară respectarea ierarhiei instanțelor sau a parchetelor din structura sistemului judiciar, în reglementarea salarizării celor două categorii de magistrați. ... 161. În acest punct se poate constata că aceste repere constituționale sunt asumate de legiuitorul
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
de o parte, iar, pe de altă parte, permite extinderea aplicabilității unei alte sancțiuni, specifice sistemelor sancționatorii moderne, și anume, prestarea unei activități în folosul comunității. “ ... 20. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, se consideră că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Referitor la principiul ultima ratio în
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Prin urmare, se apreciază că legea criticată a fost adoptată fără realizarea unei temeinice motivări și fundamentări a reperelor valorice și temporale ce stau la baza determinării incidenței impreviziunii, ceea ce este contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
cu întocmirea documentelor necesare acestor raportări, cu avizul CIDD. Obiectiv Specific 12 Corelarea implementării politicilor sectoriale pentru atingerea țintelor SNDDR 2030 Acțiunea 21. Monitorizarea legislației și strategiilor în legătură cu domeniul dezvoltării durabile Acțiunea are ca scop o mai bună legiferare, în acord cu legislația UE, pentru sprijinirea sustenabilității și transformării digitale și eficientizarea planificării guvernamentale în vederea implementării ODD. Acțiunea urmărește actualizarea structurii bazelor de date (SGG, ministere etc.) pentru evidențierea dinamicii condiționalităților externe, schimbărilor în legislație, strategiilor și planurilor
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256669]
-
Comitetul Regiunilor, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CE- LEX:52020DC0102&from=RO O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic COM/2020/102 final, , Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:4494870 O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digita COM(2021) 219 final Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CE- LEX:52021DC0219&from=EN COM(2021) 118 final, Comunicare a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256669]
-
s-a desfășurat procedura de adoptare a legii, se apreciază că, în realitate, nu a fost adoptată în procedură de urgență, ci printr-una accelerată, care nu este reglementată de niciun text de lege din dreptul pozitiv. Astfel, procedura de legiferare cu activitățile și garanțiile pe care le presupune a fost redusă la o simplă formalitate. Tot cu privire la procedura de adoptare a legii, se arată că ședința de plen s-a desfășurat în mod „hibrid“, unii parlamentari fiind prezenți
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
principii care conferă protecție constituțională indemnizației pentru limită de vârstă. Printre aceste principii se numără, potrivit autorilor excepției de neconstituționalitate, exercitarea atribuției deputaților și senatorilor de a sesiza Curtea Constituțională pe calea controlului a priori de constituționalitate, exercitarea atributului de legiferare, precum și a celui de revizuire a Constituției. Toate aceste atribuții de natură constituțională se constituie în temeiuri de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă. Eliminarea acesteia încalcă art. 69 alin. (2) din Constituție cu referire la principiul independenței
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Președintelui României nr. 151/2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2021. ... 50. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, autorii observă caracterul „accelerat“ al procedurii, aspect care indică faptul că procedura de legiferare cu activitățile și garanțiile pe care le presupune a fost redusă la o simplă formalitate. Se subliniază că nu erau întrunite condițiile regulamentare pentru desfășurarea ședinței plenului prin mijloace electronice din moment ce nu exista o imposibilitate de prezență a
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
constituțional referitor la autonomia Parlamentului de a-și stabili reguli interne de organizare și funcționare [art. 64 alin. (1)] și principiul constituțional referitor la rolul Parlamentului în ansamblul autorităților publice ale statului, ce exercită, potrivit Constituției, atribuții specifice democrației constituționale (legiferarea, acordarea votului de încredere în baza căruia este numit Guvernul, retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, declararea stării de război, aprobarea strategiei naționale de apărare a țării etc.), există un raport ca de la mijloc/instrument la
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de apărare a țării etc.), există un raport ca de la mijloc/instrument la scop/interes. Astfel, regulamentele parlamentare se constituie într-un ansamblu de norme juridice menite să organizeze și să disciplineze activitatea parlamentară cu privire, printre altele, la procedura de legiferare, de numire sau de învestitură a celor mai importante instituții sau autorități publice în stat (Guvern, o parte dintre judecătorii Curții Constituționale, o parte dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii Curții de Conturi, Avocatul Poporului, directorii serviciilor de informații
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]