450 matches
-
miliard de franci datorie publică, o scădere regulată atât a muncitorilor agricoli cât și a breslașilor, o despoiare mai neîndurată a țăranului, ba sărăcirea claselor de sus, produsă prin sărăcirea generală, iar negoț și meserii în mâni străine. Am admis legiuiri străine? Ei bine, nu le-am admis pentru român, cu trebuințele căruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau și cari știu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ci sunt totdauna gata de război, oameni vârtoși, cari nu știa multă carte dar au multă minte sănătoasă; averi mari iar n-au, dar nici săraci nu sunt. Și tot astfel au fost până-n vremea noastră, până la Regulament, cea dîntîi legiuire importantă și plăsmuită. Românii au fost popor de ciobani și, daca voiește cineva o dovadă anatomică despre aceasta, care să se potrivească pe deplin cu teoria lui Darwin, n-are decât să se uite la picioarele și la mînile lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ai proprietății; castitatea o arată ca o virtute principală și ca temeiul familiei; sentimentul de patrie e-n ochii lui atât de mare încît în scara virtuțiilor omenești sacrificarea pentru patrie e aproape de sfințenia deplină, de asceză; el cere aspre legiuiri pentru păstrarea onorii cetățenești, combate însă le point d'honneur al evului mediu, care-ți comandă să nu-ți plătești datoriele contractate legitim, ci numai pe cele de la jocuri de hazard, iar, când cineva îți spune adevărul, să-l ucizi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că tocmai existența unor asemenea mijloace electorale ne dovedește că nu individualitatea și voința cetățenilor e ceea ce n-am respectat noi. Dacă "Romînia liberă" ar fi binevoit a reproduce întreg articolul oricine ar fi văzut că importațiunea cu deridicata de legiuiri organice străine în mijlocul poporului românesc a introdus o corupțiune care nu poate fi atribuită întru nimic partidului conservator și anume nu i se poate atribui ca faptă positivă. Vina partidului nu este alta decât că nu s-a opus cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o formațiune istorică care trăiește de șapte sute și mai bine de ani, și trăiește numai prin încordarea cea mai mare, fie a brațelor, fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor sânt aceia cari, printr-un exagerat liberalism și prin legiuiri cosmopolite, au prefăcut țara într-un loc neutru de colonizare pentru toate elementele străine de primprejur; cari, prin favorizarea culpabilelor comitete revoluționare bulgărești, au grăbit soluțiunea unei cestiuni ce trebuia să se rezolve numai de cătră noi și de cătră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
declarăm de mai nainte că le dăruim pe amândouă dd-lor radicali, ca fiind foarte potrivite cu firea d-lor. Tocmai vremea Regulamentului este aceea care au favorizat boierirea lichelelor a căror fii sânt liberalii de astăzi. Regulamentul a fost acea legiuire impusă de muscali care era îndreptată contra elementelor istorice din țară și avea scopul de-a desființa puternica clasă superioară din România, pentru a substitui în locu-i caracudă semiliberală. Regulamentul Organic - deși încă destul de restrâns - inaugurează deja epoca domniei ciocoiești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a[le] Moldovei se constată prin cifrele oficiale. În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268. În lipsa de supraveghere serioasă de către poliție, în disprețul diferitelor legiuiri făcute în diferite timpuri în Moldova, izraeliții au fost îngăduiți a se așeza ca cârciumari și a locui în sate, cu toate că prin legea din 1843 s-a recunoscut aceasta ca o pricină de dărâmare a stării materiale și morale a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încep a ne inspira mirare prin strania lor izolare în cercul restrâns al redacțiunilor roșii. În ajunul soluțiunii cestiunei izraelite, ținem însă de datoria noastră de a reaminti cititorilor că această reformă cată să fie începutul unei reforme serioase a legiuirilor noastre organice. A apăra munca noastră națională în contra exploatării uzurare de tot soiul trebuie să fie ținta de căpetenie