220 matches
-
tautologie, oximoron și pleonasm, dornic să îmi încropesc propriul discurs despre metodă. Ca Durkheim ce tipărea întâi regulile metodei sociologice, apoi, ghidat de ele, oua studii ample! Amantă prilejuală îmi va fi fost, este și va fi Domnișoara Poezia, soață legiuită mi-i însă Doamna Teoria, sub chipul ei ciudat de speculație cu mijloacele scrisului, fragmentat, eseului explodat, dialogului patafizic, notulei, hipertextului prefațial, notelor infrapaginale și finale. Uite, ultima-mi cucerire, de care nevastă-mea are o vagă știre: o ediție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
totul în cârca Guvernoiului, inclusiv ultimul nostru rateu sexual. Deși... să ne gândim o țâră la cetățeanul căruia i se aduce la cunoștință o inginerie bancară tocmai când e pe punctul de a-și încăleca, întru îndeplinirea obligațiilor conjugale, jumătatea legiuită (ca amantă nu i-o punem la socoteală)! Dezerecția ce va urma, sau doar ejaculațiunea precoce, o să ia pentru dumnealui proporții catastrofale cât greva generală, seceta, alunecările de teren ori creșterea ratei șomajului în industria siderurgică, de unde naivul impuls de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile de arătură s-au apucat de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
glo rioasa lui școlaritate, cu Înfățișarea lui de moșneguț pipernicit, glasul În surdină, privirile obosite de miop, alergând toată ziu lica prin zloată și prin tramvaie spre cele trei-patru licee unde-și avea „orele“ de profesor, blestematele ore peste cele legiuite, ca să-și poată ține familia; iar pe altul dintre cei pomeniți mai sus Îl pot oferi și azi ca sperietoare părinților puși cu anasâna pe Învățătura copiilor, fiindcă locuiește În același bloc cu mine, ca o epavă umană, la fel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
știu deja pe dinafară. E ca atunci când te uiți la începutul unui film preferat, numai că de data asta cei mai buni prieteni ai mei joacă rolurile principale. — Susan, iei tu în căsătorie pe acest bărbat, să fie soțul tău legiuit? Vicarul are sprâncene uriașe, ca niște tufe, pe care le ridică la fiecare întrebare, de parcă i-ar fi teamă ca nu cumva răspunsul să fie „nu“. — O să-l iubești, să-i porți de grijă, să-l respecți și să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îmi privesc reflexia în oglinda veche din dormitor. — Eu, Becky, murmur solemn. Eu, Rebecca, te iau pe tine, Luke. Cuvintele astea arhicunoscute parcă te iau cu fiori pe șira spinării, nu-i așa? — Să-ți fiu... să-mi fii... soț legiuit. La bine, în bogăție... Mă opresc și mă încrunt, confuză. Parcă nu sună bine. Oricum, o să învăț cuvintele atunci, când se apropie momentul. Ideea e că jurămintele sunt ceea ce contează, nu altceva. Nu trebuie să sărim calul. E de ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
creștinului nu se considera a fi simpla zgâlțâire a bărbii unui evreu Înspăimântat, ci tunderea bărbii și tăierea perciunilor săi rituali. „Distanța culturală” era astfel anulată, iar gestul avea autoritatea unei convertiri religioase (chiar dacă forțate) și pres- tigiul aducerii „ne-legiuitului păgân” la „legea noastră”. Gestul de a tăia sau smulge bărbi și perciuni rituali căpăta el Însuși un caracter ritual <endnote id="(116)"/>. Numeroase mărturii istorice atestă că era vorba de un fapt destul de uzual. Iată câteva exemple : În Polonia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
O să-ți povestesc. Ca să știi, ca să te păzești... E o istorie lungă. Totul a început de la Alexandru Voievod, că bun a fost, dar și iubăreț din cale-afară... "Năravul Mușatinilor", zâmbește el vinovat. Și a odrăslit Bunul, a odrăslit la prunci legiuiți și din flori, cu nemiluita. Tată bun, pe toți i-a însemnat cu fierul, erau cum s-ar zice "os domnesc". Și cum s-a săvârșit bătrânul, s-au năpustit cele vlăstare arse de patima puterii și s-au bulucit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
diavolul s-a răzvrătit împotriva Sultanului Lumii care cere ascultare și care a aprins grozava mânie de răzbunare a Padișahului, că..." Știm, "Ghiaure spurcat"! Sari peste amenințări. Ce pohtește Luminăția sa? Tocmeală de pace! Tăutu caută, caută: Pohtește... pohtește: "Haraciul legiuit, pe care tu..." și Tăutu se oprește. Cetește! Tăutu cetește în bătaie de joc: "...Haraciul, pe care tu, Ghiaur afurisit al Moldovei, ai avut obrăznicia, socotindu-te neatârnat -, să nu-l plătești de trei ani! Drept pentru care să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
