1,039 matches
-
să fie cât mai mare și mai bogată în aur și argint și să-și întindă stăpânirea asupra cât mai multora cu putință, atât pe uscat, cât și pe mare; și ar mai adăuga aceia că, dacă este un adevărat legislator, ar trebui să dorească și ca acea cetate să fie cât mai nobilă și mai fericită. Dintre acestea, unele sunt cu putință și altele nu. Legislatorul le va dori pe cele posibile, iar pe cele imposibile nu le va dori
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cât și pe mare; și ar mai adăuga aceia că, dacă este un adevărat legislator, ar trebui să dorească și ca acea cetate să fie cât mai nobilă și mai fericită. Dintre acestea, unele sunt cu putință și altele nu. Legislatorul le va dori pe cele posibile, iar pe cele imposibile nu le va dori și nu va întreprinde proiecte zadarnice. Este aproape o necesitate ca oamenii fericiți să fie și buni, așadar va dori acest lucru; dar să fie foarte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spui? Cu singura condiție ca tiranul să fie tânăr, cumpătat, iute la învățătură, cu o bună memorie, curajos și nobil la suflet? ATENIANUL: Și norocos, mai adaugă, nu în altă privință decât în aceea de a fi contemporan cu un legislator de seamă și pe care soarta să i-l scoată înainte. Când lucrurile se petrec astfel, zeul a făcut aproape tot ce-i stă în putință să facă atunci când dorește ca un stat să o ducă deosebit de bine. Al doilea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trei, și așa mai departe, fiind tot mai dificil pe măsură ce conducătorii sunt mai mulți și tot mai ușor pe măsură ce aceștia sunt mai puțini. CLEINIAS: După cât se pare, susții că cea mai bună guvernare derivă dintr-o tiranie cu un excelent legislator și cu un tiran virtuos, și că astfel statul atinge starea desăvârșită cu maximă ușurință și rapiditate, iar a doua în ierarhie este oligarhia și a treia - democrația, nu-i așa? ATENIANUL: Câtuși de puțin; cea dintâi este tirania, a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rânduit jertfe și rituri fie autohtone, fie tireniene, fie aduse din Cipru sau de altundeva; pe temeiul unor astfel de tradiții s-au consacrat oracole și statui și altare și temple înzestrate fiecare cu un teritoriu sacru; de acestea toate, legislatorul nu se va atinge câtuși de puțin, iar fiecărei clase de cetățeni îi va desemna un zeu, un daimon sau un erou. 30. Statul totalitar ca stat ideal în Legile a) Stabilirea numărului de locuitori și împărțirea pământului în loturi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să-și ajute vecinii dacă aceștia sunt agresați de alții. ș...ț Cinci mii patruzeci la număr, așa este potrivit, vor fi cei care vor primi pământ și-și vor apăra lotul ce le revine. ș...ț În privința numerelor, orice legislator trebuie să știe ce fel de număr și care anume este cel mai folositor tuturor cetăților. Să-l alegem pe cel care are cei mai mulți divizori, și mai ales divizori care se succed. ș...ț Iar numărul cinci mii patruzeci care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
CLEINIAS: Și am stabilit că virtutea este împătrită ș...ț și, în plus, că virtutea principală este înțelepciunea căreia toate lucrurile și celelalte trei virtuți șcurajul, cumpătarea și dreptateaț trebuie să i se supună. (964b-965a) ATENIANUL: Există oare, pentru un legislator, pentru un gardian al legilor ori pentru un om care consideră că îi întrece în virtute pe ceilalți și care a fost distins pentru astfel de însușiri, vreun lucru mai însemnat decât cele despre care discutăm, și anume curajul, cumpătarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rasa se extinde de la instituții la populația adultă! Că un moment de „violență purificatoare”, care să anuleze vechiul vâscos și aderent la prezent, trebuie să preceadă edificarea noului stat o afirmă Platon și în Omul politic (dialog considerat posterior Republicii): legislatorii trebuie să acționeze „fie că, omorând pe unii cetățeni ori expulzându-i vor purifica cetatea în vederea binelui, fie că o vor face mai mică trimițând colonii, precum un roi de albine, sau o vor mări, aducând de undeva din afară
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
posibil printr-un act de restaurație rapid și violent, atunci când, așa cum va spune Platon în Legi, un tiran, având întâmplător un caracter bun, va fi și „norocos, nu în altă privință decât în aceea de a fi contemporan cu un legislator de seamă și pe care soarta să i-l scoată înainte”. Așa cum am scris cândva, în Grecia „a schimba ordinea politică și socială înseamnă a cupla dintr-o dată viitorul la trecut, a recupera „anamnestic” - nu pe bază de documente, ci