a măsurilor de luat. Ținem a reaminti deci că năvălirea elementului speculator al izraeliților în țările noastre e mai mult simptomul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Basarab și ai lui Vasilie Lupul ca coloarea pielei - oricât de neagră ar fi - și deosebirea de origine să mai fie o cauză de deosebire între cetățenii unui stat democratic ca al nostru. Acei doi voievozi opreau de ex. prin legiuirile lor pe neamul studiat de d. dr. B. Constantinescu de-a ajunge la popie, necum la deputăție sau ministeriu. Cauza acelei opriri era că asemenea cuvioși părinți, brodindu-se cam buzați și negri, s-ar fi stricat evlavia și se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nemuririi, în așa chip că fiecare poetastru evreu primește peșin, fără dobândă de întîrziere, acea glorie de o zi pe care o dau gazetele. Mai periculoasă decât oriunde e însă precumpănirea evreilor în presă - o fatală urmare a strâmtelor noastre legiuiri vechi cari opreau pe izraeliți de la intrarea în cele mai multe cariere învățate. Zece ani de-a rândul opinia publică din cele mai multe orașe germane se făcea prin pene evreiești; a fost o nenorocire pentru partidul liberal că tocmai presa lui a dat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
văzut susținîndu-se ideea că embaticarul e proprietar al locului ce posedă, că un bun grevat cu embatic sau besmăn e proprietatea aceluia ce plătește embaticul. Vrun advocat desigur o fi scris acele articole, împodobite cu flori de citate falsificate din legiuirile vechi, producând în noi acea silă pe care ne-o face orice cârciocar ce, rumegând paragrafe, uită că asemenea lucruri au stat totdauna în legătură c-o anume organizație socială și economică a unui popor. Ba ilustrul advocat nici pare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întru cât privește trecutul încît ne e rușine a vedea că azi niște oameni ce nu știu românește cutează a falsifica pentru bunul simț al mulțimii termeni hotărâți și ca esență și ca sferă. Noi suntem siguri că în spiritul legiuirilor vechi și nouă locurile acele sunt numai în posesiunea ereditară a embaticarului și că iluzia că ele ar fi chiar proprietatea lui nu s-a născut decât din neînsemnătatea relativă a arenzii ce să plătește azi, care în timpul în care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pozitivă manifestată față de acest model de guvernare italian se reflectă În permanență, prin aprecieri laudative explicite la adresa lui. Erau lăudate frecvent „reformele ce Sardinia introduce mereu În sânul său”, „frumoasele câștiguri ale libertății constituționale” sau parlamentul care „lucrează mereu Înainte scoțând legiuiri prea folositoare”. La prima vedere, aceste referiri făceau trimitere doar la anumite divergențe de politică externă, la rivalitatea dintre Anglia liberală și Austria conservatoare, care se manifesta mai ales În perimetrul peninsulei italiene. Comentariile favorabile la adresa regimului piemontez, dezbaterile parlamentare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pierde din vedere problemele grave pe care le avem. Deja clasica teorie a formelor fără fond a fost amintită și de Petre Andrei, care, în fața transformărilor profunde ale societății românești interbelice, nu a putut decât să constate: „Domnilor, mai toate legiuirile noastre au fost împrumutate. Ele nu s-au născut din nevoile populației noastre și nu au crescut în mod organic. Noi am acceptat de cele mai multe ori forma, neavând însă fondul corespunzător”<ref id=”1”>Petre Andrei, Discursuri parlamentare. 1929-1933, Editura
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dublu sau triplu, iar în materie penală confiscarea bunurilor și exilul. Cu toate acestea, la Roma, când corupția era în floare s-a permis magistraților să primească daruri, fără să se depășească o anumită sumă în cursul unui an. Dintre legiuirile europene legislația penală franceză a servit ca bază în cazul incriminării corupției pentru majoritatea codurilor europene, inclusiv codul nostru din 1865. Corupția nu avea, în vechiul drept penal francez o individualitate proprie. Vechiul drept francez a moștenit principiile dreptului roman