său cuvânt, guvernul, nevoind să ia asupră-și de a prejudeca această hotărâre, a luat următoarele măsuri în interesul ordinei publice: 1) Spre a evita orice conflict care ar putea angaja națiunea înainte ca vocea ei să se rostească prin legiuitele sale organe, trupele române staționate la fruntarie au primit ordin [de] a se retrage înlăuntrul țării ca astfel să se evite din parte-le orice conflict care ar putea să atragă rezbelul înlăuntrul țării. 338 bucureștii de altădată 30. „Știri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră, să faceți legiuită dreptate lui Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge că are să-i plătească lui un bou sau cinci taleri. Iar de va avea nedreptate, atunci să-și strângă megieșii și să se arate aicea. Altfel să nu faceți. Singur
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judecată bisericească este a Mitropolitului și Episcopilor eparhiați; - pe Episcop îl judecă Mitropolitul, cu toți episcopii împreună; - Mitropolitul și Episcopii judecă clerul eparhial, călugări, preoți, diaconi și țârcovnici, fiecare în eparhia sa; - de competența judecății bisericești atârnau chestiunile de căsătorie legiuită sau nelegiuită; - în toate asemenea chestiuni era oprit amestecul autorităților civile de orice grad: boieri mari și mici, pârcălabi, vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În anul următor, 1787, când Iacov fanariotul a murit la Focșani, unde a și fost înmormântat, așa de mare a fost indignarea clerului asupra episcopului lui, încât l-au considerat „total nevrednic a avea mormântul la un loc cu episcopii legiuiți". Nici biserica nu rămânea pasivă când era vorba de strâns venituri de la populație. După ce vatra târgului Huși a devenit proprietatea Episcopiei, târgoveții au fost aspru asupriți de către oamenii Episcopului Iacov Stamate și ei s-au adresat cu răvașe noului domn
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încheierei și deslegărei. Administrația trebuie să fie dreaptă, însă tot odată energică și grabnică, aceasta se cuvine a fi mai cu deosebire într-un stat constituțional unde puterea executivă este și trebuie să fie numai expresia voinței naționale, rostită prin legiuitele ei organe. Recomand D-voastre și cu tot dinadinsul respectul tuturor libertăților cetățenești, ce sunt casa guvernului nostru constituțional, mai presus de toate recomand D-voastre respectul domiciliului și al libertăței individuale. Nici una din aceste libertăți nu trebue să fie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tânguire. Privighiați mai ales D-le Prefect la arestări, ele din nenorocire se fac încă în multe cazuri fără motiv legal, de funcționarii subalterni neîndrituiți, ba câte odată și de particulari. Aceasta va fi in viitor aspru oprit, afară de autoritățile legiuite constituite și îndrituite nimeni nu se mai poate atinge de domiciliul și de persoana cuiva. Asemenea vă invit să opriți cu desăvârșire bătăile căci nu prin bătăi se moralizează. Legea actuală, prevede alte îndestule:cazuri de reprizie, sânt dar hotărât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de înpilări, ce i-au adus la îngenunchere. Hotărârea nestrămutată a guvernului este ca de acum legea să fie lege. Veți apăra dară pe muncitorii de pământ, despre orice asuprire, despre orice silnică îndatorire peste cuprinderea așezământului, sau a Legiuitelor invoeli și veți avea recurs la asprimea legilor, pentru nemijlocita pedepsire a asupritorilor, oricare ar fi. Însă pre cât veți avea a apăra pre țărani, pre atâta veți avea a priveghea ca ei să-și îndeplinească îndatoririle ce le sunt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnului și dreptatea corpurilor legiuitoare, ca să fie demni de îmbunătățirea ce le era garantată de Convenție, mijlocul cel mai bun este ca să dovedească că ei sunt oameni de rânduială, de pace și de legalitate. Este ca ei să-și îndeplinească legiuitele lor îndatoriri și tocmeli. Mai presus de toate vă veți ocupa de a preveni întrunirile, de a stabili ațâțările, de a păstra liniștea în cuprinsul ținutului administrat de D-voastre, voi privi ca nimic al Țărei și al Domnului, pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și că dreptatea este a tuturor, fără osebire de partidă, opinie și poziție, fiți mai presus de toate nepărtinitori și fără patimi. Administrația nu trebuie să aibă altă politică decât de a face trebile societăței, de cât de a îndestula