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cetatea rațională descrisă de Socrate în ajun și o Atenă arhaică despre care și despre al cărei război cu Atlantida auzise în copilărie o relatare de la bunicul său, Critias cel Bătrân, care, la rândul său o auzise de la Solon, marele legislator. Începe, așadar, în Timaios, să povestească istoria cea veche, dar se întrerupe curând, lăsându-l pe Timaios să descrie mai întâi felul în care Creatorul a construit Universul vizibil ca pe o desăvârșită și bună copie a Universului inteligibil. În
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
loc oarecare, poate într-un ținut „barbar”, ci este chiar Atena arhaică. Critias subliniază că oamenii minunați despre care va vorbi sunt „cetățeni atenieni adevărați”, strămoșii îndepărtați și direcți ai compatrioților săi. Faptul că relatarea sa provine de la Solon, marele legislator atenian (cu care se înrudea și Platon, de altfel) subliniază caracterul patriotic al acestui restauraționism: nu numai că Cetatea cea bună a existat în trecut, și că ea este o cetate anume, dar, surprinzător, se descoperă a fi chiar Atena
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să se întâmple, este nevoie de reunirea dintre filozofie și putere politică, despre care se vorbește în Republica sau în Scrisoarea a VII-a, sau măcar de întâlnirea fortuită, la care se referă Legile, dintre un tiran „norocos” și un legislator înțelept. 7. Nu ne mai rămâne, în finalul acestor pagini, decât să ne întrebăm dacă și cât anume credea Platon însuși în autenticitatea restauraționismului său. Altfel spus: era el convins de autenticitatea istoriilor, puse sub autoritatea impozantă a lui Solon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
proiectul unei lumi în care filosoful să poată trăi și viața filosofică - în cetate - să fie cu putință. (Să remarcăm și deplasarea condiției filosofului în raport cu cetatea: dacă la început făcea parte integrantă din ea, având între altele atribuții efective de legislator, o dată cu Platon, gânditorul se situează la marginea cetății, reflectând asupra structurii și condiției acesteia.) Pentru Platon, gândirea Statului nu e un exercițiu în sine - care sfârșește într-o doctrină politică pură -, ci o manieră de a obiectiva structura insesizabilă a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
practice. Nici o filozofie adevărată nu a avut vreodată alt scop decât unul practic. Toate speculațiile teoretice sunt operații prealabil necesare, fiindcă din rezultatele lor decurge morala respectivă. De altminteri, în epocile clasice, marii filosofi, aveau și ocupații profesionale pozitive: medici, legislatori (adică juriști), economiști, geometri, fizicieni, astronomi etc. La orientali și îndeosebi la indieni, despre care știm că disprețuiau tot ce e lumesc, speculația metafizică și contemplația nu au alt rost decât terapeutic, adică practic. În Baghavad Gita e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ecologică, se prezintă drept cea mai gravă amenințare la supraviețuirea umanității. Într-un asemenea context, figura - etică și legală - a avortului își schimbă forma și natura și, într-un anumit sens, i se poate justifica o formă de legalizare. Dacă legislatorii n-ar fi tot timpul în întârziere și nu ar fi complet lipsiți de imaginație, rămânând fideli bunului lor simț și propriei abstracțiuni pragmatice, ar putea rezolva chestiunea trecând avortul la capitolul mai vast al eutanasiei și conferindu-i ca
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
era profund convins că împăratul trebuie să apere puritatea credinței, pentru că triumful ortodoxiei și eliminarea erorilor aduce pacea în Biserică, necesară pentru bunăstarea imperiului. Deși recunoștea autoritatea Bisericii romane în materie de credință, s-a considerat de fapt îndrumătorul și legislatorul Bisericii. De aceea, nu s-a ocupat de teologie ca un teolog mai mult sau mai puțin diletant care își elaborează o opinie proprie, ci cu scopul de a pune la punct teologia oficială menită să constituie osatura întregii legislații
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a fost că nici statele membre, nici Uniunea nu au fost Întărite. Mai curând, a rezultat o balcanizare a autorității, prin intrarea În scenă a noi jucători și o multiplicare a agendelor În competiție. Uniunea Europeană a sfârșit prin a deveni legislator și paznic. Stabilește directivele care guvernează jocul, Îi adună pe jucători și facilitează procesul politic Între părți. Uniunea Europeană este primul stat cu rol pur de reglementare, a cărui funcție este să servească ca un arbitru Între forțe rivale. Se spune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rurale și a naturii este unul dintre motivele pentru care Europa a putut să sprijine partidele ecologiste pe tot continentul, cu o reprezentare substanțială atât În parlamentele