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
atitudini necuviincioase și. atrăgând de partea lor pe unele persoane naive, s-au dedat la instigații”3j. Drept urmare, „trei boieri au fost îndepărtați din Iași, cu lucrurile lor”. Nu se menționează numele acestora. In același raport, Mihail Sturdza amintea de „legiuirea” care conținea opt articole și care era întocmită în conformitate cu articolul 57 al Regulamentului. După această lege, urmau a fi judecate „acțiunile condamnabile ale acelora care au îndrăznit să facă instigații, și ei vor fi sancționați, asigurându-se liniștea provinciei și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a transformat Corpul Slujitorilor în Corp de Jandarmi, la 3 aprilie 1850. Acesta a solicitat Divanului Obștesc la 25 februarie 1850, printr-un Ofis, luarea în discuție a proiectului privind reformarea Corpului slujitorilor. La 21 martie 1850, Divanul a votat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-un Ofis, s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-un Ofis, s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului Ocârmuitor, devenind astfel ziua de naștere a Jandarmeriei. Atribuțiile noii înființate arme au fost specificate la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului Ocârmuitor, devenind astfel ziua de naștere a Jandarmeriei. Atribuțiile noii înființate arme au fost specificate la pagina 96 din Legiuire: „Corpul de jandarmi este menit pentru ținerea liniștii și siguranței întregului principat, pentru îndeplinirea slujbei municipale în capitala Iași și în toate celelalte târguri”. Statutul juridic, odată definitivat, i-a oferit legitimarea atât față de celelalte arme cât și în fața națiunii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chieltuiala, si Comitetulu permanentu pentru a aproba. Mandatele asupra casei comunale, ordonantiate de Primari trebe se fie subscrise de elu, seu de inlocuitorulu seu și contrasemnate de Secretarulu seu scriitorulu comunalu. DISPOSITIUNI TRANSITORII Tote consiliile Urbane și Rurale după nouă legiuire se voru re'noi în totimea loru în cursulu anului alu punerei în lucrare a legei de fatie. Guvernului va determina epocile în care trebe a se efectua operațiunile electorale relative la confecționarea listeloru, la anteia convocare a adunariloru alegetoriloru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
orașe și colegii de județe. Cele d'anteiu se formează de acei ce au drepturi de alegători în comunele urbane; cele de al duoilea se formează de acei ce au drepturi de alegători, în comunele rurale (art. 2 din acestă legiuire). În orașele unde nu vor fi o sută alegători direcți, se vor adaogi alegători direcți din comunele rurale cele mai apropiate și care așa se vor deslipi din colegiul de județu. Toți alegătorii direcți de județe ce intrunescu într'un
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
o familie domnitoare din Europa a cărui urmași să fie crescuți în religia țării, guvern reprezentativ și o adunare (Parlament) unică. Luând în discuție aceste cerințe fundamentale, Conferința puterilor, întrunită la Paris în 1858, care adoptă Convenția de la Paris, noua legiuire de organizare internă a Principatelor, înlocuind Regulamentele Organice. Cerința fundamentală a românilor ă unirea ă a fost atât de schilodită, încât nu semăna cu ceea ce ceruseră și așteptau românii: Să se unească, dar să se numească Principatele Unite ale Moldovei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dela dată amânării. La noul termen ce se va fixă, prețul de la care vor începe strigările va fi cel fixat de articolul 6, redus cu 10 la sută, iar licitația va continua potrivit regulelor procedurale în vigoare. Articolul 8 În legiuirile câri admit adjudecarea bunului urmărit asupra creditorului, în cazul cînd nu s'a oferit un preț mai mare decât cel fixat prin articolul 7, adjudecarea nu se va putea face asupra acestuia decât pe prețul al carui cuantum se fixează
LEGE nr. 230 din 10 iulie 1930 pentru unificarea unor dispoziţiuni referitoare la executarea silită. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128829_a_130158]