legiuitele interese ale populației îndeobște, a fiecărui cetățean în deosebi. În sfârșit D-le Prefect, ca Ministru și ca Român, vă rog, ca în toate lucrările D-voastre să aveți înaintea voastră drept, povață neabsolută, următoarele cuvinte din manifestul Măriei Sale Alexandru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vă rog, ca în toate lucrările D-voastre să aveți înaintea voastră drept, povață neabsolută, următoarele cuvinte din manifestul Măriei Sale Alexandru Ioan I din 6 Ianuarie 1859: „Mai facem un apel la patriotismul Român și activitatea funcționarilor publici, cari sunt legiuitele organe ale guvernului în relațiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire și cu dânsele toată puterea ocârmuirei. Legile trebuie să-și dobândească toata autoritatea. Puterea executivă având a fi în viitor organul legalităței celei mai stricte. Trebuie dură ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ale Consiliului miniștrilor din Moldova, nimicirea drepturile orășenești și municipale ale Vasluiului, desființarea Municipalității prin luarea veniturilor arătate, punerea doamnei Șubin în niște drepturi de proprietate absolută, drepturi ce nu i se pot da pentru că nici nu le-a avut legiuite vreodată, și întoarcerea acestui oraș în nenorocita stare în care a și fost până la 1860, doar printr-o încheiere administrativă (cea din septembrie 1863). Cele de mai sus socotindu-le grave, Kogălniceanu le supunea cercetării Consiliului, pentru că apărând drepturile vasluienilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe valea care dă spre Chișinăul lui Albac. În gramată se spune: "Astfel eu am dăruit mai sus-amintita seliște, la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, pentru a-i fi lui, copiilor lui, nepoților și strănepoților neștirbită în veci, iar din partea noastră legiuită ocină, cu moară și întreg venitul." Aceasta ne permite să afirmăm că în acel timp la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, exista loc populat, iar localizarea din 1466 este aceea pe care se află actualul oraș. Documentele ulterioare, în principal de pe
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
de acestă vizită plină de bunăvoință și de curtoazie - asta e, suntem în plin mediu diplomatic! - , Virgil Tănase a trimis o depeșă la Externe, așa cum impun uzanțele, în care a relatat grațiosul eveniment. Dar n-a apucat bine să trimită legiuitul semnal, că pe firul (roșu!) l-a chemat blajina voce a Președintelui, venită tocmai de pe dealul Cotrocenilor, care i-a spus că... măi, dragă, știi... sunt sensibilități... adică este de înțeles după...așa că este de evitat ca Hăulică... etc. etc.
Cu bîta la Centrul cultural din Paris by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15595_a_16920]
-
protestata, de protest, sau de declararea dată conform art. 331 și de o socotela de intorcere. Socotela de intorcere trebuie să arate: 1) Suma în capital a cambiei protestate cu dobândă dela ziua scadentei; ... 2) Cheltuelile protestului și alte cheltuieli legiuite, precum: comisioane de bancă, plata mijlocitorilor de schimb, timbru și porto pentru scrisori; 3) Numele persoanei asupra căreia s'a tras contra-cambia; ... 4) Prețul schimbului cu care s'a negociat contra-cambia. Articolul 337 Prețul schimbului datorit posesorului se regulează după
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
Articolul 94 Elu poate asemene să dea mandate de aducere în contra marturiloru, cari refusa de a se înfățișa după citațiunea ce li s-a tramisu, conformn art. 77, și fără ca acesta să împiedica de a se condemna marturulu la amendă legiuita prin acelasu articolu. Articolul 95 În casu de mandatu de înfățișare, judecătorului va face interogarea îndată: în casu de mandatu de aducere, elu o va face celu mai tardiu în doue-deci și patru de ore. Articolul 96 După interogatoriu, judecătorului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
anulată pentru motivu că a pronuntiatu o altă pedepsa de catu cea după legi aplicabile la natură crimei, judecătorii curții juratiloru, la cari se va fi tramisu procesului, voru trebui să se marginesca numai în a pronunția decisiunea, aplicandu pedepsa legiuita în urmărea declarațiunii de mai-nainte a juratiloru. Dacă decisiunea va fi anulată pentru altă causa, să vă procede la noue desbateri înaintea curții juratiloru la care s-a tramisu procesului. Curtea de casațiune va anula decisiunea numai în parte
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]