naționale cât și În Parlamentul European. În comparație, nu există nici măcar un singur legislator la nivel federal În Statele Unite ale Americii care să fie membru al unui partid ecologist. Hotărârea europenilor de a menține un cât de mic echilibru Între o abordare utilitară și una intrinsecă a naturii Îi face să privească mai cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca ființe sensibile, cu sentimente și conștiință. Apoi, În mai 2002, Bundestag-ul german a șocat comunitatea mondială devenind primul parlament din lume care să garanteze În constituția sa drepturile animalelor. Cu un vot favorabil zdrobitor de 543 la 15, legislatorii au adăugat animalele unei clauze care cerea guvernului să respecte și să protejeze demnitatea ființelor umane 60. Iată cum arată această lege: „Statul Își asumă responsabilitatea de a proteja fundamentele naturale ale vieții și animalele În interesul generațiilor viitoare”61
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca valori moral-politice. Pe lângă un minim acord asupra unor valori și interese de bază (cum este apărarea națională), următoarele condiții mai sunt necesare (Hennessy, 1985): libertatea de exprimare și comunicare; un timp suficient pentru a delibera asupra problemelor publice (din partea legislatorilor, dar și din partea publicului); existența unor proceduri (nonpartizane politic) de a schimba politicile din diferite sectoare ale vieții sociale. Acest din urmă factor este legat de primii doi, dar el spune mai mult. El presupune că guvernul trebuie să aibă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
democrația modernă printr-o consultare directă cu masele, ci prin instituțiile legislative, prin oficii și agenții guvernamentale specializate. Când democrația este de tip reprezentativ, adică deciziile se iau de către reprezentanți aleși de electorat, se poate crea ceea ce se numește dilema legislatorului (a parlamentarului): trebuie el, în calitate de ales al unei părți a populației, să voteze în Parlament așa cum crede că ar dori alegătorii săi sau să-și exercite judecata proprie asupra chestiunii în cauză? Răspunsul nu este ușor de dat; distincția dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
era profund convins că împăratul trebuie să apere puritatea credinței, pentru că triumful ortodoxiei și eliminarea erorilor aduc pacea în Biserică, necesară pentru bunăstarea imperiului. Deși recunoștea autoritatea Bisericii romane în materie de credință, s-a considerat de fapt îndrumătorul și legislatorul Bisericii. De aceea, nu s-a ocupat de teologie ca un teolog mai mult sau mai puțin diletant care își elaborează propria opinie, ci cu scopul de a pune la punct teologia oficială menită să constituie osatura întregii legislații imperiale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acestui spital și cercetările doctorului Cuciuran din Descrierea celor mai Însemnate spitaluri din Germania, Englitera și Franția spre introducerea planului pentru urzirea unui spital central În Iași, ... cu trii litografii, Iașii, Institutul Albinei, 1842. 50. Explicație repetată; hakim desemnează un legislator sau conducător politic - vezi referințele culese de Hobson-Jobson, s.v., pp. 409a, 424b, 429a. 51. În text Loodiana. Înainte de Wade, pe acest post a funcționat William Murray (1797-1831) - până În aprilie 1823, la o lună după ce trece aproape de Lahore Kőrösi Csoma, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alegându-și un ephébarchos, un arhephebos sau éphebophylax care îndeplineau funcții de comandă a grupurilor. Aceștia se supuneau însă inspectorului efebiei, gymnasiarch. În epoca elenistică, în aproape toate cetățile grecești a apărut un magistrat general al școlilor inferioare, paidonomos (paidonomo" = „legislatorul pentru copii”)20. 2.4. Polymatheia sofistătc "2.4. Polymatheia sofistă" Ținta ironiilor socratice din Dialogurile platonice, vestiții sofiști, erau în realitate mari educatori și teoreticieni ai curriculumului. Gorgias, Hippias, Protagoras au întemeiat o uimitoare școală ambulantă de retorică urmărind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sa ateniană. 3. Plutarh (Scrieri morale: Adversus Colotes, 1126) a dat o listă impresionantă de oameni de stat și politicieni formați sau influențați de Platon: Dion din Syracusa, Python și Herakleides (eliberatori ai Traciei), Chabrias și Phokion (strategi atenieni), Aristonymos (legislator al cetății Megalopolis din Arcadia), Phornion din Eleea, Eudoxos din Knidos, Aristotel din Stagira, Xenokrates (prim sfetnic al lui Alexandru Macedon) ș.a. 4. În Legile lui Platon (I, 628e-630e) se pot găsi argumentele marelui filosof în favoarea abandonării idealului războinic proclamat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]